296 matches
-
ci libertatea întregii Irlande. Libertatea astfel definită a părut irlandezilor mult mai necesară decît alte lucruri pămîntești. Ei au prețuit-o mai presus de pămînturi, bunăstare, ușurință sau imperiu." Natură romantică a discursului său este relevata de aceste cuvinte care absolutizează poporul irlandez. Obținerea libertății este ideea cea mai pregnanta în discursul său. Modalitatea atingerii acestui ideal reprezintă o problemă care îl frămînta intens pe Padraig Pearse. Obiectivul său este argumentarea ideatica a soluției prefigurate atît de el, cît și de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
investesc resurse financiare și de timp în propria formare profesională, în formarea discipolilor, viitorilor angajați etc.; - Crearea spațiului educațional unic. [Guțu V. et al, 2003, p. 25] În același timp, sunt evidențiate dificultăți legate de procesul standardizării: - Tendința de a absolutiza/maximaliza funcția și posibilitățile standardizării; - Dificultatea determinării punctului optim al conexiunii dintre constant și obligatoriu de realizat pe de o parte, și flexibilitate și dinamism, pe de altă parte; - Dificultatea derivării specificului procesului, în dependență de unele aspecte caracteristice, subtile
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
propus înregistrarea și amprentarea țiganilor itineranți și a altora, opinia publică de la noi și din Europa a luat foc, folosind cu și fără îndreptățire, cele mai grele și mai grave aprecieri la adresa Italiei, guvernului și, în special, a premierului Berlusconi. Absolutizând drepturile comunitarilor la demnitate, păstrarea identității, a culturii proprii (a se vedea că noțiunea de cultură se folosește și când nu trebuie), toți cei care au luat poziție critică față de intenția de amprentare a țiganilor din tabere, nu și-au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
creșterea calității vieții", prevăzută la art. 134 alin. (2) lit. f) din Constituție. În opinia pe care o susținem dispozițiile art. 134 din Constituție privind "Economia" trebuie interpretate sistematic și prin luarea în considerare a finalității lor, fără a se absolutiza una dintre obligațiile ce revin statului conform alin. (2) din acest articol, până la înlăturarea celorlalte obligații la fel de importante. De altfel, contrar opiniei majorității și cu tot respectul pentru aceasta, considerăm că textul criticat pentru neconstituționalitate nici nu contravine obligației statului
DECIZIE nr. 136 din 3 mai 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137284_a_138613]
-
definește ca ‘substanțialitate’ o realitate extralingvistică reflectată în conștiința vorbitorului ca substanță, dinamică la verbul luptă, care o definește ca procesualitate: E o luptă cu morile de vânt. vs El luptă cu morile de vânt. Substantivul izolează în sine, închide, absolutizează conținutul lexical. Verbul îl raportează la un substantiv sau la un substitut. În complementaritate cu aceste sensuri lexico-gramaticale, care condiționează poziția cuvântului în sistemul lexical al limbii, în planul semantic al constantei coexistă și o a doua categorie de sensuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adesea, prin imaginea unui obiect individual: munte, corabie, copil, floare, pește, dar și în afara acestui tip de reprezentare: sare, făină, unt, fără a fi, însă nereprezentabile. Sunt abstracte substantivele care denumesc concepte: adevăr, libertate, conștiință, ideologie, filozofie etc. sau care absolutizează, noțional, trăsături ale „obiectelor”, stări în care se pot afla „obiectele” sau relațiile dintre „obiecte”: frumusețe, inteligență, delicatețe, teamă, neliniște, prietenie, iubire, ură etc. Substantivele abstracte denumesc obiecte nereflectate în conștiința lingvistică a subiectului vorbitor prin intermediul simțurilor. Interpretarea lingvistică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clasa substantivelor concrete, odată cu producerea unor modificări în sfera lor semantic-lexicală; pluralul prostii caracterizează substantivul concret prostie cu sensul de ‘fleacuri’ sau de ‘fapte nechibzuite’: „Am făcut mai multe prostii în viața asta...”. Substantivul abstract prostie, întrebuințat numai la singular, absolutizează noțional o trăsătură intelectuală de sens negativ, ‘lipsă de inteligență’: „Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri,/Privind în urmă prostia imobilă.” (M. Eminescu, IV, p. 333) Substantive continue și substantive discontinuetc "Substantive continue [i substantive discontinue" În interpretarea realității
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării/ Și ridică mii de umbre după stinsul lumânării.” (M. Eminescu, I, p. 136) Caracterizarea se realizează prin trei variante: • genitivul însușirii; se dezvoltă într-o sintagmă nominală specifică cu regentul un substantiv care absolutizează o trăsătură a „obiectului” denumit prin substantivul determinant: „Mușchiul reavăn, negrul minei/ține cumpăna căldurii” (L. Blaga, p. 218); • genitivul superlativului; se dezvoltă într-o sintagmă formată prin repetarea în genitiv a substantivului regent, ceea ce generează ideea de superlativ al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a diatezei. Cea mai generală opoziție este opoziția activ-impersonal, care ar putea fi considerată de altfel, ca opoziție personal-impersonal, de vreme ce ambii termeni corelativi păstrează trăsătura +activitate, orientată către un subiect, la diateza activă: El lucrează mult., El respiră greu. sau absolutizată în sfera verbului, la diateza impersonală: Se lucrează mult., Se respiră greu. Această opoziție caracterizează deopotrivă verbele tranzitive și verbele intranzitive: Ei merg greu./ Se merge greu. Ei citesc ziare./ Se citesc ziare. A doua opoziție fundamentală, întrucât se întemeiază
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a. În alți termeni, categoria gramaticală a persoanei se organizează la verb, ca și la pronume, în trei termeni corelativi, dar nu toate verbele reacționează la fel la această categorie gramaticală. Verbele impersonale rămân în afara categoriei gramaticale a persoanei; se absolutizează semantica verbului; verbele impersonale absolute rămân în afara oricărei referințe la protagoniștii actului lingvistic: plouă, tună etc.; ele pot fi considerate apersonale. Verbele impersonale relative pot rămâne indiferente la protagoniștii actului lingvistic: a se întâmpla, a trebui, a fi frig etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lângă podul Bagdadului...” (I.L. Caragiale) De observat că pe seară nu exprimă în mod obligator periodicitatea; între adverb și verb, este,ân acest sens, o relație de influențare reciprocă. Același verb a merge, însoțit de adverbul mereu, își întărește și absolutizează, la imperfect, caracterul durativ: „Numai Făt Frumos mergea mereu, urmărind cu cântecul dorul inimii lui.” (M.Eminescu) Nu numai conținutul lexical concret al verbului condiționează dezvoltarea unor valori aspectuale ale imperfectului, dar și conținutul său semantic (în sens larg). Verbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul-predicat al propoziției complexe se situează la singular: Cine cunoaște adevărul și-l tace se așează singur între ticăloși. În desfășurarea predicației, verbele (expresiile) impersonale absolute (a ploua, a însera, a-i fi dor etc.) își actualizează propriul conținut lexical, absolutizându-l în planul semantic al predicatului pe care îl realizează. Prin aceasta, verbele impersonale absolute generează nuclee predicaționale monomembre: „Afară târgul stă pustiu / Și ninge ca-ntr-un cimitir.” (G. Bacovia) Mi-e dor de cel ce-am fost cândva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reală: „O crimă rămâne totuși o crimă, orice circumstanțe ar fi invocate...” (O. Paler, Viața..., p. 179) sau aparentă: „A slujit băiatul cât a slujit, când mai bine când mai rău...” (I.L. Caragiale, IV, p. 174) Prin tautologie reală, se absolutizează identitatea semantică a subiectului, în relația de interdependență: „Eu știu, moșule, că sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân.” (I. Creangă, p.219) sau se subliniază sfera semantică a regentului, în relația de dependență: „De glumeț, glumeț era Moș Nechifor, nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicat analitic). Dintr-o primă perspectivă, a raportului dintre planul semantic al enunțului și lumea extralingvistică, se disting două categorii de predicate: a. predicatul absolut b. predicatul referențial a. Predicatul absoluttc "a. Predicatul absolut" În enunțul cu predicat absolut, se absolutizează planul semantic al relației de interdependență subiect predicat, concomitent cu absolutizarea semanticii lexicale a termenilor care realizează cele două funcții sintactice la nivel conceptual, în afara oricărei determinări cu originea în situația de comunicare. Din punct de vedere logico-semantic, enunțurile cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
P S P Omul gândește. ® Cel ce gândește e om(ul). S P S P Enunțurile cu predicat absolut au dezvoltarea redusă la cei doi termeni ai nucleului predicațional: subiectul și predicatul. Verbele care realizează predicatul absolut au conținutul lexical absolutizat în desfășurarea consubstanțialității semantice subiect - predicat sau își dezvoltă o variantă proprie acestor enunțuri, a cărei caracteristică definitorie este pierderea componentei „temporalitate”. Verbul a fi este un verb existențial, sinonim „perfect” cu a exista, în enunțuri precum: „Este Dumnezeu.”, „Eu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasivă (sau de adjective), realizarea funcției de complement de agent este cerută de desfășurarea raportului general-particular în procesul de cunoaștere și comunicare a cunoașterii. Când funcția de complement de agent nu se realizează, planul semantic al verbului (adjectivului) pasiv se absolutizează, rămâne în sfera generalului din perspectiva autorului (real sau virtual) al acțiunii; „agentul” rămâne în afara interesului imediat al emițătorului și, prin el, al comunicării lingvistice. Identitatea semantică a „complementului de agent” este situată atunci sub semnul nedeterminării: „Uneori i se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și structural, printr-un circumstanțial, de timp: El a mers la un an. (însemnând El a început să meargă la un an.) sau de spațialitate: El a mers prin pădure. În absența circumstanțialelor, asemenea verbe (care cer un circumstanțial) își absolutizează conținutul semantic, care devine expresie a unei caracteristici dinamice a regentului: Mihaela merge deja dar Dan încă nu. Prin dezvoltarea circumstanțialelor, are loc o expansiune a câmpului semantico-sintactic al regentului; circumstanțialele introduc informații semantice secundare care adâncesc, îmbogățesc și nuanțează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raporturi sociale: „Ieri seara un atac infam a fost îndreptat în contra directorului nostru, d. Constantin Mihăilescu, în Piața Teatrului”. (I.L. Caragiale, II, 62), „Amicul meu răsuflă, scoate batista și se șterge de sudoare...” (I.L. Caragiale, II, 228) • „obiectul” unei caracteristici absolutizate prin regent: „E de la sine înțeles că realismul în înțelesul lui profund nu exclude diversitatea formelor și nici înnoirea.” (G.Călinescu, C.O., 269), „ Iar imobilitatea lui devenea și mai înfricoșătoare din pricina mișcărilor pupilei...” (O. Paler, Viața..., 198) etc. Când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ea este generoasă.” 4. Prin structura de tip analitic, constituenți analitici realizează și alte funcții sintactice. „A fi om e lucru mare.” șsubiectț „Să poți rămâne tu însuți.” șcompl. directț 19. Gramatica pentru toți, București, p. 340. 20. Când se absolutizează aparența, care devine în ea însăși trăsătură distinctivă pentru numele (pronumele etc.) - subiect, verbul a părea se constituie singur într-un predicat, sintetic, sub aspect structural, descriptiv, sub aspect semantic: „Am pus pe tot ce pare pecete și blestem.” (L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însăși trăsătură distinctivă pentru numele (pronumele etc.) - subiect, verbul a părea se constituie singur într-un predicat, sintetic, sub aspect structural, descriptiv, sub aspect semantic: „Am pus pe tot ce pare pecete și blestem.” (L.Blaga,p. 306) Când se absolutizează devenirea, în limbajul filozofic mai ales, verbul a deveni formează singur un predicat narativ: „Omul tânăr nu este, ci devine; numai despre omul bătrân se poate întrucâtva zice că este, fiindcă a fost și s-a dezvoltat.” (T. Maiorescu, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
materiale. Wassili Kandinsky, cel care fundamentează gruparea plastică odată cu tabloul Prima acuarelă abstractă, voalează semnificațiile unui conținut, creează echivocul, astfel încât petele de culoare și liniile să încifreze, să se înstrăineze de realitatea concretă, deschizând potențialitățile unei „lumi cosmice”. Piet Mondrian absolutizează severitatea formală a tuturor obiectelor, mergând pe ideea că din textura imaginii unui obiect ceea ce trebuie reținut este primordialul. Constructivismul se manifestă în arta Rusiei, influențată de sugestiile artistice ale colajelor și montajelor lui Pablo Picasso. Reprezintă tablouri neîncadrate de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
În formula sa, “dialogismul reprezintă un termen dintr-o poetică realizată printr-un demers specific, în opoziție cu istorismul, determinismul, sociologismul, care au limitat literatura la reflectarea mediului ideologic și la reflectarea existenței și a vieții și au dogmatizat și absolutizat elementele ideologice de bază reflectate de artist în conținut. “<footnote Marian Vasile, M. Bahtin discursul dialogic, Editura Atos, Bucuresti, 2001, p. 14 footnote> M. Bahtin introduce o metodă nouă, dincolo de semiotică, descoperind particularitațile și formele materialului ideologic ca material semnificant
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ridică inflația sunt cauzate în întregime numai de incertitudine. Nu faptul că valoarea banilor scade creează probleme, ci faptul că valoarea viitoare a banilor nu poate fi prevăzută"1026. Inflația anulează posibilitatea de calcul economic. Se instalează incertitudinea. Fără a absolutiza acest efect, vom spune că dezorganizarea duce la confuzie, iar confuzia este premisa, începutul haosului. 7. Inflația de penurie, specifică economiilor socialiste Una dintre cele mai mari erori pe care o putem comite în judecățile noastre asupra fenomenului inflaționist din
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ibidem, p. 68. 343 În acest moment crede Fernand Braudel că a apărut chiar economia. Iată ce spune: "Economia începe în pragul valorii de schimb". Vezi Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 5. Nu vom absolutiza această afirmație, considerând totuși că activitate economică, adică efortul uman conștient de apropiere a bunurilor a existat și înainte de apariția banilor. 344 Insistăm asupra plasării în timp a apariției monedei doar în legătură cu apariția conceptului de valoare, cu mult după prima
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care voiau unirea, dar nu se putea, iar acum se poate face unirea, dar sunt mai puțini cei care vor. Totuși, statistic, numărul unioniștilor este în creștere chiar și printre alogenii din stânga Prutului. Și tineretul de astăzi este altceva... - Nu absolutizăm importanța tinereții? Victor Ponta, Dan Șova, Elena Udrea, cei trei proprietari de discotecă letală erau foarte tineri, toți fac parte din același tineret... - Fenomenul la care vă referiți are consonanțe pretutindeni: și la Chișinău, și la Tiraspol, Comrat, Bălți, Cernăuți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]