467 matches
-
le corespund semnificații diferite. Noțiunea de RoL, spre deosebire de aceea de stat de drept, nu poate fi despărțită de concepția jus-naturalistă. Este expresia continuității între constituționalismul medieval și constituționalismul modern. Acea continuitate pe care formarea și perfecționarea "statului mașină" statul birocratic-administrativ (absolutist) au fragmentat-o în Europa continentală. (2004, 141) Autorul subliniază că RoL, spre deosebire de statul de drept, se regăsește în contexte care au întrunit condiții specifice: mitul suveranității statale nu a fost niciodată eradicat; nu a existat niciodată un aparat administrativ
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
renascentiste atât de des descrise ca fiind strălucitor de originale s-au dezvoltat într-un interval evolutiv mult mai lung, care a început cu evoluția intereselor și privilegiilor create în timpul "Epocii întunecate" a Europei și s-a extins până la statul absolutist și dincolo de el. Comisarul și Republică Partea I Printre cele mai vechi documente florentine în care comisarii sunt menționați în mod clar există trei scrisori din septembrie 1364 adresate Signoriei din Florența de către doi reprezentanți florentini la Sân Miniato și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Torino, 1970. (degli) Albizzi, Rinaldo, Commissioni, vol. 3, Cesare Guasti (ed.), Cellini, Florența, 1867-1873. Altieri Magliozzi, Ezzelinda, Archivio del comune di Pistoia conservato nell'Archivio di stato. Inventario, La Nuova Italia, Scandicci, 1985, p. 87. Anderson, Perry, Lineages of the Absolutist State, NLB, Londra, 1974. Antoine, Michel, "Genèse de l'institution des intendants", în Journal des savants (1982), pp. 283-317. Antoniella, Augusto, "Vicariati e vicari nell'organizzazione territoriale dello Stato Fiorentino", în Luigi Borgia, Gli stemmi del Palazzo d'Arnolfo di
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dezvoltarea unei clase conducătoare în diferite țări europene se găsește în J. A. Armstrong, The European Administrative Elite, Princeton University Press, Princeton, 1973, passim. O stratigrafie hintzeană a ancien régime este fundamentală pentru analiză lui Perry Anderson, Lineages of the Absolutist State, NLB, Londra, 1974. Afirmația lui că absolutismul reprezintă o continuare a ordinii feudale doar prelucrează perspectiva importantă a lui Hintze. 20 Scrisoare către Signoria la 6 septembrie [1364] de la Niccolò Giugni și Filippo di messer Alamanno Adimari, commissari voștri
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
valoare inegale, de la bucăți ocazionale până la eposuri bine închegate. Totuși, acestea prezintă un mesaj poetic coerent și convergent, astfel încât ar putea fi recuperate din perspectiva coagulanta a unei interpretări unitare, care mi-aș dori să nu fie taxata nici drept absolutista, nici drept laxa. Spuneam mai sus că provocarea intelectuală a lui Blake nu rezidă numai în detalii, în dezmembrarea retorica a poemelor, ci și în arhitectură lor generală. Dacă unghiul nostru de lectură este centrat asupra microscopicului, neregularitățile și contradicțiile
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
materie fiscală 6. La fel de periculoase puteau fi considerate de reprezentanții regimului fanariot și memorii precum cel redactat la 1807 și înaintat lui Napoleon I prin care i se solicita sprijinul în privința abolirii unui regim considerat de autori rămași anonimi drept absolutist și autoritar, dublat de susținerea pentru formarea unui stat guvernat pe baza unei Constituții prin care să fie garantate mai multe libertăți individuale 7. Pe lângă reluarea tuturor acestor idei, documentul incriminat punea în circulație noi elemente din vocabularul liberalismului european
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Napoleon, în care se exprima preferința pentru un stat independent și unitar numit fie Dacia, fie Valahia Mare, sub conducerea unui principe francez sau italian, unul german sau austriac fiind exclus și pentru că reprezentau un model de civilizație considerat arbitrar, absolutist, bazat pe o relație de subordonare, și nu pe reprezentare. În egală măsură se excludea din combinațiile posibile orice formă de protecție, cu excepția unei "garanții formale" a puterilor, considerată de români drept o condiție necesară realizării obiectivelor programului politic național
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fostului executiv afectase întregul teritoriu, nu doar o parte a țării, iar cei care susțineau necesitatea despărțirii Moldovei de Muntenia figurau în categoria celor considerați drept adversari ai națiunii române 469. Dispariția vechiului regim, caracterizat ca fiind unul centralist și absolutist 470, ducea, în opinia colaboratorilor ziarului Reforma, la o nouă configurare a scenei politice românești. Ea se împărțea acum între oameni politici apreciați ca patrioți adevărați și cei despre care se spunea că sunt falși patrioți, în ultima categorie intrând
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
termeni cu totul diferiți de Heidegger și ajunge la o concluzie opusă: în timp ce Heidegger teoretizează declinarea istorico-epocală a ființei, Severino susține că ființa nu poate fi contaminată de timp. Gândirea lui Heidegger este una finitistă, cea a lui Severino, una absolutistă. În afară de Essenza del nichilismo (Esența nihilismului), textele în care se dezvoltă aceste motive sunt: Gli abitatori del tempo (Locuitorii timpului), interesant mai ales pentru analiza creștinismului, a marxismului și a tehnicii ca forme fundamentale ale nihilismului occidental; Techne. Le radici
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
autoritarismului și a listei sale de canoane, concepțiile moderne sunt înclinate spre un relativism excesiv, inutil, invocând "morișca gustului", tot așa cum scepticii de altădată aminteau dictonul De gustibus non est disputandum. Problema este însă mai complicată decât o prezintă umaniștii absolutist! sau scepticii relativiști. Dorința de a afirma, într-o formă oarecare, obiectivitatea valorilor literare nu implică adoptarea unui canon static, căruia să nu i se poată adăuga nici un nume nou și în cadrul căruia să nu se poată opera schimbări ierarhice
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
-ul erau folosite în scopuri terapeutice. Ulterior, observându-se efectele pe care le au asupra organismului, ele au fost interzise. Referindu-se la modul în care oamenii percep efectele drogurilor, Goode, E. (1999, pp. 7-8) diferențiază trei direcții principale: * poziția absolutistă, conform căreia toate drogurile (atât cele legale, cât și cele ilegale) au efecte dăunătoare, indiferent de contextul în care se consumă și de caracteristicile consumatorilor; * poziția moderată, conform căreia drogurile legale, dacă sunt consumate în mod adecvat, au chiar efecte
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a domiciliului, absența examinărilor religioase și organizarea democratică a acestor instituții au fost preluate de universitățile americane, ceea ce explică probabil succesul lor constant. Declinul a fost puternic în Franța unde, datorită cererii de personal specializat în diverse domenii, statul monarhic absolutist a înființat școli superioare de specialitate, în loc să consolideze universitățile existente, tendință continuată și în perioada republicană și napoleoniană. În 1794 a fost înființată École Polytechnique, iar în 1795 École Normale Supérieure. Odată cu Napoleon are loc consacrarea „marilor școli” din Paris
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lui Iacob I / 26 1.1.2 . Prima Revoluție, Război civil / 35 1.1.3 . A Doua Revoluție, Glorioasă / 43 1.2 . Patriarhalismul contra Hobbes / 47 1.2.1 . Monarhia de drept divin. Filmer / 48 1.2.2 . Dreptul natural absolutist. Hobbes / 55 1.2.3 . Patriarhalismul moderat. Contra Hobbes / 64 1.3 . Tory contra whig. Reformarea hobbismului / 70 1.3.1 . Dreptul natural și sociabilitatea / 72 1.3.2 . Whig și tory. Criza Excluderii / 80 Capitolul 2. Conceptul whig de
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
condițiile ideologiei: au propus o concepție amplă despre lume și viață (prin conceptele fundamentale ce structurează viața politică dintr-o comunitate), au propus un program de fericire, au susținut un interes (al emancipării de cadrele teoretice și instituționale ale monarhiei absolutiste), au fost asumate de comunitatea activă politic și au avut o puternică componentă militantă. Diferența ar consta în faptul că nu se putea vorbi atunci de răspândirea ideilor sub formă simplificată în masă (masa va apărea mai târziu, ca efect
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și o grupare independentă, sau "congregaționalistă", care condamnă în același timp episcopatul anglican și sinodul prezbiterian"4. În al patrulea rând, Iacob a intrat în conflict cu parlamentul pentru că, fiind risipitor și dorind din ce în ce mai mulți bani, dorea să impună doctrina absolutistă a monarhiei de drept divin. Această teorie contravenea tradiției engleze care, de la Magna Carta 5, prevedea că regele nu poate guverna fără parlament, adică nu poate face legi de unul singur și nu poate impune taxe fără aprobarea Comunelor. În
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
doreau deloc alianțe care ar fi impus acordarea de libertăți catolicilor englezi. Așadar, conflictele dintre rege și parlament care au măcinat viața politică a Angliei în secolul al XVII-lea au început sub domnia lui Iacob I ale cărui tendințe absolutiste au transformat disputele religioase în dispute politice. Pe de altă parte, conflictul dintre rege și parlament a avut cauze de natură economică și socială. În Evul Mediu, veniturile regilor englezi proveneau din câștigurile private pe care le aveau direct de pe
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
judece pe Carol. După execuția regelui, Oliver Cromwell a preluat puterea, dizolvând cu forța Parlamentul cel Lung și înființând un nou parlament pe care îl controla în calitate de Lord Protector. Prerogativele acordate Lordului Protector erau mai cuprinzătoare decât cele ale monarhilor absolutiști de pe continent. Cromwell s-a folosit de ele pentru a înăbuși orice mișcare de protest. Pentru a înfrânge opoziția el a transformat Protectoratul într-o dictatură militară puritană. Autoritatea lui a fost acceptată mai ales după cele două războaie care
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
constituirea tribunalelor sau chemarea parlamentului. Acestea au fost întotdeauna constituite sau chemate pentru a servi puterii regale și au avut întotdeauna un caracter provizoriu și derivat. Ideea unui parlament permanent este, prin urmare, o absurditate. 1.2.2. Dreptul natural absolutist. Hobbes La fel ca Filmer, Thomas Hobbes a fost un susținător al monarhiei absolute. În 1640 a trebuit să se exileze în Franța, din cauză că susținuse monarhia absolută în timpul războiului civil. El a fost probabil influențat și de scrierile lui Filmer
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
regele este obligat în conștiință, atât prin jurământ cât și prin funcție, să protejeze poporul și să respecte vechile libertăți și drepturile acordate prin hrisoave, iar această îndatorire face parte din obligația față de lege și față de Dumnezeu. Ca urmare, teoria absolutistă a lui Hobbes a devenit indezirabilă pentru monarhiști. Pe de o parte, ea nu corespundea strategiei regaliștilor de a ajunge la o înțelegere cu parlamentul, pentru a se reîntoarce în Anglia. Pe de altă parte, teoria lui Hobbes avea un
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de către regaliști un agent al rebeliunii și un susținător al lui Cromwell 75. La polul opus, activiștii republicani James Harrington și George Lawson asociau și ei absolutismul din Leviathan cu Protectoratul cromwellian și îl descriau pe Hobbes ca pe un absolutist inacceptabil. În scurtă vreme, termenul hobbism va desemna, atât pentru regaliștii anglicani cât și pentru republicanii puritani, orice doctrină neconvenabilă în plan politic și religios. O dată cu restaurarea monarhiei și adoptarea codului Clarendon, conflictele ideologice dintre cele două tabere au încetat
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
principală a acestuia este, așa cum a fost cea a tuturor parlamentelor trecute, să vegheze la libertatea oamenilor împotriva arbitrariului guvernării"99. Așadar, cele două principii, al domniei legii și al separării puterilor sunt corelative. Ele enunță că trebuie evitat principiul absolutist, prezent și în filosofia lui Hobbes, conform căruia cel care face legea este în afara legii, fiind totodată și executorul sau interpretul legii. Voința guvernanților sau a judecătorilor nu mai este atunci încadrată într-un cadru legal, ci este arbitrară și
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Government "cu Patriarcha în mână"61, și nu fără cunoștința lui Locke. Dar nu numai republicanii au criticat monarhia de drept divin. Înainte de a fi îndepărtat de la putere, Clarendon a reprezentat cu succes acea partidă regalistă moderată care respinsese elementele absolutiste din De cive de Hobbes, precum și din scrierile publicate de Filmer în timpul primei crize politice. Filmer a fost adversarul monarhiei limitate pe care a considerat-o "anarhie" și, prin urmare, a fost un adversar ideologic al lui Clarendon care susținuse
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de puritanii radicali și care au provocat reacția lui Filmer, trebuie să remarcăm că teoria filmeriană nu găsește un sprijin solid în practica politică engleză de dinainte de Iacob I. Este adevărat că au existat regi care au încarnat un model absolutist, dar au existat și alte realități politice: Magna Carta, succesiunea la tron pe linie feminină, dreptul de rezistență față de monarhii tiranici, promovat de teologia calvinistă; toate acestea se opun modelului patriarhalist nu ca simple doctrine, ci ca realități politice. Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
II-lea. Toate acestea indică faptul că teoria lui Filmer era o utopie pe care numai circumstanțele istorice au ridicat-o la rang de ideologie oficială. Ea a devenit interesantă abia atunci când politica engleză a devenit susținută pe față de monarhia absolutistă franceză și când perspectiva revenirii la catolicism dădea un nou impuls doctrinei monarhiei de drept divin. Teoria lui Filmer nu ținea însă cont de o serie de aspecte ale tradiției engleze care, în contextul rupturii de catolicism, deveniseră ideologie oficială
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
augusteană corelate cu cea a cetății sale "de scaun" (ilustrate de iconografia monetară bogată), dar și cu ideea de corporeitate a imperiului. Domnia lui Constantin I păstrează și transferă în imaginar, pe lângă interpretarea maiestății romane în limbaj retoric, și gândirea absolutistă legată de dreptul imperial de guvernare a corpului/ teritoriului întregii oikouménè (cel puțin la Eusebiu din Cesareea). Până la decizia lui Iustinian I de a suprima senatul, basileul preluase deja și rolul legiuitorului, și funcția jurisdicțională. Instituție supusă
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]