910 matches
-
Credea profund că norocul îi scapără, Râul ce-i venea și potopul ce i se cațără Pe el, dar iată că ea Unică l-a remarcat, Vedea că-i Motanică bun, el s-a deblocat, Pe loc a trecut la ațâțat.. Referință Bibliografica: Motanul încălțat.. / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1221, Anul IV, 05 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MOTANUL ÎNCĂLŢAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365940_a_367269]
-
crescut. - Mulțumesc de laude. - Nu-i o laudă ci un adevăr. Nu am mai mâncat vreodată cozonac așa de bun. Adriana îl privea pe Sebastian cum savura gustoasa felie de cozonac. - Și, nu au mai rămas promisiuni de îndeplinit, îl ațâță ea pe bărbatul din fața sa. - Ar mai fie ele dar... - Dar? - Eu știu dacă aș putea să le primesc! Nu aparțin celor rostite ci mai ales celor dorite a se împlini, ceva legat de osmoza sentimentelor reciproce, de trăirile fiecăruia
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
și, ca de obicei, și-au dat câțiva ghionți pentru a-și asigura locul lângă colegul sau colega preferată. Andrei a cerut să se facă liniște. Ca într-un stup de albine ce se îndepărtează s-a liniștit larma celor ațâțați de curiozitate. Așadar, când observă că grupul ce număra peste zece-doisprezece copii, adică ceva mai mult decât jumătate de clasă, se mai potolise, Andrei, ștergându-și fruntea transpirată, înghiți în sec și spuse: - Sincer să fiu, nici nu știu ce anume să
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
să reaprindă hazul. Calotă pornise greoi, ca un urs stârnit de mirosul mierii dintr-un stup de albine ce îl simțea aproape fără ca încă să-l fi descoperit în vreme ce Bert, după ce se lăsase cu greu convins, pornise ca o viespe ațâțată de aroma unui fruct răscopt. Referință Bibliografică: XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) / Adrian Lițu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2111, Anul VI, 11 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Lițu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
să fii dură, mai dură decât un bărbat. Arată-i apoi goliciunea ta fizică, fii tandră cu el, lasă-l să te posede posedându-l și nu-ți va refuza nimic. După ce te-ai folosit de el abordează-i șeful ațâțându-l, făcându-l să te creadă inabordabilă, făcându-l să te dorească mai mult decât orice pe lume. Cel de dinainte, subalternul, nu va îndrăzni niciodată să-ți reproșeze că îi ești infidelă, ori dacă o face, îl poți trata
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
alternativă binevenită poporului de rând. „Pe acoperișuri, pe stâlpii felinarelor, prin cele mai neașteptate locuri atârnă ciorchine flăcăi și bărbați în toată firea” - descria la 1966 Juan Goytisolo în romanul său „Señas de identidad”. Femeile țipă isteric, provocând taurul și ațâțând bărbații, mulțimea entuziasmată urlă în mod barbar, toată lumea combate, cu toate mijloacele. „E un public simplu, primitiv, fără turiști..., fără Señoritos cu pălării mari, cu boruri largi și țigări de foi, fără femei frumoase, cu piepteni în păr și mántile
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
n-a fost cea mai fericită, că ar mai fi trebuit lucrat până să ne aducă pe toți la „linia de start și finalizare către perfecțiune” , că i-a hărăzit pe fiecare cu reproșabile (și reprobabile!) imperfecțiuni „îndeajuns ca să-i ațâțe” și câte și mai câte. De aici și zădărnicia invectivelor reciproce, chiar dacă nu mutilante (la propriu!) însă consumate și stropite cu picanterii de tot felul, mai mereu pe tărâmul adversității - pe care îl reclama, mai mult sau mai puțin, bruma
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
născut la Trapezunt, la miazăzi spre Răsărit În portul de la Marea Neagră, bun pentru negustorit ; Cu corabia pe Mare, plecă în călătorie Și oblojea bolnavii-n cală cu milă și bucurie ! Dar Diavolul n-a stat degeaba : pe Comandant l-a ațâțat Și din motive de Credință, cu Ioan, rău s-a certat... Reiz se chema Comandantul, cu Credința de latin Ura pe tânărul Ioan ca răsăritean creștin... Latinul, un nemilostiv ; cu semenii neomenos Lupta să-l rupă pe Ioan, de Mântuire
SF.M.MC.IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365636_a_366965]
-
pe zăpușeala asta oarbă? Ana: (vizibil deranjat de primire și de apelativul întrebuințat) Cum știi prea bine, hegemon, suntem trimiși de Tribunal, ca să aflăm ce-ai hotărât în cazul unui ins banal, acel profet fals și dement ce tulbură și-ațâță gloata și care pentru noi e demn pe cruce să-și încheie soarta. Suntem grăbiți? Cum să nu fim, dacă e vineri, iar sabatul începe-ndată la apus, când noi ne-oprim cu robotitul?! Pilat: (cu autoritate) Verdictul meu îl
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
de protext,dacă ar fi denunțat acele acte imorale și ilegale și dacă ar fi părăsit orașul alăturându-se opoziției.Însă el a făcut invers față de propriile idei de virtute promovate de-alungul întregii sale vieți.Socrate era decis să-i ațâțe pe jurați împotriva lui.Dovezile, în acest sens, se află în „Apologia”lui Xenofon.”Apologia” lui Platon ascunde câteva lucruri esențiale.Xenofon este de acord că modul de apărare susținut de Socrate era voit să provoace condamnarea sa.Dar acest
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
împreună cu cineva, de frica pe care ne-o ia, și de căldura pe care ne-o dă. In același timp asta ne face și rău, sau ne face mai mult rău. Ne învață slabi, sclavi. Pe când senzația de pustiu ne ațâță, pustiul ne soarbe. Ne simțim slabi și înspăimântați, acum suntem asemenea celui care se află în fața unui munte. Un Pustiu este de fapt un Munte. (râde ușor) He he he he.... E bine, e bine, Costache... (reia după un timp
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ning cireșii - în Paradis! *** HRISTOS ȘI MAREA jelitul pescărușilor din spume săgeți - apoi - spre unde nu se vede - și toată fierberea din marea fără nume urmează - toate - -o frază-n care crede palma-I mângâie vanități de valuri dar și ațâță beznele barbare: să nu mai fie spectatori în staluri ci doar actori - arzând în foc de sare! Hristos e pace - Hrist e și război cu tot acest gigantic mușuroi - El e neliniștea de-a fi prea liniștit dar și răsplata
CURĂŢENIE DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350794_a_352123]
-
a răbda ca iarba osânda verii; ne-am născut, fiind mare nevoie de noi, era nevoie de încleștarea durerii. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru iubire, pentru ură, pentru viață; cu scăpărări ascunse din ochii fierbinți am ațâțat foc de căutare, în dimineață. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru aer, pentru țărână și flori; candoare și credințe statornicite-n taină umplu zbuciumarea și frica de erori. Noi ne-am născut pentru a putea suferi pentru
PATRIA ÎN DECEMBRIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350870_a_352199]
-
două feluri deodată: îl trăim așa cum este în crunta realitate și îl trăim așa cum ar trebui să fie, în imaginea lui spiritualizată și perfecționată. Așa cum este, ne contrariază și ne îndurerează; așa cum ar trebui să fie, ne fascinează și ne ațâță la muncă. De la poporul real până la imaginea lui ideală din spiritul nostru e distanța pe care vrea s-o străbată lupta titanică a naționalismului creștin. (Puncte Cardinale..., op. cit. p.36). Dar oare mai sunt astăzi Vlăstari zeloși ai satelor?! Cert
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
zei minusculi pregătiți să apară în lume, suind prin moi rădăcini :undeva deci(Gest cosmic), pielița de pară cuprinde o întreagă galaxie, semințele eu în noi o bolta statornică (Odihna); altundeva (Pământul viu), Frison, Tâmpla de lapte pământul) laptele se ațâță în formă rotunda , soarele e ascuns în rădăcini, între secolii grei, pământul e o tâmplă de lapte etc . VOICU BUGARIU Referință Bibliografică: Miraculum de Angela Nache. VOICU BUGARIU revista LUCEAFARUL / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 351
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
-n zeamă acră, Din nu se știe ce otiv. La fel, poetul - snop de zel - Lutește-ncolo și încoace, Dar vine riticul rebel și-l face iorbă de potroace. La naiba ersul și poetul! Trăiască ururea tăcerea, Ce, gângurindu-și alfabetul, Ațâță ângele ca berea. Să bem, cu poftă, pân la und Aharul ulce și amar, Să ni se pară esel, scund, Înaltul, eșnicul oșmar ! Referință Bibliografică: OEM ÂNCAT DE REME / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I
OEM ÂNCAT DE REME de JANET NICĂ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356437_a_357766]
-
capitol special în care spune: Insensibilitatea este moartea sufletului înaintea morții trupului". Se vorbește de asemenea de învârtoșare, durita cordis, obduratio (Isaia 6, 9-10). Este o maladie ce începe prin "întunecarea inimii". Este o încercare orchestrată de Satana, gata să ațâțe, să provoace în suflet întârzierea, lâncezeala, plictiseala. În acest fel vorbesc Diadoh al Foticeei, Dorotei, Ioan Scărarul, Simeon Noul Teolog și alții. Însă nici cei care doresc cu ardoare "sentimentele duhovnicești", nu pot nega faptul că "simțirea divinului"este supusă
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
și eu dornic de schimbări, măcar de decor, am râvnit și eu la...împrospătare (e adevărat,...o prea grabită împrospătare, dar totuși...omologată, în faza ei introductivă). Fără patimă și fără speranțe deșarte. Ba, am făcut-o și un pic ațâțat de previziunile unui domn intelectual de la G.D.S., care, la B1 TV, ne amenința pe noi, „cei naivi", „cei manipulați” (ca și cum manipularea s-ar face numai dintr-o parte) cu o perspectivă retro (iertați contradicția în termeni) infricoșătoare. Eu, îndărătnicul, am
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
viața tuturora Unde-s fetele-n altița cu cozi negre că și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau iubire în inimi neîncepute Care ațâțau doar focul, ca să curgă ață jocul Să se scuture pămîntul anunțând parcă potopul. Unde-s vremurile-n care fugeau toți din turme mieii Către școală cea din sat, unde-or fi învățăceii? Drumul astăzi este gol, doarme somn de moarte
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356883_a_358212]
-
zi, micuța Ioana mi-a spus: „Tati, vreau să-ți cânt”. M-am bucurat că vrea să-mi cânte, pentru că eu eram sub tăvălugul lui Dumnezeu cu a treia încercare: copiii mari unelteau împotriva mea, iar eu și soția eram ațâțați împotriva lor. Diavolul ne-a pornit unii împotriva celorlalți pentru lucruri neadevărate. Nici ei nu erau vinovați, nici noi. Reporter: Fata cea mare, care s-a vindecat de leucemie? Nelu Demeter: Da. Cea care a fost ca înviată din morți
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356593_a_357922]
-
discutată la acea vreme. Ea, o brunetă focoasă, toropită de căldură îi spune iubitului: Antonio, fa caldo! El, tipul clasic de italian seducător, îi întinde o sticlă cu ceai, luată direct de la gheață. După un timp, ea răcorită bine își ațâță partenerul: Antonio, fa freddo! In România anilor ‘90, reclamele cu tentă sexuală aveau o anumită savoare. Bun. Trec peste următorul pod, Ponte S. Ana. Unul dintre obișnuitele poduri de aici, care fac trecerea peste canalele venețiene. Oboseala îmi înfrâna vădit
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
mi s-a spus că nu am voie să iau resturile de bucate care se aruncă de obicei sau să ies din palat pentru o gură de aer curat. Surprins de istețimea de care tânărul dădea dovadă dar mai mult ațâțat de faptul că nu putea afla ce secrete se ascundeau sub chipul drăgălaș al acestuia, regele nu mai rămase mult pe gânduri și îl urmări de unul singur, pas cu pas. Dovedind chibzuință, flăcăul nu ieși din palat vreme de
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
îndrăznisem să te iubesc vreodată! cât de tare mă frigeau mâinile în îmbrățișările astea mute,cu tine! nori grei apăsau peste trăirile mele și-atunci, am chemat vulturii să-mi ciobească stelele pline de neliniști din ochi, în care-mi ațâțaseși fărădelegile, pentru ca tu să nu dispari niciodată din umbra-ți! se făcuse frig în liniștea asta în care,urlau veșniciile pe sub suflet, cineva se apucase să-mi tragă chipul înlemnit printre niște rădăcini ostile, eu... eu te iubisem o eternitate
TE IUBISEM ÎN UMBRA UNEI SINGURE ZILE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369965_a_371294]
-
a răbda ca iarba osânda verii; ne-am născut fiind mare nevoie de noi, era nevoie de încleștarea durerii. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru iubire, pentru dreptate și viață; cu scăpărări ascunse din ochii fierbinți am ațâțat foc de căutare în dimineață. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru aer, pentru pământ și flori; candoare și credințe statornicite-n taină, umplu zbuciumarea și frica de erori. Noi ne-am născut pentru a putea suferi pentru
PATRIA SUNTEM NOI de GEORGE PENA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370508_a_371837]
-
dictată, pare-se, de anumite cutume, consuetudini, care nu ne sunt deplin confiate: „Ies din cafenea, ținându-se de mână. Uitându-se tot mai des unul în ochii celuilalt. Profitând de orice ocazie, să se atingă mai mult, să-și ațâțe jarul din ochi: „- Oare ne-a văzut cineva? - Ne vede Cine trebuie, Cine ne-a adus împreună. Ce mai contează alte priviri?” (p. 35) Sau: „ «Rămânem așa... Ne putem iubi oricât dar ne ascundem la infinit.» «E singura soluție realistă
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]