647 matches
-
din pura întâmplare, spre autobusul care se apropia pe strada aflată la o îndepartare considerabilă. În interiorul autobusului, grupul de americani aflați în excursie suferă din pricina căldurii. Și cuplul de la începutul povestirii se află printre ei. Soția a ațipit, plicitsită și abătută, cu capul pe geam. Deodată, un glonț pătruns prin geam îi străpunge omoplatul și femeia se prăbușește în brațele neajutorate ale soțului. Văzând că autobusul s-a oprit pe drum, cei doi copii fug speriați acasă. În timp record, incidentul
Babel (film) () [Corola-website/Science/307512_a_308841]
-
prețuri potrivite pentru publicul "respectabil", ceea ce constituie un contrast marcant față de spectacolele picante burlesc, melodrame, muzicaluri obscene și operete prost traduse din franceză, care dominau scena în perioadele anterioare din secolul al XIX-lea și au atras spectatori mai degrabă abătuți, care căutau distracții. "O călătorie în Chinatown" (1891) de Charles Hoyt a fost campion multă vreme pe Broadway (până la "Irene" în 1919), având 657 spectacole. Operele comice ale lui Gilbert și Sullivan au fost plagiate și imitate în New York de
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
a devenit una din țintele predilecte ale acestei prese. "„O găsesc pe principesa Maria, stând în picioare cu spatele rezemat de sobă, și dusă pe gânduri. Înfundat în marea canapea de lângă ușa verandei, era Principele Ferdinand congestionat, slab, trist și abătut. A fost o seară funebră. În ziua aceea chiar apăruseră împotriva lor infamii prin ziare, erau deci mâhniți și îngrijiți.”" Cu altă ocazie, tot I. G. Duca remarcă atacurile josnice proferate în campaniile denigratoare duse de publicații cum ar fi
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
proprii, care s-a putut încărca pe corabie, și au primit o sumă de bani, ca avans pentru lichidarea proprietăților lor, ce urma să fie făcută de autorități. Lipsurile și bolile au decimat aproape în întregime acești deportați. Ravagiile ciumei abătute asupra Transilvaniei în 1738, și ale războiului austriaco-turc din 1736-1739, culminând cu moartea împăratului în 1740, au stopat pe moment transmigrația, care s-a întețit însă sub domnia împărătesei Maria Terezia. Au urmat două valuri mari, 1752 - 1757 și 1773
Landler () [Corola-website/Science/304636_a_305965]
-
temperatura a mai crescut cu câteva grade la nivel global, mii de oameni au murit sau au fost răniți în războaie. Pot continua la nesfârșit, dar dumneavoastră cunoașteți deja poezia. Să nu ne amăgim, trăim momente istorice. Probabil sunteți la fel de abătuți ca mine și la fel de uimiți că suntem aici. Nedreptatea lumii noastre este așa de mare încât suntem de-a dreptul copleșiți.
La harneală () [Corola-website/Science/295895_a_297224]
-
ziua și locul întâlnirii. Cu scrisoarea lui Hideyoshi, Hikoemon făcu o vizită secretă în Unuma. Când auzi că sosise un trimis de taină din Sunomata, Osawa se întrebă despre ce putea fi vorba. Ferocele Tigru din Unuma începuse să arate abătut și nefericit. Simulând o boală, evita pe toată lumea. În ultima vreme, primise un ordin de a se prezenta la Inabayama, iar familia și servitorii săi se temeau. Osawa însuși răspunsese că era prea bolnav ca să călătorească și nu părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
dar n-avea ce face. „Am comis o greșeală,” își spuse Mitsuhide. Avea haine și mâncare, dar își regreta amarnic decizia. Grăbindu-se atât de tare să scape de ostilitate, se târâse pe un liman greșit. Acestea erau gândurile lui abătute, după ce nu petrecuse decât zile amare. „Mi-am irosit toată viața!” Deprimarea părea să-i afecteze și sănătatea, și începu să sufere de o boală a pielii asemănătoare cu scabia, care cu timpul se agravă. Mitsuhide îi ceru lui Yoshigake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
acest lucru, clanul Takeda fusese deja lăsat în urmă de Nobunaga și Ieyasu. Întotdeauna îl socotise pe Nobunaga „golănașul din Owari”, iar pe Ieyasu, „puștiul din Okazaki”. „Dacă stau acum să mă gândesc, am comis o mare gafă,” recunoscu el abătut. Când fusese doar implicat în lupte, nu regretase aproape nimic, niciodată; dar în prezent, când își revedea politicile diplomatice, înțelegea că dăduse greș. De ce nu se îndreptase spre sud-est, când clanul Imagawa fusese distrus? Și, luând un ostatic din clanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Închide și ușa camerei de alături, ordonă el. Hideyoshi se așeză drept în fața lui Nobunaga și spuse: — Situația e aceeași ca întotdeauna. Atâta numai că, de când Nobunaga n-a reușit să ajungă în capitală, shogunul pare să fi devenit mai abătut. Intrigile lui contra dumneavoastră au devenit fățișe, stăpâne. — Ei, îmi pot imagina. La urma urmei, Shingen nu a ajuns nici măcar până la Mikatagahara, după care shogunul a auzit că se retrăsese. — Shogunul Yoshiaki e un politician abil. Se frăsuiește, învrednicind oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de la un banchet al victoriei. Stăpânul său ar fi trebuit să călărească spre casă într-o atitudine triumfală, legănându-se elegant în șa, îmbătat împreună cu însoțitorii săi de sake-ul oferit în acea zi. Dar Mitsuhide mergea pe jos, părând abătut. Un servitor îi ducea de căpăstru calul, care mergea fără chef, în timp ce ajutoarele veneau în tăcere pe urma lor, cu aceeași stare de spirit. — V-am ieșit în întâmpinare. Pesemne sunteți obosit. Când Toshimitsu se înclină în fața lui, Mitsuhide păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
colină îi urmară. Dar, întocmai cum spusese Tatewaki, nu depășeau cifra de cinci sute de oameni. Miyake Tobei era comandantul Castelului Shoryuji. Nici aici nu se vedeau decât semne de rău augur ale înfrângerii, iar în castel domnea un simțământ abătut, de osândă. Înconjurați de lampioane ce pâlpâiau slab, toți cei prezenți discutau o cale de a se salva. În timp ce căutau o concluzie rațională, până și Mitsuhide însuși își dădu seama că nu mai era nimic de făcut. Santinelele din afara castelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
și pământurile sătenilor primite în virtutea legii rurale. Trebuie să cunoaștem esploatarea săteanului în Moldova prin manoperele uzurare, prin beție, ca să înțelegem pentru ce el nu numai că n-a înaintat, dar a dat înapoi; pentru ce el ni se înfățișează abătut ca un idiot, fără viață și fără plăcere pentru viață. {EminescuOpX 247} Dar nu numai în Moldova, ci și dincoace de Milcov țăranului nu-i mai prisosesc mijloacele spre a-și ameliora condițiile traiului. Sărăcia, reaua alimentare, locuința rea, nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reîntâlnit după război. Am Început să vă spun că m-au pus să lucrez În schimbul de noapte, iar soră-mea a rămas În schimbul de zi. Din punct de vedere psihic am suportat foarte greu acest lucru. Am fost și foarte abătută, era o perioadă foarte grea, așa că odată mi-am luat inima În dinți și, prostia mea, m-am dus la supraveghetoarea aia SS, care era Îmbrăcată În uniformă, și i-am spus: „Doamnă, vă rog să mă transferați pe mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în care citeam pietrificat că mă vede cu uluire: cine e omul ăsta? Ce e între mine și el de stă aici în casă? E bărbatul meu? Cum de m-am trezit cu el aici? "Bine, îi spuneam și eu, abătut, plictisit brusc, ridicîndu-mi privirea peste creștetul ei, undeva departe, spre zarea speranței, simțind în același timp cu neliniște cum se scurge din mine puterea de a iubi, deși o iubeam... văd că te-am deranjat, te rog sa mă scuzi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
scoțându-i din starea de șoc: Da' de ce a căzut casa? Noi unde o să stăm acum? Nu-i răspunse nimeni, păreau absenți, ca și cum nu ar fi auzit. Ea apoi îl întrebă: Și acum ce facem? Nu știu, o să vedem... spuse abătut. Cu ce ne-a rămas, cu aceea o să ne regenerăm. Bine c-am scăpat cu viață. Hai să-i căutăm pe ceilalți. De ce oare a trebuit să pierdem tot ce-am agonisit? spuse Roxana aproape plângând. Nu-ți este clar
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
pasionale și vom substitui lucidității simple exerciții de imnologie desuetă. Din păcate, pînă și critici cu autoritate, sau reviste literare de prestigiu se complac în cîte o strategie sau alta, întîrziind, prin acest ocol malign, revenirea în fire a valorilor abătute, surghiunite printr-un fel de trafic al complezenței". Dacă în Dimpotrivă sînt vituperate atîtea condeie neinspirate și aservite unei puteri vremelnice, în Semnul mirării, spiritul critic e un regal al măsurii, în care toate cele cu adevărat valoroase pentru literatura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vâlcică dintre două dealuri: unul mare (înspre răsărit) și altul mic (înspre apus), satul era populat de răzeși de viță veche, sărăciți de vremurile vitrege care se abătuseră asupra Basarabiei. Într-una din zilele de primăvară, poposește în Ciutura „oarecum abătută, întristată de marile urâțenii ale acestei lumi” o fiară mitică, considerată a fi Marele Apărător al câmpiei trimis de Dumnezeu pentru a-i apăra pe oamenii acelor locuri de haitele sălbatice de lupi. Dulăul se stabilește în ograda lui Onache
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
a răspuns Judy și mai jenată. E Denise. Mi-a luat cam un minut să-mi dau seama la cine se referea. —CUM? am urlat. Nu vrei să spui Denise cea drăguță de sub noi, nu? Judy a dat din cap abătută. Bine că eram așezată. —Curva! am exclamat. Și mai e ceva, a bolborosit Judy. James zice că vrea să se însoare cu ea. Ce vrei să zici? am țipat. E deja însurat. Cu mine. N-am auzit ca în ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-te! Nu pleca! Nu pleca! Striga ca un nebun, alergậnd prin ploaie. - O să se însănătoșească, zise doctorul. Nu știu ce s-a întậmplat cu el astă-noapte, dar sper să se liniștească. Ortansa suspină adậnc. Își vedea feciorul din zi în zi mai abătut, mai slab, mai împovărat de griji și de supărări. - Yoane, ce-o să se întậmple cu tine? întrebă îngrijorată femeia. Dar Yon nu se grăbi să răspundă. Într-un tậrziu, cu privirile pierdute parcă în hăul durerii, mărturisi: - Mă cheamă la
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
era vreo urgență. Dar, în ciuda tuturor eforturilor sale de a le stimula, nu apăruse nici o urgență. —Du-te, dispari, cu acele tale cu tot! Nu mai bate lumea la cap. Trebuie să înceapă dansul. —OK, mami Walsh. Gaz a plecat, abătut, cu borseta cu accesorii, cât pe-aci să dea peste un pâlc de fetițe, cărora li se dăduse drumul de la masa copiilor. Francesca m-a asediat. —Mătușică Anna, o să dansez cu tine pentru că soțul tău a murit și n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Yves. - Nu, cavalere. Pietroasele. Fetească neagră. O bei și joacă inima-n tine. Asta dacă ții la petrecere. - Mes enfants! strigă spadasinul francez. Suntem provocați la o partidă de vin românesc! - Vive la Moldavie! strigară cavalerii. - Vive la Moldavie... spuse, abătut, Vlad. Voi de Muntenia n-ați auzit? Ce Dracu... 23 februarie 1476, Mohacs, Ungaria Văzută de pe malul Dunării, câmpia ungară era o Întindere albă care se unea, la orizont, cu albastrul unui cer fără pic de nor. Era o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
vei reveni printre noi!... Deocamdată, s-a decis, într-adevăr, îndepărtarea dumitale din Institut. Cine a decis?, am întrebat eu. Comitetul Județean de Partid. Nu ți-a mai dat avizul de funcționare pentru anul 1975... Mergeam spre casă. Trist. Tăcut. Abătut. Și cu fiecare pas, simțeam cum întreaga mea ființă se zbătea, clocotea: Nu! Nu se poate!... Cu diplomă de merit! Cu teza de doctorat predată, urmând doar să fie susținută! Nu se poate ca așa, dintr-o dată, să fiu scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
găsit la masa de lucru. Era lângă un maldăr de cărți noi, din cea pe care mi-o dăruise și mie. Scria autografe pentru prieteni, uitându-se pe o listă și bifând numele celor cărora le erau destinate. Era palid, abătut, gânditor. Dar amabil, binevoitor. Ca întotdeauna. Când am ajuns acasă, i-am deschis și răsfoit albumul, curios să aflu: la ce se referă? Am constatat de la prima pagină că se integrează aceleiași teme largi, complexe, dragi lui, temă care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vom face multe lucruri împreună, îți promit. Normal c-a uitat și n-au mai plecat în nicio excursie împreună, nici data următoare, nici altă dată. Poate scopul lui a fost să-l înveselească pe copilul pe care-l credea abătut și ar fi reușit dacă circumstanțele reale s-ar fi mulat pe cele inventate. Cuvintele tatălui erau încărcate de o magie care-ți transforma tristețea în bucurie. Și vocea lui, și gesturile cu care le însoțea. Asta pînă la momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
interne. - Planul acela, dacă a existat vreodată așa ceva, s-a scris, precum răspunsurile Sibilei, pe frunze, pe care chiar și o adiere ușoară de vânt izbutea să le răvășească, replică Dante, scuturând din cap. Filosoful privea și el În jur abătut. - Dar cum se face că orașul vostru a ajuns În această stare Întristătoare? Dante arătă mânios spre grupul de ticăloși care Încă se mai Încleștau unii cu alții. - Gloata asta nemernică s-a dezlănțuit ca un puhoi de nestăvilit Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]