224 matches
-
un regim care să poată distruge pe cei care îl vor moșteni". Chemări la a 32-a aniversare a Revoluției din Octombrie: Oameni ai muncii din toate țările! Apărarea păcii e cauza tuturor popoarelor lumii! Demascați planurile agresive ale tuturor ațâțătorilor la război! Uniți-vă toate forțele pentru o pace trainică și pentru securitatea popoarelor! Salut tuturor luptătorilor pentru cauza păcii, împotriva ațâțătorilor la un nou război! Uniunea Sovietică s-a adresat nu numai guvernelor ci și popoarelor. Politică de înțelegere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Oameni ai muncii din toate țările! Apărarea păcii e cauza tuturor popoarelor lumii! Demascați planurile agresive ale tuturor ațâțătorilor la război! Uniți-vă toate forțele pentru o pace trainică și pentru securitatea popoarelor! Salut tuturor luptătorilor pentru cauza păcii, împotriva ațâțătorilor la un nou război! Uniunea Sovietică s-a adresat nu numai guvernelor ci și popoarelor. Politică de înțelegere a Uniunii pe principiul egalității de drepturi pentru toate națiunile, fie mari fie mici. Vocea conștiinței omenirii. [1949] [BUFTEA PESCUIT]* 13 noemvrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
patriei de tip nou, bazată, aproape exclusiv, pe oțel și cărbune. Ca din neant, apoi reapare chestiunea războiului din Coreea. Limbajul și „justețea” interpretării apar demne de redat întrutotul: „Oamenii muncii din țările marșalizate își intensifică și ei lupta împotriva ațâțătorilor la un nou război. În acest timp poporul Coreian ajutat de voluntarii Chinezi, luptă cu arma în mână pentru a-și elibera patria cotropită de imperialiști Americani, pentru a-și putea construi o viață mai bună mai fericită. Ne dovedește
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
prin pădurea Pele șului, unde rătăceam cu toții Într-o vară, și asta numai și numai din pricină că masculul sau faunul, sau silenul, sau sati rul - ge niile silvestre personificând forțele sălbatice ale naturii - era Întărâtat pe atunci de carnea albă și ațâțătoare, prin farmecul ei lenevos și lasciv, a prietenei și colaboratoarei noastre; eu mai păstrând și astăzi aci, În fața mea, ca un presse-papier În aten ția musafirilor mei de treabă, o piatră lunguiață și rotunjită În chip și măsură potrivită de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din peștele cel mai rar și din telemeaua lor grasă de toamnă, bând vin de-al locului și lăsându-mă apoi tras de telegarii lor, negri sau bălani, după cum Îi poftea buricul femeii iubite; aici, În Giurgiul cu vecinătatea Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-a apucat de gătit o tocăniță mare de berbecuț, cu sentimentul primei victorii importante în contextul luptei întregii umanități pofticioase și nechibzuite cu obezitatea. Domnului Gușatu nu-i plăcea ceapa; totuși, ceapa îi părea acum că are un miros ațâțător, de subsuoară tânără de femeie. Domnul Gușatu gătea tocăniță de berbec pentru ziua următoare, cu sentimentul condamnatului la foame veșnică. Oare avea să mai apuce ziua de mâine? Oare n-avea să-l doboare aceea foame stihinică, despre care vorbeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
temperată. Mama mirosea frumos, prietenele mamei, care mă strângeau uneori în brațe, miroseau divin, mai ales doamna Stănescu, despre care se vorbea că trăia cu farmacistul din colț, până și unguroaica de la infirmerie, în ciuda damfului de creolină al stabilimentului, mirosea ațâțător a unguroaică. Numai „fetele noastre“, cum le numea șeful școlii pe viitoarele strungărițe și lăcătușerițe, la revenirea în unitate, nădușeau de îndată ce mă invitau la „damentango“ și mă interiorizau definitiv cu transpirația lor iute și uleioasă. Ca toți scunzii, căutam prietenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Ulise n-are decît un scop: să-l facă să prețuiască sfîrșitul ei. CÎțiva pescari Într-o barcă, ale căror chipuri nu le disting, cerul vînăt la orizont, o epavă aproape de țărm, mîncată de rugină, fîșia de plajă Însorită, miros ațîțător de alge putrede răzbătînd pînă aici odată cu primele arome ale primăverii, cineva mirîndu-se de labilitatea culorilor mării, iată un univers care mi-ar ajunge pentru toată viața. Nu am ce face cu un adevăr străin de acest țărm, iar melancoliile
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și tragic. Feței calme a culturii grecești, Îi opune vehemența patimii cu care se desfată și suferă. Știe și el să se bucure de soare. Se bucură Însă de soare ca o șopîrlă, cînd vinul se Încinge iar vegetația fermentează ațîțător. Atunci are chef să schimbe dansul În zbor, ca o descătușare, pînă cînd prin vii curge o lumină astenică și bate un vînt rece pustiind totul și, În locul laudelor aduse lui Apolo, nu se mai aud decît accentele ditirambului și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Într-o natură frustă, ca aceea invocată de Rousseau. Un Heracles Într-o seră ar fi ca un leu Închis Într-o cușcă. O natură elementară, da, Însă nu În sensul unui delir vegetal edenic, plin de parfumuri sălbatice și ațîțătoare; natura În care acționează Heracles n-are nimic romantic În ostilitatea ei; iar el purifică această natură nu pentru a o transforma Într-un parc englezesc. Heracles face ordine rațională În jur cum face ordine rațională penelul lui Poussin În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
la teatru[l] Național, cu Cornescu, la decoruri; apoi Bonciu cu D-na Rosenthal! D-na Ulmu, D-l Gelhert, George Tudor și alții, în total 11. Afară ploua cu găleata. Bonciu, cu un „poem“ în proză: Scrisoare Americei. (Capitalistă, ațâțătoare a războiului, responsabilă de el, învinsă înainte de a începe lupta etc.) Răspunsul lui Ad[erca], dojenitor: „Fericit de încadrarea lui B[onciu] în ambianța socialistă, marxistă, dar în Sb[urătorul] nu s’a scoborât nivelul lit[erar] și nu s
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
secțiunile sale au datoria de a mobiliza populația evreiască pentru reușita În alegeri a listelor de puse de Frontul Democrației Populare. Este inutil să insistăm asupra importanței pe care aceste alegeri le au pentru Întărirea lagărului democratic În lupta Împotriva ațâțătorilor la război, pentru desăvârșirea operei de reconstrucție a țării și de Întărire a Republicii Populare Române, pentru dezvoltarea liberă a populației evreești Înfrățită cu celelalte populații conlocuitoare”. Prin citirea acestui pasaj se poate remarca stilul lozincard care, vreme de câteva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Este foarte bine aici, simplu, fără fasoane, fără probleme filozofice... Apare încă un grup de clienți, cunoscuți de ai pădurarilor, și sticlele se înmulțesc parcă de la sine, parcă printr-un nevăzut proces de sciziparitate. Și micii încep să sosească, rotofei, ațâțători. Cred că este produsul cel mai "sexy" al bucătăriei românești contemporane. Se discută, gospodărește, despre prețul lemnului, apoi despre o nuntă, unde vor fi nași două perechi de localnici care au o avere uriașă. "Mari tâlhari...", spune cineva, admirativ, "mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cerea să i se toarne șampanie fină într-o ceașcă de cafea chiar în fața Mareșalului, afirmînd că era "cafea franțuzească!". De la acesta din urmă nu reținusem decît această trăsătură. Mai tîrziu urma să se facă bine cunoscut ca unul dintre ațîțătorii la revoluție, apărător al Dardanelelor și învingător în Asia Mică al armatei grecești în 1922, devenit Atatürk, primul președinte al Republicii turce. În afara acestui mic contingent de tineri ofițeri din jurul Mareșalului, care făcea figură frumoasă în uniformele sale îngrijite, restul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a Ligii Campionilor, mulți dintre noi îi acuzam de răutate superioară. Dar, în linii mari, nu sînt departe de adevăr. Conform celor de la The Times, noi, românii, rezultam într-o subligă orientală, alături de vecini de-ai noștri veleitari. Realitate deranjantă, ațîțătoare de mîndrii patriotice latente și de victimisme. Povestea cu săracii la masa bogaților și toate complexele noastre adunate de-a lungul anilor. Privind tabelul calificatelor în optimi, trebuie să le dăm dreptate confraților de pe Tamisa. Grupele s au derulat vreme
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de microfon” pentru dezaxarea prin limbaj a României), legănând galeș promiscuități și portretizând acid, mizantropic și misogin, cu o viziune de o virilitate debordantă, cinică și copleșitoare, romanul dovedește, în fond, fascinația autorului față de ideea de feminitate. Ipostaze umilitoare ori ațâțătoare, femei ultragiate și agresive, hipersensibile sau animalizate, bărbați veștejiți prematur alături de feminități devorante la modul frenetic. Un an mai târziu, același macho necruțător și scrutător de psihologii ale prăbușirii lente publică un roman al geloziei. O gelozie mai mult sau
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
floarea soarelui, „sfântă astră-ntre noi rânduită”). Dar, cel mai adesea, ele stau mărturie pentru ambivalența întocmirii lumești: „zbor de-argint le-adie-n margini crenelate / Iar la sân stuf gros de sânge-nalță foc”. Și, negând greutatea fizis-ului, prin parfumuri și culori ațâțătoare, florile adeveresc patima ca forță universală și impersonală. Cu o desăvârșită putere de sugestie, garoafele ajung să exprime arderea conținută într-o materie cvasiindicibilă: „Garoafe negre care sună când le-apuci / Ca niște aur ferecat și nevăzut / De descântat, de
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
de enigmatic, de suprareal, în care printre indescifrabile rumori purtând înțelesuri ascunse dănțuiește funambulescul, se scălâmbăie caricaturalul, se ițește, sub același cearcăn al reverberărilor, plăsmuirea extravagantă. Dând brânci banalului și scoțându-l din cadru, fantasmagoricul nu este doar un capriciu ațâțător, ci, în climatul difuz al incertitudinii, provoacă inexplicabile înfiorări. Hălăduielile în lucoarea incertă a asfințitului - o elocvență mută are, în descrieri, magia ca și impresionistă a luminii - tind să fie ori să apară ca o inițiere în necunoscut. De veghe
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
nevastă-mea, în celălalt surorile. Noaptea mă trezeam să mai pun lemne în godin (la început nu am avut soba enormă de teracotă)... Godinul, încins, devenea fosforescent... Le deslușeam ca pe niște mormane acoperite de cuvertura mițoasă... Suflau rar, adânc, ațâțător. Aristița se așeza întotdeauna la margine, ca și cum ar fi păzit-o pe aia mai mică. Seara beam vin acru, de Probota, fiert și îndulcit, și urmăream orice, în neștire, la televizor. O vreme doar un conductor de locomotivă (mai târziu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
eticheta plină de maniere de la curte, grosolănia socială și furia neîndurătoare față de cei asupriți și puțin instruiți, a căror agitație nu dura decât o secundă a lumii; alături de madonele delicate sau moderne stăteau vrăjitoarele reprezentate în scene de o sexualitate ațâțătoare sau de o urâțenie cumplită; alături de împrospătarea credinței sub steagurile rațiunii și libertății stătea zăcătoarea plină de cele mai vechi superstiții". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 188 Ștefan Augustin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de spus (cum ar fi susținerea unui discurs articulat la primirea unui premiu), devine complet debusolată și involuează subit la stadiu infantil. Aceste pseudo-eroine ale timpurilor noastre forfotesc incontinuu, se mișcă senzual în sincron, privesc ademenitor, se năpustesc erotic și ațâțător peste canapea, își scot la înaintare sânii, fundul, buzele țuguiate obraznic, chicotesc ca niște puștoaice, își încalecă și își dezgolesc picioarele, se zvârcolesc ca niște animale în cușcă. Nu știu cum să facă să obțină atenția unui potential privitor, având la dispoziție
Cum să fii femeie - text despre spectacolul ”DIVAS” () [Corola-website/Science/295657_a_296986]
-
răzvrătiților, dar un mare număr de orășeni a sărit să-i apere, fiind prins numai Ion Bărbierul, care umbla pe ulițe îndemnând pe concetățeni să nu mai plătească avaet. La o nouă încercare a ispravnicilor de a pune mâna pe ațâțători, orășenii i-au bătut și alungat pe slujitorii acestora, apoi s-au strâns la isprăvnicie, au izgonit paznicii, au spart porțile pușcăriei și au eliberat pe cei închiși. Ei au cerut să le fie predat Costache Caradja, el fiind cauza
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Republici franceze, fondator al „Ligii Antisemite a Franței” și editor al gazetei "La Libre Parole" („Cuvântul Liber”) profilata pe această ideologie șovina, gazeta care avea drept motto: "Franța pentru francezi!" (în ). Și-a câștigat o mare popularitate prin mesajele sale ațâțătoare antisemite și anticapitaliste, precum și prin tonul sau belicos și inflamator. Era mândru de a fi fost un fel de "papă al antisemitismului". Ideologia să a avut ecouri și dincolo de granițele Franței și a influențat decenii mai tarziu politică regimului de la
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
pace de la Paris (1947), ca argumentație pentru fixarea graniței vestice a României. La începutul perioadei comuniste, ajunge deținut politic și este condamnat la 7 ani de închisoare grea pentru „apartenență la biserica greco-catolică română și pentru publicarea de lucrări științifice ațâțătoare de ură rasială între naționalitățile conlocuitoare din țară”, fiind închis la Jilava, Aiud, Baia Sprie și Caransebeș. A fost eliberat în primăvara anului 1958, dar, în iunie 1961, organele de securitate îl anchetează din nou și îl condamnă, în mai
Ștefan Manciulea () [Corola-website/Science/323470_a_324799]