1,407 matches
-
sunt respinse încet spre nord, după înfrângerea decisivă de la Bătălia de la Vitoria, de pe 21 iunie. Armatele ibero-britanice invadează Franța la sfârșitul lui 1813, asediind Bayonne și, în ciuda unei rezistențe dârze, Soult este nevoit să încheie armistițiul în aprilie 1814, după abdicarea Împăratului, eveniment ce marchează sfârșitul războiului din peninsula iberică. În Spania este restaurată dinastia de Bourbon, prin Ferdinand al VII-lea, care reinstaurează absolutismul monarhic. În timpul ultimelor decenii ale secolului al XVIII-lea, regatele Spaniei și Franței, ambele conduse de
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
ai familiei regale, Prințesa Letizia a conferit diferite distincții și a participat la evenimentele oficiale ale altor case regale. Agenda ei personală s-a concentrat pe probleme sociale, drepturile copiilor, cultură și educație. La data de 19 iunie 2014, în urma abdicării Regelui Juan Carlos, Prințul Felipe de Asturia a devenit regele Felipe al VI-lea al Spaniei, astfel Prințesa Letizia devenind la rândul său regina Spaniei. La 8 mai 2005, s-a anunțat că Letizia este însărcinată, iar la 31 octombrie
Regina Letizia a Spaniei () [Corola-website/Science/318141_a_319470]
-
de lege. La scurt timp după eliberare, și-a reluat activitatea revoluționară ilegală. A fost închis din nou, timp de un an, pentru tipărirea de materiale considerate subversive. După ispășirea pedepsei s-a mutat în Caucaz, unde a stat până la abdicarea țarului Nicolae al II-lea. În această perioadă și-a pus numele Kirov. L-a ales ca pseudonim literar, aidoma altor lideri bolșevici contemporani. Kirov este derivat din Kir, varianta rusă a numelui Cir, al celebrului șah al Persiei antice
Serghei Kirov () [Corola-website/Science/299466_a_300795]
-
și buletinele anulate. Regelui Victor Emanuel al III-lea i s-a cerut în 1946 să abdice și să accepte ca pe tron să se urce fiul său Umberto. Regele Victor Emanuel era prea compromis de cooperarea cu fasciștii. După abdicarea lui Victor Emanuel, pe tron s-a urcat Umberto al II-lea, fiul său. Deși s-a spus că abdicarea a fost impusă de antimonarhiști și adversarii casei regale, casa regală avea la rândul ei interese importante în aceasta manevră
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
ca pe tron să se urce fiul său Umberto. Regele Victor Emanuel era prea compromis de cooperarea cu fasciștii. După abdicarea lui Victor Emanuel, pe tron s-a urcat Umberto al II-lea, fiul său. Deși s-a spus că abdicarea a fost impusă de antimonarhiști și adversarii casei regale, casa regală avea la rândul ei interese importante în aceasta manevră. Era în interesul casei regale de Savoia ca pe tron să se afle un rege popular. Umberto era mult mai
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
1638. Perioada Edo a fost epoca în care s-au creat instituțiile politice, economice și sociale, într-un mediu cultural specific, care au influențat (și chiar au determinat) evoluția societății japoneze până în zilele noastre. Ultimul shogun, Tokugawa Yoshinobu (1867-1867), după abdicare, nu și-a făcut seppuku, așa cum ar fi cerut tradiția, ci a trăit un timp în obscuritate, iar mai apoi a fost primit la curtea imperială. Societatea era împărțită în două clase în Japonia feudale, nobilitatea și țărănimea. Clasa nobilă
Shogun () [Corola-website/Science/302867_a_304196]
-
Tânărul monarh avea sprijinul forțelor militare ale provinciilor Satsuma și Tosa. Shogunul Tokugawa Yoshinobu (ian. 1867 - nov. 1867) ajunsese, practic, lipsit de orice sprijin armat, fapt pentru care, pe data de 8 noiembrie 1867, a renunțat la funcțiile sale. După abdicare, acesta nu și-a făcut seppuku, așa cum ar fi cerut tradiția, ci a trăit un timp în obscuritate, și mai târziu a fost primit la curtea imperială. Liderul forțelor imperiale, Saigo Takamori, și liderul forțelor shogunale, Katsu Kaishu, s-au
Restaurația Meiji () [Corola-website/Science/325776_a_327105]
-
Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. De asemenea, președintele este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Până la abdicarea regelui Mihai I, atribuțiile de șef al statului român au fost deținute și exercitate de rege. Odată cu proclamarea republicii, la 30 decembrie 1947, aceste atribuții au fost preluate de un organ colegial, denumit "Prezidiul republicii". Conform Constituției din 1948, funcția
Președintele României () [Corola-website/Science/305828_a_307157]
-
tren. Serghei era din ce mai pesimist cu privire la Rusia însă nu l-a putut influența pe Țar care avea încredere numai în soția lui Alexandra Feodorova și care nu-l plăcea pe Serghei și-l enumera printre dușmanii ei. La abdicarea lui Nicolae al II-lea, Serghei se afla la Moghilău. În timpul primei luni de guvernare provizorie, Marele Duce a rămas la Moghilău într-un exil voluntar la sfatul fratelui său Marele Duce Nicolae. Serghei Mihailovici s-a întors la Petrograd
Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318046_a_319375]
-
murit în 1807 la numai patru ani. La moartea lui, Napoléon Louis a devenit prinț regal al regatului Olandei. În 1809 Napoleon îl numește Mare Duce de Berg, statut pe care îl păstrează până în 1813. Timp de cinci zile între abdicarea tatălui său și căderea Olandei în fața armatei franceze invadatoare în 1810, Louis Napoléon a domnit ca "Lodewijk II", rege al Olandei. Când Napoleon a fost detronat în 1815 după Bătălia de la Waterloo, Casa de Bourbon a fost restaurată la tronul
Napoleon Louis Bonaparte () [Corola-website/Science/323183_a_324512]
-
Administrația prusacă a schimbat denumirea regiunii în "Provincia Posen" ("Provinz Posen"), dar numele vechi a continuat să fie folosit în mod neoficial. De asemenea, titlul regal al regilor prusaci, precum și cel imperial al împăraților germani, a conținut această denumire până la abdicarea lui Wilhelm al II-lea. În anul 1914 a început Primul Război Mondial, la care au luat parte și cele trei state care își împărțeau teritoriul polonez. Imperiul German și Austro-Ungaria făceau parte din Puterile Centrale, iar Imperiul Rus a
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
pentru a evita conflictele externe, luându-se în schimb decizia de numire a unui regent, care să reprezinte monarhia. În funcția de regent a fost numit fostul amiral austro-ungar Miklós Horthy, care a rămas de altfel șeful statului maghiar până la abdicarea acestuia în 1944. Primii zece ani ai regatului restaurat au fost marcați de frustrarea pierderilor suferite ca urmare a Primului Război Mondial printre altele și cu o creștere a represiunii împotriva minorităților naționale care au rămas în teritoriul redus al Ungariei. Au
Regatul Ungariei (1920–1944) () [Corola-website/Science/309735_a_311064]
-
d'Este (6 septembrie 1610 - 14 octombrie 1658) a fost Duce de Modena și Reggio din 1629 până la moartea sa. Fiul cel mare al lui Alfonso al III-lea d'Este, Duce de Modena, el a devenit duce suveran după abdicarea tatălui său. Ciumă din 1630-1631 a ucis 70% din locuitorii din Modena. În 1631 Francesco s-a căsătorit cu Maria Caterina Farnese (1615-1646), fiica lui Ranuccio I Farnese, Duce de Parma. Prin această căsătorie, el a avut o fiică, Isabella
Francesco I d'Este, Duce de Modena () [Corola-website/Science/331435_a_332764]
-
al Marii Britanii pentru colonii din America. Margraful a închiriat trupe suplimentare pentru Olanda. Cu aceste venituri a plătit datoriile principatului, care s-au ridicat la 5.000.000 de guldeni în momentul în care a preluat mandatul (1757). Până în momentul abdicării sale, 34 de ani mai târziu, datoria principatului a fost de numai 1.500.000 de guldeni. Prima soție a lui Karl Alexander a murit la 18 februarie 1791 la Unterschwaningen, unde a trăit de când s-a separat de soțul
Karl Alexander, Margraf de Brandenburg-Ansbach () [Corola-website/Science/332774_a_334103]
-
-lea baron Craven. La 16 ianuarie 1791, Karl Alexander și-a vândut repturile sale asupra celor două principate Prusiei. Prusia a plătit margrafului o compensație anuală de 300.000 de guldeni. La 2 decembrie, la Bordeaux, Franța, el a semnat abdicarea oficială din funcția de margraf. Regiunea Franconia a trecut de-a lungul timpului prin mai multe mâini. La 15 decembrie 1805, prin Tratatul de la Schönbrunn, Prusia a cedat principatul de Ansbach Franței în schimbul electoratului de Hanovra. În 1806, Ansbach a
Karl Alexander, Margraf de Brandenburg-Ansbach () [Corola-website/Science/332774_a_334103]
-
prin Tratatul de la Tilsit din iulie 1807. În 1810, Bayreuth a fost achiziționată de către Bavaria. În cele din urmă, în 1871, Bavaria a fost încorporată în Confederația Germană de Nord, pentru a forma un imperiu german sub control prusac. După abdicare, Karl Alexander a trăit în Anglia împreună cu soția sa. La 5 ianuarie 1806, la vârsta de 69 de ani, Karl Alexander a murit după o boală scurtă cauzate de boli pulmonare.
Karl Alexander, Margraf de Brandenburg-Ansbach () [Corola-website/Science/332774_a_334103]
-
a fost străbuna directă a electorilor și regilor de Saxonia și a reginelor Angliei Margareta de Anjou și Ana de Cleves. În 1265, soțul ei a primit titlurile de landgraf de Thuringia și de conte palatin de Saxonia, ca urmare abdicării tatălui său, care a păstrat pentru sine doar controlul asupra Meissen. După ce nepotul ei Conradin de Hohenstaufen a fost executat în 29 octombrie 1268 de către Carol de Anjou, Margaret, din poziția de următoare rudă legitimă a Hohenstaufenilor, a devenit regină
Margareta de Sicilia () [Corola-website/Science/328568_a_329897]
-
Saxa-Coburg și Gotha în cadrul imperiului German la 23 August 1893. În 1856 în conformitate cu propriile dorințe, Alfred intră în Marina Regală. A susținut cu succes examenul pentru elev ofițer ("midshipman") în august 1858 și a fost numit la HMS "Euryalus". La abdicarea regelui Otto I al Greciei, în 1862, Prințul Alfred a fost ales să-i succeadă, însă guvernul britanic i-a blocat planurile de ascensiune la tronul Greciei. Prințul Alfred a rămas în marină și a fost promovat locotenent la 24
Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/312237_a_313566]
-
a comandat în timpul primului război mondial Armata a 8-a și după ceva vreme, Frontul de sud-vest, câștigând reputația de a fi fost cel mai capabil general rus. În ciuda monarhismului său declarat, Brusilov i-a susținut pe cei care cereau abdicarea țarului. După abdicarea țarului Nicolae al II-lea în februarie 1917, guvernul provizoriu l-a numit pe Brusilov în funcția de comandant suprem. În august 1917, generalul a fost demis, el fiind izolat de politicienii care îl considerau trădător al
Alexei Brusilov () [Corola-website/Science/304754_a_306083]
-
primului război mondial Armata a 8-a și după ceva vreme, Frontul de sud-vest, câștigând reputația de a fi fost cel mai capabil general rus. În ciuda monarhismului său declarat, Brusilov i-a susținut pe cei care cereau abdicarea țarului. După abdicarea țarului Nicolae al II-lea în februarie 1917, guvernul provizoriu l-a numit pe Brusilov în funcția de comandant suprem. În august 1917, generalul a fost demis, el fiind izolat de politicienii care îl considerau trădător al revoluției. După Revoluția
Alexei Brusilov () [Corola-website/Science/304754_a_306083]
-
pianistul polonez Ignacy Paderewski pe 27 decembrie 1918 și contramăsurilor germanilor. Este încă o problemă disputată care parte - cea germană sau cea poloneză - poate fi făcută vinovată de deschiderea ostilităților. Polonezii începuseră pregătiri serioase în vederea declanșării unei insurecții imediat după abdicarea Kaiserului Wilhelm al II-lea de pe 9 noiembrie 1918 și proclamarea Republicii de la Weimar. După numai câteva ore de la discursul lui Paderewski, locuitorii polonezi ai Poznańululi și ai altor orașe inițiaseră insurecția împotriva Germaniei. Forțele insurecționale erau formate din voluntari
Marea Revoltă Poloneză () [Corola-website/Science/305107_a_306436]
-
concentreze pe unirea Bulgariei cu Rumelia Orientală. Cneazul bulgar Alexandru I a fost și el atras de partea cauzei naționale. Relațiile sale cu Rusia se înrăutățiseră atât de mult încât țarul Rusiei și cercurile proruse din Bulgaria au cerut deschis abdicarea lui Alexandru. Tânărul cneaz considera că susținerea unirii este singura lui șansă de supraviețuire politică. Acțiunile de unificare urmau inițial să fie declanșate la jumătatea lui septembrie, în timp ce miliția din Rumelia se mobiliza pentru manevre. Planul era ca unirea să
Unificarea Bulgariei () [Corola-website/Science/323240_a_324569]
-
o emisiune la B1TV din iunie 2011, în preajma comemorării anexării Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940, Băsescu a făcut afirmații despre fostul șef de stat al României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, regele Mihai I, sugerând că abdicarea acestuia din 1947 ar fi fost „un act de trădare a interesului național al României” și că regele ar fi avut, ca șef al statului, partea sa de responsabilitate pentru Holocaustul împotriva evreilor și romilor. Declarația a provocat un mare
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
a provocat un mare scandal public, care i-a adus lui Băsescu foarte multe critici, delimitându-se de el chiar membri ai PDL, precum Toader Paleologu. Numeroși istorici și cercetători ai perioadei l-au contrazis, explicând contextul mai larg al abdicării forțate și sugerând că atitudinea Casei Regale în ansamblu și a regelui în particular față de evrei și Holocaust este mai bine exemplificată prin cea a reginei-mamă Elena, care prin insistențe a salvat zeci de mii de evrei și a primit
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
rănit. Devine conte al Imperiului, inspector general și apoi șef de stat major al armatei napolitane. Participă cu distincție la Războiul celei de-a Șasea Coaliții, acordându-i-se comanda întregii „Armate din Italia”, spre sfârșitul campaniei. După a doua abdicare a lui Napoleon I, Grenier este trecut în rezervă de regele Ludovic al XVIII-lea. Între 1818 și 1823 este deputat de Mosel, în cadrul opoziției liberale. Numele său este înscris pe Arcul de Triumf din Paris..
Paul Grenier () [Corola-website/Science/316601_a_317930]