273 matches
-
farsă răutăcioasă a zburdalnicului Puck, numai că din cauza ei oamenii își pierd mințile, se îndrăgostesc sau se sperie de ceea ce li se întâmplă. Iubirea și alteritatea se conjugă astfel în acea deposedare de sine trăită de Titania: ca și privirea ațintită asupra unei fantome, privirea înamorată poate declanșa starea de nebunie. Și nu întâmplător, Shakespeare plasează toate aceste scene de violență în mijlocul unei păduri, știut fiind că pădurea e și un spațiu al strigoilor: prin ea trec noaptea fantome rătăcitoare, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Pasărea de pradă se întorsese cu aripile pleoștite, fără să fi apucat în gheare Constantinopolul. Întâlnise pe cel mai puternic adversar al tuturor vremurilor: ciuma. ― Așa, așa! Și Ledoulx își frecă mulțumit mâinile. Toinette simțea privirea unicului ochi al pictorului ațintită, când și când, asupra ei. Transpira, deși nu se întâmpla nimic din ceea ce aștepta ea atât de mult să se întâmple. Pictorul nu dădea nici un semn de entuziasm, nici un zâmbet, nici o privire mai specială, decât acea uitătură indiferentă, chiar distantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
faptul că avea să-l protejeze! Toate semnele indicau spitalul Caritas. — O, Fortuna, ticăloasă nenorocită ce ești! Începu să se învârtească, legănându-se ca o rață, prin mica lor casă. Zdrahonii cu brațe tari folosiți de spital își aveau privirea ațintită asupra lui. Ignatius Reilly, porumbelul de lut. Dar era posibil ca mama lui să se fi dus totuși la una dintre bacanalele ei de popice. Pe de altă parte, era la fel de posibil ca o camionetă cu zăbrele să gonească chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care-i povestea? În timp ce mesteca „Erou al Poliției locale omoară-n bătaie un pensionar“. 30 Logan Încercă să nu se uite În ochii nimănui când ajunse la serviciu marți dimineața. Nimeni nu-i spuse un cuvânt, dar le simțea ochii ațintiți asupra lui, simțea bârfa cum Îl urmărește prin clădire și până la ședința de dimineață a inspectorului Insch. Dormise prost, visase numai blocuri turn, ceruri În flăcări și cuțite sclipind. Fața lui Angus Robertson, deformată și rânjind, În timp ce-i cioplea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mai auzea nici un strigăt, nici o respirație. Mulțimea stătea Împietrită, cu ochii ațintiți la cer. PÎnă și orbii Își Înălțau privirile pustii spre cer, căci după liniștea aceea năprasnică pricepeau că se Întîmplase ceva Într-acolo unde lumea stătea cu privirea ațintită. La fel și Petru Înțepenise cu gura Întredeschisă de uimire. Nu credea În minuni, În afara minunii credinței, iar minunea putea veni doar de la El, de la Singurul Făcător de Minuni, de la cel care prefăcuse apa În vin; orice altceva erau Înșelăciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
De regulă, astfel de sentimente Îl agasau, dar poezia avea atât de multă simplitate și atmosferă, Încât a reușit să-și formeze o imagine mentală a Clarei: Clara Într-o zi ca aceea, rece și posomorâtă, cu ochii ageri, albaștri, ațintiți În depărtare, Încercând să vadă cum mărșăluiesc spre ea, peste grădini, tragediile viitoare. Era invidios pentru poezia aceea. Ce mult i-ar fi plăcut să vină, s-o surprindă sus, pe zid, și să-i toarne aiureli romantice În timp ce ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
avea de suferit. Fostul călugăr încuviință trist din cap. Apoi, de lângă platan îi petrecu îndelung cu privirea cum se întorceau la mănăstire. Se trezi din cauza frigului. În lumina lunii, Nishi Kyūsuke se încălța cu băgare de seamă. Descoperind privirea samuraiului ațintită asupra sa, își dezveli rușinat dinții albi. Zâmbetul acela îl lămuri pe samurai unde se ducea tânărul. N-am să vă pricinuiesc necazuri. O să mă întorc înainte de revărsatul zorilor. — Nici nu cunoști limba, zise samuraiul aruncând o privire furișă înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a fost extrem de motivant pentru toți oamenii implicați în aplicarea legii, și mă refer aici la magistrați. Deci ați simțit în activitate că Mecanismul acesta vă ajută? — Absolut, este indiscutabil. E un pas înainte, fără doar și poate. Ochii aceia ațintiți mereu - ca un fel de sabie a lui Damocles - asupra instituțiilor de aplicare a legii au fost de bun augur și au dus la eficientizarea actu lui de justiție. Așa că, dacă e să mă întrebați pe mine, el trebuie menținut
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
înecat aici, într-un an, și-a înviat. Nu-i grozav ? Acum tipu’ are sângele rece. E, așa, jumate pește ! Ellis a clătinat din cap. Poveștile naibii, a comentat el, dar Mary a sesizat că omul își ținea un ochi ațintit în lungul râului, ca și când se aștepta ca un bărbat s-apară din clipă-n clipă înotând pe lângă ei. Mary spera sincer c-așa avea să se întâmple. Un om-pește, s-a gândit ea și inima a început să-i bată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Persiei, prin Buhara și Samarkand. Vei trimite iscoade Înainte, mult Înainte, spre China. Vei Înainta până când iscoadele vor raporta că l-au văzut. Fiindcă nu ai de căutat decât un singur om. Primul Cuceritor se opri din nou, cu privirea ațintită asupra lui Amir. Acesta asculta fără tresărire, deși tulburarea din sufletul lui creștea. - Descrierea acelui om nu o vei ști decât tu. Atât. Este european. Înalt cu aproape un cap peste tine. Umeri lați, trup subțire, dar puternic. De obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tensiunea erotică în care e concentrat tot ce li se întâmplă sau ar vrea să li se întâmple. Este, dacă vreți, granița dintre teatru și performance. Dintre convenția prestabilită și convenția pe care o institui pe loc, cu toți ochii ațintiți la ce faci, transformându-ți corpul și propria subiectivitate în material permeabil. Din acest punct de vedere, spectacolul regizat de Bocsárdi impune o limitocrație. Și accentuează tocmai staționarea între, stabilitatea fragilă în-vecinătatea sicriului, singura marcă înregistrată a vieții. Un actor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
permanent la îndemână, e cea care-i ajută amintirii să înainteze. Așadar, scriu despre rușine și despre stinghereala care o urmează șontâc-șontâc. Cuvinte arareori folosite, generate de procesul de recuperare, în vreme ce privirea mea, când îngăduitoare, când din nou severă, rămâne ațintită asupra unui băiat care poartă pantaloni până deasupra genunchilor, care adulmecă tot ceea ce se ține ascuns și care, cu toate astea, a omis să spună „de ce“. Și, în vreme ce băiatul de doisprezece ani este încă luat la întrebări și în felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
turma. Judecători s-ar fi găsit negreșit. Dar povara, eticheta și stigmatul le pot furniza eu însumi. Ca membru în Tineretul Hitlerist, am fost, desigur, un tânăr nazist. Credincios până la capăt. Nu tocmai din cale-afară de fanatic, dar cu privirea ațintită neabătut în mod reflex asupra drapelului despre care se spunea că ar fi „mai tare ca moartea“, rămâneam în formație, mărșăluind cu pas cadențat. Nici un fel de îndoieli nu-mi întinau credința, nimic subversiv, cum ar fi transmiterea de manifeste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nevăzută le arunca în haos... Și era atîta liniște și atîta farmec, atîta bogăție de culori și lumini feerice, încît nici unul nu se mai gîndea să se miște din locul unde priveliștea îl încremenise... Ochii Bărzăunului rămaseră mai multă vreme ațintiți undeva, spre acele cîteva bolți de care am pomenit cu puțin mai înainte, unde i se păru lui că e ceva cu totul și cu totul deosebit. Adică începuse să fie tot mai sigur că spre una din acele porți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
a fost primul care s-a oprit ca electrocutat și a dus mîna dreaptă la mărul lui Adam, probabil pentru a-i opri unele mișcări involuntare. Ceilalți, observînd brusca oprire a doctorului, rămaseră și ei stană de piatră, cu ochii ațintiți tot spre canistră. Matei se opri paralizat în mijlocul drumului, ca și cum în fața sa ar fi stat o armată vrăjmașă. Degeaba vă holbați așa, spuse el vizibil stînjenit de întîlnire. Nu dau o picătură nici lui Dumnezeu! Toată canistra e pregătită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
sunt că totul se-ntâmplă aievea încremenind brusc și părând, în neclintirea lor, niște siluete sculptate pe-o friza clasică. Adrian apasă delicat, cu vârful degetului, pielea lui Fanny, în timp ce studia fluturele cu interesul unui entomolog. Fanny rămase cu privirea ațintita asupra degetului sau. Nici unul dintre ei nu vorbi. Cea care a vorbit a fost Eleanor. — Va întrerup cumva din ceva? îi întreba ea din ușă care dădea spre bucătărie. Adrian se întoarse brusc pe călcâie sări trase cât colo de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
el, nu era același lucru; el, de fiecare dată, pe sub sprâncene, dincolo de acestea, admira, și se fericea, de tot ce merita a fi admirat și a te ferici, În oricare moment al vieții. Și, Își continuă urcușul, tot cu privirile ațintite profund și sigur În ideile sale, și cu pașii măsurând, parcă, timpul, Într-un ritm numai de el știut și apreciat la adevărata sa valoare. Tot așa, conchise, În cele din urmă, când ajunse În dreptul portiței. Ea Îl chestionă, prelungindu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pentru noi) pe care le-am făurit de-a lungul timpului; poate să aibă, deci, drept cauză lipsa măsurii în imaginar. Întâlnim câteodată bătrâni cu fețe crispate, al căror chip rezumă propria viață drept nemulțumire; crisparea este determinată de privirea ațintită continuu asupra propriilor nerealizări, asupra resturilor rămase neîmplinite din ceea ce au visat. Crisparea lor indică faptul că îi consideră pe alții vinovați pentru propriile nerealizări, pentru inabilitatea lor de a imagina doar în orizontul posibililor proprii. Sunt supărați pe lume
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
-se În toiul nopții În salon, făcuse jurământul nemișcării. Picioarele Îi prinseseră rădăcini, Întinzându-se sub linoleum, ramurile Își desfăcuseră frunzișul În aer. Pe creștet, penele și creasta căpătaseră consistența pietrei dure. Oliver privea undeva În gol, cu un ochi ațintit Înăuntru și altul În afară, În el și dincolo de el. Nici un mușchi de pe fața sa nu tresărea. Și totuși, nemișcarea absolută era greu de atins. Cu tot efortul făcut, masterandul nu reuși să-și oprească nici inima, nici sângele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mai auzea nici un strigăt, nici o respirație. Mulțimea stătea Împietrită, cu ochii ațintiți la cer. Până și orbii Își Înălțau privirile pustii spre cer, căci după liniștea aceea năprasnică pricepeau că se Întâmplase ceva Într‑acolo unde lumea stătea cu privirea ațintită. La fel și Petru Înțepenise cu gura Întredeschisă de uimire. Nu credea În minuni, În afara minunii credinței, iar minunea putea veni doar de la El, de la Singurul Făcător de Minuni, de la cel care prefăcuse apa În vin; orice altceva erau Înșelăciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ȚI-AR FI TRECUT SĂ RĂMÎI LA DEJUNUL ACELA PRIMEJDIOS DE LA PALAT. CADRON SE OPRI ȘI HEDROCK ÎL AȘTEPTĂ SĂ TERMINE. SECUNDELE TRECEAU ȘI DEODATĂ ÎL SURPRINSE VEDEREA ZECILOR DE OAMENI CARE ȘEDEAU APLECAȚI ÎNAINTE, ÎNCORDAȚI LA MAXIMUM, CU OCHII AȚINTIȚI ASUPRA LUI. ÎI AȘTEPTAU REACȚIA. DECI TOTUL SE SFÎRȘISE. ACEASTA ERA ACUZAȚIA. APOI, O CLIPĂ, SE SIMȚI MÎNTUIT. PĂI, DAR ERA RIDICOL! VISUL CEDA ÎNSĂ ÎN FAȚA REALITĂȚII PREZENȚEI CELOR TREIZECI DE CONSILIERI. N-AR FI FOST EI ACOLO, ÎMBRĂCAȚI ÎN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
a căror ivire aici e singura proferare a iadului, acceptată vreodată sub ceruri, cuvântul complect." DISCOVERY (Parafrază la vol. Eulalii de Dan Botta, 1931) GEOMETRIE INCENDIATĂ Fostul elev din clasa profesorului Banciu e un geometru, în felul său. Din visul ațintit al conviețuirii formelor nu a trecut nimic și nu trebuie să cerem să treacă în pânzele lui Marcel. În schimb, o geometrie incendiată: furtuni de echere, crize de conuri și multe, mai ales, dreptunghiuri: lame cenușii, cenușii, pentru înalte, roșii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
necunoscut? Vrând să rostească ”vicios”, dar înghiți cuvântul, deoarece nu vroia s-o supere, pentru că nu știa ce gândea fiica ei despre el. Ramona nu i-a răspuns dar ochii i se umplură din nou de lacrimi, rămânând cu privirea ațintită undeva în grădina casei. Doamna Neli nu-i observă de această dată lacrimile dar văzând că nu-i răspunde și nu-și întoarce fața spre ea o dojenește blând. -Te porți ca un copil, nu înțeleg de ce suferi pentru un
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
abia o auzi. La revedere! Gaston îi luă mâna pentru a doua oară și i-o strânse călduros. — La revedere, Tomoe-san. Te iubesc cu adevărat. A luat-o prin mulțimea care se îndrepta spre peron. Tomoe a rămas cu privirile ațintite, incapabilă să-și mai ia ochii de la silueta care se îndepărta. Costumul îi era prea mic, mergea caraghios și se ciocnea de japonezii care-și cărau valizele. „Nu ești în stare să apreciezi un om adevărat...“ Iar i-au răsunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cu un pahar de caipirinha în mână și un tip alături în loc să îndure asemenea stângăcii sociale. — Dacă îl vroiai tu, de ce m-ai încurajat să mă dau la el? Ca să-ți bați joc de mine? îi șuieră Mackenzie cu privirea ațintită drept în față. Ambele femei zâmbiră spre chelnerița care le așeză dinainte salată de andive. Adriana oftă și se asigură că Dean era angajat într-o altă conversație, apoi continuă: — Nu l-am vrut — nu-l vreau — pentru mine, querida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]