1,017 matches
-
berze călătoare. După vacanța de Crăciun, în prima zi de școală, doamna învățătoare ne-a spus să scoatem abecedarele pe bancă și cu foarfecele a venit, pe rând la fiecare, și a tăiat fotografiile regelui și a mămicii sale din abecedar, apoi a scris frumos pe tablă: Republica Populară Română. Poate așa ar fi fost corect din multe puncte de vedere, dar altfel au hotărât eliberatorii sovietici. Noi, atunci în clasa întâi, nu știam gramatică, nici ce însemna dezrobirea și eliberarea
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
M-am trezit târziu la viață dintr-un somn mult prea adânc. După nașterea oficială, am trecut de mult prin școală și cartea de muncă mi-e plină de ani și totuși parcă mai sunt copil. Acum învăț încă din abecedare, căci sunt încă la antici, pe care îi găsesc: Aristotel, Platon, Seneca. Doamne! De unde știau ei ce e în lume? Ne întrebăm, dar tot de la ei învățăm. S-a deschis o pizzerie. Lume multă, furnicar, s-a deschis un cafe-bar
FILE DE JURNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351141_a_352470]
-
a fost oferită municipalității de către autoritățile de la Alba Iulia, România. Acum bustul se află în interiorul bibliotecii de la Buiucani, urmând să fie expus afară la primăvară, când condițiile meteo vor permite lucrări de construcție. După cum remarca Spiridon Vangheli, scriitor, coautor al „Abecedarului”, „Grigore Vieru a scos poezia Basarabiei din mormânt și i-a dat respirație universală”. Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, la Pererâta, Briceni. Poetul național s-a stins din viață la 18 ianurie 2009, în urma unui grav
COMUNICAT DE PRESĂ – DEZVELIREA UNUI NOU BUST AL POETULUI GRIGORE VIERU de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356331_a_357660]
-
Septembrie din caledar se duce, Pune-mi ceva în locul ei de-acum. Prin Apuseni, acolo într-o casă O Mamă în curând mă naște iar, Copil de sunt de-a pururea nu-mi pasă, Tu să-mi rămâi în loc de-Abecedar... Referință Bibliografică: Autumnală... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AUTUMNALĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355926_a_357255]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > OPERĂ INCOMPLETĂ LA TARABĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Suntem file subțiri ușor foșnitoare din ce în ce mai galbine în abecedarul timpului Avem grijă să ne tipărim antum și în mai multe ediții în tiraje de masă așteptăm cititorii... În fiecare minut în fiecare zi așteptăm citirea răstălmăcirea... Până atunci ne tot răsfoim viața corectând-o corectându-ne... Urmașii ne răsfoiesc
OPERĂ INCOMPLETĂ LA TARABĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356033_a_357362]
-
gard 28. coșul plin cu foi- o gașcă genială-și oferă până 29. stea căzătoare- pe masa un teanc de cărți și un pahar spart Dan Norea 30. Ziua recoltei - tata își socotește datoriile 31 Septembrie iar - doar vântul răsfoiește abecedarul Cornel C. Costea 32 Noapte cu greieri - tolănit în balansoar până la stele până la = direcționare, spre... Dana Zamoștean 33 Flori de cicoare - călugărul din vechiul schit cu ochii-n lacrimi 34 Sfârșitul verii - toată floarea-soarelui întunecată 35 Stea căzătoare - cu inima
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
determinările noastre vor corespunde în mod necesar mai multor persoane, deoarece este imposibil ca prin formulările obiective ale limbajului nostru de fiecare zi să semnalăm caracterul unic și distinct al unei persoane,, - afirmă teologul grec Christos Yannaras în lucrarea sa ,,Abecedar al credinței. Introducere în teologia ortodoxă,, - tradusă și editată, la noi, de către Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Coman - în Editura „Bizantină” din București. Motivul special pentru care omul este și va rămâne pentru știință un mister este acela că el
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
cu oamenii - chiar și de Sfânta Creație. La noi, de la Geneză, vântul adie ori vijelește, izvorul racoarea-și șopotește, albina mierea-și urzește, privighetoarea trilu-și măiestrește - în Limba Română. O, Doamne, abia acum aflu că Tu ești - chiar Tu! - Autorul Abecedarului Limbii Române! Referință Bibliografică: OMAGIU, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 607, Anul II, 29 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
OMAGIU, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355301_a_356630]
-
câte povețe și cunoștințe nu ne împărtășește cu generozitate printre felurile de bucate alese? Cum să ne comportăm, cum să ne păstrăm sufletul și mintea limpezi, inima curată, trupul sănătos, cum să descoperim adâncimi de cuvânt, taine și mistere în Abecedar și în celelalte manuale, în cărțile despre cunoștințele naturii, în atât de ispititoarea aritmetică, bogată în semne misterioase. Lucru cert, Limba Română e cea pe care se sprijină toate manualele și fără ea, nici o materie n-ar putea fi înțeleasă
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
Sau chiar: Geamul cât palma - / florile de liliac / acoperă cerul. Fapt îmbucurător care arată că se pot folosi cu succes ca șabloane vechile structuri sau idei. O anume abundență e conjugată cu o penurie. baston rătăcit - bunicul răsfoind de zor abecedarul Claudia Ramona Codău Una din interpretări este ivirea unei noi urgențe care îl zăpăcește pe bunic. Întoarcerea la abecedar, odată cu nepotul, cred, îl copilărește și îl revigorează oarecum. Și aici există un șablon recent: primii pași în ham - / bastonul bunicului
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
succes ca șabloane vechile structuri sau idei. O anume abundență e conjugată cu o penurie. baston rătăcit - bunicul răsfoind de zor abecedarul Claudia Ramona Codău Una din interpretări este ivirea unei noi urgențe care îl zăpăcește pe bunic. Întoarcerea la abecedar, odată cu nepotul, cred, îl copilărește și îl revigorează oarecum. Și aici există un șablon recent: primii pași în ham - / bastonul bunicului / singur in cuier, care sugerează aceeași derutare a bunicului către interesele nepotului. Referință Bibliografică: Concurs săptămânal 232, comentarii Corneliu
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
ale Universității Al.I. Cuza din Iași, tomul VII, 1961, p. 151, Mihai Beniuc își publică primele sale poezii în revista liceului din Arad. Laboremus, în 1926, după care colaborează la Bilete de papagal și mai apoi în revistele ardelene Abecedar și Pagini literare. Născut la 20 noiembrie 1907, în localitatea Sebiș, de lângă Arad și decedat în 24 iunie 1988, Mihai Beniuc a fost poet, prozator și psiholog, care s-a implicat în promovarea proletcultismului în țara noastră, alături de A.Toma
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
literaturii și artei promovate de boierii cu dragoste de cultură ca Iancu Văcărescu și Iordache Golescu, fratele lui Dinicu. Gheorghe Lazăr deschide în 1818, la Sf.Sava, prima școală superioară în limba română din Țara Românească. Publică în 1820 un abecedar “ Povățuitorul tinerimii“, iar Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Nu era pentru prima dată că îl lăsa mama singur acasă în timp ce ea trebuia să alerge fie la treburile câmpului, fie după cumpărături iar el, Rică, își făcea de lucru cu mașinuțele, mai buchisea câte o slovă două pe niște abecedare vechi sau sărea șotronul de unul singur în grădină. Tot așa îl rugase mama și astăzi să nu plece de acasă, că ea se duce numai în satul vecin să aranjeze cu un unchi măcinatul porumbului și apoi se întoarce
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
autorul era învățător la școala satului Rucăr, existentă la acea vreme în chiliile bisericii din Rucăr - Suseni, ctitorie a lui Gheorghe Smernea Rucăreanu. În fond este o carte didactică, un manual alcătuit de Neculae Calu pentru școlarii săi, un veritabil Abecedar. În orice caz, manualul întocmit de el se înscrie în rândul primelor începuturi ale literaturii didactice din țara noastră. Nicolae Ezechil Enescu (sec.XVIII/XIX) Originar din Transilvania (județul Brașov). A fost învățător și logofăt al satului în ultimul sfert
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
literaturii și artei promovate de boierii cu dragoste de cultură ca Iancu Văcărescu și Iordache Golescu, fratele lui Dinicu. Gheorghe Lazăr deschide în 1818, la Sf.Sava, prima școală superioară în limba română din Țara Românească. Publică în 1820 un abecedar “ Povățuitorul tinerimii“, iar Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
semicerc se fixa într-un cui tabla respectivă, iar elevii erau puși, pe rând, să citească. Un Manual de silabisim și citit folosit în astfel de împrejurări s-a tipărit la București în anul 1838. În școli au circulat și Abecedare. Un astfel de abecedar tipărise, la Sibiu, în anul 1836, Dimitrie Jianu, conducătorul școlii naționale din Câmpulung din 1832, până în anul 1842, când a fost numit revizor școlar peste școlile din Țara Românească. Pentru pregătirea învățătorilor, Ioan Brezoianu, care a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
un cui tabla respectivă, iar elevii erau puși, pe rând, să citească. Un Manual de silabisim și citit folosit în astfel de împrejurări s-a tipărit la București în anul 1838. În școli au circulat și Abecedare. Un astfel de abecedar tipărise, la Sibiu, în anul 1836, Dimitrie Jianu, conducătorul școlii naționale din Câmpulung din 1832, până în anul 1842, când a fost numit revizor școlar peste școlile din Țara Românească. Pentru pregătirea învățătorilor, Ioan Brezoianu, care a condus școala națională din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
și apoi tipărită. Ceilalți doi dacăli, Nițu Popa Nica și Nicolae sin Mihai Calu-Pârnă(Pârnuță) erau localnici. De la cel din urmă ni s-au păstrat documente scrsie de el, într-o caligrafie aleasă, chiar frumoasă, precum și un manual didactic, un Abecedar, intitulat de el Buchiile tălmăcite, o carte alcătuită de el în scopul ușurării procesului de învățământ. Menționăm că la 1785, la Viena, se tipărise Carte trebuincioasă pentru dascăli. Apărută în limba română, lucrarea folosea dacălilor, atât ca manual, cât și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
devin izvoare tăinuite. ce bogat sunt locuiesc într-o suburbie a singurătății trec pe lângă siberii de gheață călătoresc în trenuri care nu duc nicăieri și stațiile sunt pustii și nopțile, și cerul, și luna , doamne, ce vise sunt în acest abecedar, în el dorm tăinuite izvoare de la a la z, cuvintele macină la iluzii, urmele vremii strivesc umbra pe unde visam odată, ce bogat sunt cu imaginea ta pe iriși. miercuri, 26 iunie 2013 Referință Bibliografică: stropi de iluzii-poezii / Ion Ionescu
STROPI DE ILUZII-POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346170_a_347499]
-
făurit o lume-ntreagă Când alte porți mi s-au închis. Mi-ai fost iubire și speranță, Reperul primilor mei pași... Cântec de leagăn și credință Când mă priveai cu ochi gingași! Ai fost a gândului lumină În taine de abecedar... Mi-ai dăruit o viață plină De care nu aveam habar. Cu drag mi-ai pus slova în mână Și lumea-n față s-a deschis; Ai fost în viața mea o zână... Imagine de nedescris! Sub cerul nopții plin
ÎMI EŞTI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369301_a_370630]
-
cu care, de altfel, vor face cunoștință dintr-un manual al lui M. Schwartz), Ion Creangă și câțiva colegi, institutori ca și el (C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu), s-au hotărât să creeze un abecedar nou, la metoda nouă, și astfel, apare, în 1868, Metoda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primariă. Mai târziu vor elabora, fără aportul lui Climescu, al lui Ienăchescu și al lui Simionescu, Învățătorul copiilor, carte de cetit
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
ales al zestrei de inteligență, astfel: „...la cercurile I și II se făcea „cunoașterea literelor și însonare”, la cercul III se făceau „însonarea” și „silabirea”, la cercul IV - lectură „pînă la proverbe sau zicale”, iar la cercul V se încheie abecedarul. Cu cei din acest cerc se putea încerca o metodă nouă: „a scrie propuseciuni pe tablă, a le despărți în cuvinte, cuvintele în silabe și silabele în sonuri, după calea sintetică, precum și a le împreuna după cea analitică” (Savin Bratu
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
fără a trece prin filtrul gândirii sale totul, pentru că la o personalitate ca a lui Creangă nu se poate vorbi despre o aplicare mecanică. Primul an de învățământ a fost unul de căutări, destul de fructuos, fiind cel în care, folosind abecedarul lui Iarcu, face silabisire și însonare, iar apoi scriere și citire după cursul lui Schwartz. Acest an de ucenicie dăscălească îi va fi dat mai multă îndrăzneală în aplicarea metodei fonetice în anul următor. Credincios ideii că pentru a-i
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
de cintezoi În desișuri desfrunzite populate cu strigoi. Simfonia de lumini mângâind cărări boltite Arde pân’ la rădăcini brazi cu frunze ascuțite Un decor ce nici în vis n-ai să vezi așa bizar Pregătit e să asculte povești de abecedar. „Fuga” de Bach Pe clapele unui pian de vremi uitat Alergau sunete gonite de păcat O melodie evadată din abis Trezea capelmaistru cufundat în vis Fuga lui Bach neîndrăgită de stafi i Spărgea timpanele ascunse în chilii Dansau șiruri de
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]