890 matches
-
ereticul fiind imediat boicotat de toți foștii „camarazi”. PROPAGANDĂ → Agitprop, Informare/dezinformare PSIHISM Dimensiunea psihologică a ființei umane a fost neglijată de către Marx*, a cărui cea de-a șasea teză despre Feuerbach fundamentează antropologia marxistă: „Esența umană nu este o abstracțiune inerentă individului singular. în realitatea sa, aceasta este ansamblul raporturilor sociale”. Totuși, mișcarea comunistă a încercat, în perioadele sale de „deschidere”, să integreze specificitățile individuale în cadrul socio-economic al marxismului*. în URSS*, psihanaliza influențează metodele Verei Schmidt, recunoscute oficial între 1921
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la concluzia că nici un sistem nu este perfect, că oricare ar fi el ceea ce contează în primul rînd sunt oamenii și modul cum știu ei să trăiască. De ce a falimentat comunismul? Pentru că viața, adevărata realitate, a fost înlocuită cu niște abstracțiuni, niște reprezentări moarte ale vieții reale. Capitalismul s-a întors în forță pentru că e mai aproape de viața reală și de natura umană. Ceea ce nu înseamnă că sistemul capitalist e un panaceu. El are propriile forme de subversiune. Ceea ce este cel
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
entități abstracte, cum sunt clasa, planul, Partidul etc. Capitalismul face același lucru prin intermediul banului și al tehnicii. Sarcina unei economii echitabile e de a distribui prosperitatea, de a face să circule valoarea. Atîta timp cît sistemul economic este conceput din abstracțiuni străine de viața reală, el conduce la alienare și nu conduce la un scop normal, cum ar fi dispariția mizeriei și promovarea prosperității. O economie sănătoasă trebuie pusă în slujba vieții, trebuie să promoveze viața prin intermediul valorilor morale. E dezolant
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
starea de anxietate este înlocuită cu melodia trecutului: "Stam singur lângă mort... și era frig.../ Și-i atârnau aripile de plumb". Mai întâi epitet la limita concretului "sicrie de plumb", "flori de plumb", cuvântul "plumb" va intra în construcția unor abstracțiuni, caracterizate printr-un vag straniu : Amorul de plumb doarme întors: "Dormea întors amorul meu de plumb", unde sentimentul iubirii semnifică "întorcere spre apus" (L. Blaga), adică moarte. Întors în spațiu și timp, amorul este mort și poetul îl strigă zadarnic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva"; ea este spiritualizată grotesc, chemând amanții prin incantații vrăjitorești; 11. Eptagonul cu cele "șapte semne, puse ciclic", din poezia Încheiere; cetatea Isarlâk, situată "la mijloc de Rău și Bun", trece prin "culoarul minții" în pură abstracțiune: "Fie să-mi clipească vecinice, abstracte/ Din culoarea minții, ca din prea vechi acte,/ Eptagon cu vârful stelelor la fel,/ Șapte semne, puse ciclic..."; 12. Arte poetice ilustrate de poeziile Joc secund și Timbru; 13. Lumea purificată în oglindă se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
situează în atemporalitate și formulează întrebări: "Fu prăpastie? genune. Fu noian întins de apă?" la care răspunde: un întuneric, eterna pace, "un punct... din chaos face mumă, iară el devine Tatăl", "stăpânul fără margini peste marginile Lumii". Pentru a materializa abstracțiunile, poetul folosește interogația, sinonimia substantivului "prăpastie", folosirea cuvintelor derivate cu prefix ("nefăcute", "desface"), unități enigmatice: Ființa, Neființa, Nepătrunsul, Muma, Tatăl, verbe și substantive în enumerație, care dau dinamism: De atunci răsare lumea, lună, soare, stihii..."; sinonimia și antonimia în lexic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
materială" din care s-au născut. Titu Maiorescu a identificat patru mijloace prin care poetul reușește să sensibilizeze: 1. alegerea cuvântului celui mai puțin abstract; 2. utilizarea adjectivelor, a adverbelor, a "epitetelor ornante" (care determină cuvântul, îi limitează gradul de abstracțiune); 3. personificarea "obiectelor nemișcătoare sau prea abstracte" și a calităților și acțiunilor; 4. să se folosească, în special: "comparațiunea, metafora, tropul în genere". b. Condiția ideală a poeziei vizează ideile care constituie obiectul poeziei. "Ideea" sau "obiectul" exprimat prin poezie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a comis-o, iar din altă perspectivă, procesul pare justificat. În universul poetic, lumea este reprezentată de "umbre", "mere", "frunze", "păsări"; lucrurile sunt personificate și "între ele" se stabilesc diferite relații. Elegia se bazează pe un limbaj conceptual, cu multe abstracțiuni, unele aparent absurde. Aceste abstracțiuni sunt gândite ca și cum ar fi fost reprezentări concrete. Eul liric nu poate înțelege universul multiplu, și nici universul nu-l poate recunoaște independent de el, de unde sentința. BIBLIOGRAFIE: Bârsilă, Mircea, Dimensiunea ludică a poeziei lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
altă perspectivă, procesul pare justificat. În universul poetic, lumea este reprezentată de "umbre", "mere", "frunze", "păsări"; lucrurile sunt personificate și "între ele" se stabilesc diferite relații. Elegia se bazează pe un limbaj conceptual, cu multe abstracțiuni, unele aparent absurde. Aceste abstracțiuni sunt gândite ca și cum ar fi fost reprezentări concrete. Eul liric nu poate înțelege universul multiplu, și nici universul nu-l poate recunoaște independent de el, de unde sentința. BIBLIOGRAFIE: Bârsilă, Mircea, Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Editura Paralela 45
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de ameliorare pot fi luate ca exemplu: îndeplinirea sarcinii intervenția aliaților eliminarea oponentului negocierea atacul satisfacția Aceste șase posibilități este destul de ușor să ne imaginăm și alte posibilități asemănătoare nu sînt toate necesare. Dacă sînt privite ca o serie de abstracțiuni teoretice ale unor evenimente concrete, aceste posibilități pot fi regăsite în multe texte. Satisfacția, de pildă, poate lua forma pedepsei, a răzbunării ori a răsplății și, la rîndul lor, toate aceste tipuri de satisfacție pot fi interpretate la infinit. Același
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un țel. Această aspirație este cea de dobîndire a unei situații agreabile ori favorabile, ori de ieșire dintr-o situație dezagreabilă ori nefavorabilă. Verbele a dori și a se teme indică această relație teleologică și sînt, de aceea, folosite ca abstracțiuni ale legăturilor intenționate dintre elemente. În acest model, clasele de actori sînt numite actanți. Un actant este o clasă de actori care împărtășește o anumită calitate caracteristică. Această caracteristică comună are legătură cu teleologia fabulei ca întreg. Astfel, un actant
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o intervenție ori o participare activă, ceea ce nu se aplică în toate cazurile, iată de ce consider că un alt termen, cel de "putere", ar fi mai potrivit. În multe cazuri puterea este reprezentată nu de către o persoană ci de o abstracțiune: societatea, soarta, timpul, omul ca centru al universului, inteligența. Destinatarul puterii poate să fie reprezentat și de o persoană. Astfel, o tipologie proprie fabulei ar putea fi legată de concretizarea acestui actant: în basme "trimițătorul" este de obicei o persoană
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
apoi dintr-un stil, deopotrivă al discursului și al gândirii. Sub raportul discursului, stilul „ultimului Socrate” (cum a fost numit adesea) implică tocmai eludarea demonstrației în favoarea „zicerii”; opiniile nu se întemeiază pe stringența argumentelor, ci pe abilitatea de a plasticiza abstracțiunile, pe tonul apodictic și pe plăcerea de a-și contraria auditoriul: „Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmați. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie de muniție răspunde în fața Senatului”, „I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
cunoaștere al subiecților schimbării, adică al persoanelor care vor suporta schimbarea și stocul de cunoaștere al sociologului care a fost angajat să conceapă, proiecteze și eventual să administreze schimbarea. Știm de asemenea că aceste stocuri de cunoaștere nu sînt niște abstracțiuni, ci sînt ingrediente, și anume ingrediente esențiale ale schimbării, de care orice meseriaș cu un pic de minte trebuie să țină seama. Mai știm că aceste stocuri de cunoaștere sînt foarte asimetrice, atît ca informație, cunoștințe, atitudine, valori, filosofie, cît
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Ventuza asta pusă pe-obiecte/ îmblânzind justificând dinafară// Simboluri niciodată ratate: de pe-acum/ ne jucăm de-a senilii mergem țepeni// Înăuntru. Înăuntru e bruta lucidă flămândă/ Înăuntru e creierul tânăr/ pofticios - vulpe veșnic gravidă” (Teze despre zilele faste). Plasarea abstracțiunilor în proximitatea rău famată a organicului („Fragilitatea Martei - un exces de adrenalină/ luciditatea - cianura dintr-o vișină crudă”), laolaltă cu suspendarea barierelor de protecție sintactică, generează o corupere iremediabilă a conceptului de către empirie, marcând totodată existența unui rest ce continuă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
necesar, o logică multicauzală, iar nu una lineară. Atunci când vorbim de globalizare, ne referim în primul rând la aspectul economic, iar dimensiunea economică a globalizării este ghidată de ideea pieței globale. Globalizarea economică a încetat să mai fie o simplă abstracțiune; dimpotrivă, a devenit un fapt pe care omul contemporan îl resimte în viața cotidiană. Dar globalizarea economiei implică alte două dimensiuni ale procesului: cea politică, în al cărei centru poate fi localizată sintagma de politică globală, și globalizarea culturală, bazată
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
despre „creație pură” (epurată de tentațiile „fotografierii” naturaliste a lumii) sau de „plăsmuire abstractă”, - formulă, aceasta din urmă, calificînd Însăși imaginea poetică: „plăsmuire abstractă, imaginea raport pur (s.n.) a două elemente cît mai depărtate (sau cît mai apropiate) Între ele”. Abstracțiunii „logicii” și „gramaticii” li se contrapune de fapt abstragerea: din realul dat, din formulele și convențiile utilitare și prea des utilizate. Respingînd logica, poetul se poate vedea atunci, fără contradicție, coborînd de pe un alt munte Sinai „cu tablele logicei noi
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
internă prin care stilurile i se împacă, afirmă în cele din urmă un copleșitor sincretism religios, în expresie arhitecturală, al aspirației către divinitate.”1 În Mihai Ralea, spirit viu, febril, asociativ disociativ, Vladimir Streinu vede fie un „Don Juan al abstracțiunilor”2, fie un spontan, „un produs natural.”3 Despre Tudor Vianu: „Ceea ce-i particulariza gândirea era prin urmare mișcarea, cu frecvență de act reflex, de a extrage din fenomenele observate legea, adică îndreptățirea lor la existență.”4 Altfel spus, criticul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Dacă argumentele lui Milbank conțin o supradoză de speculație teoretică, aceasta nu înseamnă că planul istoric al evoluției concrete a culturii și civilizației europene este ignorat: „geneza discursului se împletește cu geneza practicii”1. Arheologia indică în ce măsură aceste „izvoare” ale abstracțiunii - ascunse în rafturile bibliotecilor - au adăpat decizii politice ireversibile, transmise apoi genetic țesutului social modern până târziu, în zilele noastre. Dacă discursul secular e considerat eretic - în relație cu creștinismul ortodox2-, aceasta nu înseamnă că indiferența religioasă sau ateismul spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
O listă mult mai detaliată a universaliilor culturale a fost realizată, în 1991, de către Donald Brown 21: A. Limbă și cunoaștere: * limba folosită pentru a-i manipula pe ceilalți; * limba folosită pentru a dezinforma sau direcționa greșit; * limba este traductibilă; * abstracțiunile în limbaj și gândire; * antonimele, sinonimele; * noțiunile logice de "și", "nu", "opus", "echivalent", "parte/întreg", "general-particular"; * distincțiile cognitive binare; * culorile alb și negru; * clasificarea după: vârstă, tendințele comportamentale, părți ale corpului, culori, faună, floră, sex, spațiu, instrumente, condiții meteo ș.a.
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
culturii trebuie să pornească de la studierea în amănunt a fiecărui element al culturii, de vreme ce specificitatea acesteia e dată de modul în care acestea funcționează și se intercondiționează. Ne opunem acelor abordări ale culturii care pornesc direct în planul generalității și abstracțiunii, care privesc cultura în sine, ca un produs autonom și compact, fără să simtă nevoia unei cercetări științifice amănunțite a limbii, normelor sociale, sancțiunilor și valorilor unei culturi. Franz Boas, care este părintele antropologiei americane, a susținut, încă de la începutul
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pe durata întregii vieți, tinerii devenind autonomi din punct de vedere economic față de familia de origine foarte greu sau deloc. 5.3. Interdependența valorilor și normelor sociale Valorile sunt legate de normele unei culturi, dar sunt caracterizate de generalitate și abstracțiune și nu specifică exact ce fel de comportament este indicat sau trebuie urmat. Normele, așa cum am arătat, exprimă reguli care ghidează comportamentul uman, valorile, însă, nu pot face în mod direct același lucru, pentru că o valoare poate sta la baza
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
important pentru o societate și pentru membrii ei caută să afli care sunt valorile acestora și vei găsi poate cea mai rapidă cale pentru a-i înțelege. Valorile sunt legate de normele unei culturi, dar sunt caracterizate de generalitate și abstracțiune și nu specifică exact ce fel de comportament este indicat sau trebuie urmat. Normele exprimă reguli care ghidează comportamentul uman, valorile, însă, nu pot face în mod direct același lucru, pentru că o valoare poate sta la baza a două comportante
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
informații, e sigur că poți îmbrățișa o pro-fesie ca: analist, cercetător, contabil, economist, funcționar bancar, agent de marketing (una dintre cele mai "la modă" în prezent), făcînd carieră într-un cîmp socio-profesional în care predomină lucrul cu cifre și informații (abstracțiuni), sau ai posibilitatea de a cerceta și de a face descoperiri ori de a aplica descoperirile altora; ==> dacă ești o persoană cu un simț practic dezvoltat, îți vei putea alege o profesie care presupune concepția și modelarea, precum și construcția, executarea
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
clasificare pentru domeniile cognitiv și afectiv. Domeniul cognitiv este prezentat În funcție de nivelele de Înțelegere, mergând de la cel mai simplu la cel mai complex: 1. Cunoaștere (cunoașterea datelor concrete; cunoașterea mijloacelor de tratare a datelor concrete; cunoașterea datelor universale și a abstracțiunilor Într-un 5 Bloom Benjamin S. et al. Taxonomy of educational objectives handbook 1: Cognitive domain (Taxonomia obiectivelor de Învățământ: domeniul cunoașterii), New York, N. Y. Longmans Green, 1956. 6 domeniu particular); 2. Înțelegerea (expresia; interpretarea; extrapolarea); 3. Aplicarea; 4. Analiza
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]