220 matches
-
Această posibilitate a creației face din limbă o activitate liberă, adică o activitate al cărei obiect este în mod necesar infinit, potrivit concepției filozofului Friedrich Wilhelm Joseph S c h e l l i n g129. După Coșeriu, limba "se abstrage" din vorbire, are adică un caracter ideal, dar aceasta nu înseamnă că este lipsită de obiectivitate pentru conștiința care o gîndește 130. Ca atare, din punct de vedere ontologic, limba este un obiect ideal, creat și purtat de conștiință, dar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
concepută ca avînd aceste două laturi 283. Înainte de orice, existența umană este antrenată într-un efort de acumulare și, în mod similar, viața limbii presupune o permanentă îmbogățire cu mijloace de expresie. Preluată ca obiectiv al cultivării, îmbogățirea limbii este abstrasă întîmplării sau necesității de moment, fiind realizată în perspectiva unor scopuri și într-un ritm accelerat. Se poate întîmpla însă ca prin activitatea de cultivare să se facă opoziție unei îmbogățiri inutile a limbii sau direcțiilor urmate de o astfel
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
invariante sau probabile între variabile (mărimi care pot lua diferite valori). Între legi și teorii există o deosebire esențială, teoriile fiind constructe intelectuale menite să explice legile, iar pentru aceasta este nevoie ca ele să creeze un tablou mental simplificat, abstras din realitate, al domeniului cercetat. În cadrul unei teorii se combină enunțuri descriptive și enunțuri nonfactuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
sociologice a relațiilor internaționale, respingând explicit analogia cu teoria economică. Acest scepticism se datora, în viziunea lui Waltz, faptului că nici ei, nici alți teoreticieni realiști nu își asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele războiului erau adânc înrădăcinate în natura umană (instinctul individual de a căuta puterea). Teoria lui asupra
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
Uniunii Scriitorilor? De șefi de secții ai C.C.? De mari șefi de la C.C.E.S.? Am precizat că, în această ordine de idei, nu ne atrage polemica personală. Prețul unei astfel de mentalități, care subminează, depreciază, bagatelizează în mod sistematic sinteza, studiul abstras de bibliotecă, neimplicat în mod direct în actualitatea literară imediată, însă ne interesează. Pe toți. Fiindcă prețul la scadență și ea vine implacabil cu regularitate îl plătim cu toții. Și îl plătește în primul rând prestigiul și circulația în lume a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cannano (1978), ca și în celelalte romane istorice, va imagina un trecut fabulos, în care talentul și rafinamentul său artistic (ce amintesc de Cartea Milionarului a lui Ștefan Bănulescu sau de Calpuzanii lui Silviu Angelescu) se pot exprima în voie, abstrăgându-se subtil, dar total comandamentelor extraliterare ale esteticii oficiale. Imaginând acțiuni inedite și eroi excepționali (Vasile Vodă), autorul face ca până și personajele negative să aibă o putere de seducție fascinantă, precum acel Iani Deli, bufon la Curtea lui Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
existența banilor este o trăsătură a unei lipse de informație). Concurența "perfectă" nu este un ghid privind cum pot fi îmbunătățite piețele; este un termen nu foarte bine ales pentru a desemna un model mental al proceselor de piață care abstrage din lumea reală condițiile ce caracterizează concurența. Pentru ca statul să fie agenția capabilă să miște piețele către o astfel de "perfecțiune", ne-am aștepta ca și acesta să fie produsul unei politici democratice "perfecte", în care un număr infinit de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
subordonez analiza omului interior biografiei pitorești, greșește. Mai întîi că socotesc pe Slavici nu prozator mare, în dezacord cu unii critici. Al doilea, simpatia și antipatia istoricului nu sunt reacțiuni imediate, ci dovezi de trăire a materiei. Un istoric se abstrage de prezent, dar nu se abstrage de orice conținut sufletesc și poate avea atitudini ideale. Și dealtfel în cazul Slavici am voit a arăta că Slavici întrunește notele obiective, convenționale ale "omului antipatic". Indiferența pentru cauzele fizice ale operelor a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
greșește. Mai întîi că socotesc pe Slavici nu prozator mare, în dezacord cu unii critici. Al doilea, simpatia și antipatia istoricului nu sunt reacțiuni imediate, ci dovezi de trăire a materiei. Un istoric se abstrage de prezent, dar nu se abstrage de orice conținut sufletesc și poate avea atitudini ideale. Și dealtfel în cazul Slavici am voit a arăta că Slavici întrunește notele obiective, convenționale ale "omului antipatic". Indiferența pentru cauzele fizice ale operelor a făcut să nu urmăresc deloc statul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acum, efect al condițiilor de viață, Macedonski apare invadat de psihoza de persecuție. Poetul e sub trăsnet, lovit, sfâșiat. Aci el jură răzbunarea cea mai cruntă veacului, aci, resemnat la ideea destinului fatal al oricărui poet, se înseninează și se abstrage. Nu mai este un "poet" răstignit, este Poetul, Geniul neînțeles de contemporani. Fără profunditate, Macedonski ar fi un cabotin ridicul, plin însă de o vibrație de sine adâncă el își compune o mască tragică de o extraordinară expresie. Sacerdotal, declamatoriu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sine și situându-i centrul de greutate în interiorul propriilor limite"191. Lectura poeziei prin prisma publicisticii și a articolelor prin prisma creației artistice are darul de a pune în lumină articulațiile întregului scris eminescian și a relațiilor dintre elementele structurale. Abstras din mediul care îl generează, scrisul jurnalistic eminescian alimentează opțiuni culturale, ideologice și politice variate, în funcție de interesele interpretului și de competențele interpretative ale acestuia. Revendicat pe rând ca marxist, comunist, legionar, conservator, liberal, fiecare dintre aceste etichete având la bază
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Baudrillard, Societatea de consum, pp. 41-42. Iar Henri Lefebvre (op. cit., p. 66) notează în termeni similari că viața cotidiană "apare sub un dublu aspect: este reziduu (al tuturor activităților determinate și parcelare pe care le putem lua în considerație și abstrage din practica socială) și este produsul ansamblului social. Loc de echilibru, el este de asemenea locul în care se manifestă dezechilibrele amenințătoare" (s.a.). 380 Internaționala situaționistă și studenții de la Strasbourg, De la misère en milieu étudiant, 1967, apud Alain Gélédan et
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de ardeleni și de bucovineni, de ardelenism și de bucovinism, a avut și un alt rezultat: limba sa este plină de expresii întrebuințate numai peste munți, ca de pildă: "a reflecta" (ș a răspunde), "a murit înainte de atâția ani", "vom abstrage de la unele deprinderi", "în Ungaria veră", "nu ni se pare consult", "dătorie" etc., expresii de care nu s-a dezbărat cu totul, în proză, nici mai târziu, de pildă când scria la Timpul. "Ardelenismul" acesta Eminescu nu-l va pierde
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
15.VI.1955, ci mai degrabă cu art.1.1. CVIM, dar fără a fi identic cu acesta. El circumscrie în principiu domeniul său de incidență, anume contractele de vânzare de mărfuri cu elemente de extraneitate, din care vor fi abstrase unele exceptate prevăzute la art.2 și în care vor fi incluse altele prin calificările sau asimilările stabilite la art.3 și 4 ale Convenției. Convenția nu se hazardează în a afirma caracterul internațional al respectivelor contracte, situație în care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trebuit să conțină, pentru a-i cerceta cuprinsul. Constatăm Întâi că toți Învățații din partea științelor pozitive care au colaborat la lucrare, Împărtășesc părerea că știința este, cum o spune d1 Giard, „o privire a lucrurilor din afară prin mijlocirea concepțiilor abstrase din experiență” (pp. 29-30) sau, cum o arată d1 Bouasse „o transpunere a faptelor În cunoștință cu exactitate de atâta la sută” (p. 96). Știința este deci expresia realității, și nu o Înhorbotare țesută de inteligența noastră asupra faptelor lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În forme” (p. 79); că „forma abstractă studiată de geometrie are meritul de a reda legea reflexiunii ca un caz particular al legii refracției” (p. 81). Toți acești termeni, cu sferă mai mult sau mai puțin Întinsă, Înseamnă niște generalități abstrase de pe fapte similare și sunt echivalentul termenului lege. Asemenea generalități posedă, după oamenii de știință, două Însușiri de căpetenie: ele slujesc Întâi a prevedea faptele viitoare, apoi a le explica. Asupra punctului dintâi d1 Picard zice că „știința se Înfățișează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cărei editură a și apărut în 1947. După această dată, C. și-a încetat activitatea publicistică, trăind într-o completă recluziune. Abia după două decenii a revenit în peisajul liric contemporan, cu versurile intitulate Dincolo de cuvinte (1967). Cultivând o poezie abstrasă din sfera dogmatismului care, în pofida unei ușoare liberalizări, încă mai bântuia epoca, C. și-a conturat un profil liric distinct prin volumele succesive Determinări (1970), Codice (1974), Ianuarii (1976), reunite, împreună cu Decor penitent, în volumul Împărăția de seară (1979), încununat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
se coaguleze și să se separe. Aceste ființe zvârcolindu-se au ca scop numai venirea lor pe lume. Aș numi această fascinantă zbatere întunecată, apariția formei"347. Există o oarecare similitudine pe care o evocă chipurile feminine ale himerelor paciuriene abstrase într-o reverie amniotică cu chipurile aproape extatice ale sfincșilor feminini ai lui Fernand Khnopff. La fel ca sfincșii lui Khnopff, himerele lui Paciurea țin ochii închiși, părând astfel să se închidă în propria lor interioritate. Spre deosebire de Khnopff, aici lipsește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impulsuri necontrolate, instinctuale. Se spune că se compune din mari calități (e o exagerare) și mari defecte puse exclusiv În slujba răului. Dorința lui de răzbunare e patologică. Setea de sânge nu poate fi controlată. G. Călinescu Îl caracterizează astfel: „Abstrăgând de la sensul literar, figura eroului e romantică, Lăpușneanul e genealoid, plin de contradicții, un monstru moral, aci superstițios, aci impiu (necredincios ), o dată delicat, altă dată crud, practic ca unul care ar fi studiat pe Machiavel și totodată fricos de damnare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a fi simple transmițătoare inocente din punct de vedere ideologic de cunoaștințe tehnice, aceste cărți școlare își asumau la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]