1,350 matches
-
îmbogățit în America, insă tehnologia își dovedește repede carentele în fața apucăturilor noilor chiriași. Rapid distrusă din prostie și neștiința, clădirea este părăsita, fiecare întorcîndu-se la vechea locuința. În timp, tonul scrierilor capătă nuanțe distincte; de la îmbinarea suculenta a comicului cu absurdul, a superficialității cu fulgurari de adevăr, a vicleniei cu prostia, esența scrierilor din ultimii ani ai colaborării dintre Ilf și Petrov se concentrează în ceea ce se poate numi lupta cu nepăsarea. Indiferent de abordare, Ilf și Petrov reușesc să invoce
Noutăţi de la editura POLIROM la Librăriile RALU Braşov by http://www.zilesinopti.ro/articole/999/noutati-de-la-editura-polirom-la-librariile-ralu-brasov [Corola-blog/BlogPost/96964_a_98256]
-
putea iubi așa cum se cuvine nici pe șine nici aproapele. Atunci este necesara crearea unei lumi noi care să-L iubească pe Dumnezeu. Marele paradox spiritual al condiției omului este că el ar accepta mai degrabă iluzia deșarta, nonsensul și absurdul în locul iubirii divine oferite din plinătate și fără plată. ● Pe Golgotha, pe dealul “căpățânii”, omul “rațional” a încercat să ucidă pe omul “induhovnicit”. Eroare de calcul și de perspectivă. Cum poți să ucizi lumină lui Dumnezeu din om? Se spune
DESPRE IUBIRE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463597624.html [Corola-blog/BlogPost/380154_a_381483]
-
este vorba doar despre o vizită... Dar acești părinți dispar, fără rămas bun, fără nimic, pleacă pur și simplu, lăsându-l pe Benjamin să se confrunte cu o lume străină, ciudată, rea, adesea contorsionată. Cititorul pătrunde, împreună cu acest adolescent, în absurdul vieții ce i se deschide - nu fără dureri noi - înaintea sufletului său rănit... Dramele nenorociților de copii adolescenți, tineri cam până pe la vârsta de 16 ani (e drept, cu lacune grave de ordin psihic) sunt teribile, iar autorul cărții știe
„ACESTA NU ESTE UN SIMŢĂMÂNT” – UN ROMAN DE SUCCES AL SCRIITORULUI NEWYORKEZ DAN JOSEFSON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_acesta_nu_este_un_si_roni_caciularu_1358747002.html [Corola-blog/BlogPost/359265_a_360594]
-
acest punct de vedere, Godot-ul creionat de noi aici pare a fi un gen de aristocrat al spațiului de dincolo de ceea ce se vede, un fel de Montesquieu al limbajului științific, care și-a redus condiția spirituală inițial moștenită nicidecum la absurdul ei, ci la o dimensiune concretă lesne perceptibilă, părăsind cu detașare și superioritate zgomotul de fiare contorsionate al lumii înconjurătoare spre a se retrage cuminte și fără patimă în liniștea spațiului său de reflecții științelnice și de cifre aparent anoste
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_la_magdalena_albu_1362458757.html [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
asemenea conglomerate (India și eventualii ei aliați, o parte din lumea musulmană, Rusia cu aliații săi), pentru că numai astfel se va putea face față concurenței acerbe din lumea viitorului și numai astfel își va dovedi eficiența (sic!) guvernarea mondială... g) Absurdul din gândire și acțiune Nu trebuie să fii foarte perspicace pentru a-ți da seama că epoca absurdului nu s-a încheiat odată cu reprezentările sale din literatură și artă. În știință el continuă să fie prezent și stresant în programele
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459416584.html [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
ale acelei întâmplări biblice, pătrund tot mai mult - și cu ajutorul propriei experiențe de viață pline-ochi de asemenea întâmplări și care-mi slujesc ca exemple didactice - înțelesul adânc și greu de dezlegat al acelei parabole tragice și care a marcat prin absurdul ei, prin nedreptatea ei acută, întregul traiect al acestor mai mult de două mii de ani ce-au trecut ca două mii de clipe din illo tempore fără să fi restabilit echilibrul moral al uriașei ticăloșii petrecute atunci. Un singur lucru spală
DESPRE ÎNŢELESUL ÎNCĂ PUŢIN ÎNŢELES AL JERFEI ŞI ÎNVIERII de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_intelesul_inca_putin_inteles_al_jerfei_si_invierii.html [Corola-blog/BlogPost/359953_a_361282]
-
un decor, suprapersonajul care explică ceea ce personajele lasă incomplet. E singurul care poate media conflicte și poziții opuse, care poate cuprinde turnul de fildeș al poetului, jocurile de cărți pătimașe, aranjamente, vandalisme, plăcerea standardizată, bucuria pură, toate acestea care semnifică absurdul vieții urbane. Într-un fel, toate personajele încearcă - și ratează - să treacă peste standardele unei societăți create să genereze profit și bunăstare, încearcă să se apropie nemediat, fără precauții, să facă un lucru sau altul „pur și simplu”. Prin intermediul lui
Saul Bellow: Darul lui Humboldt, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/saul-bellow-darul-lui-humboldt-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339539_a_340868]
-
se ancorează pe anumite manifestări concrete ale unor persoane identificabile: D-lui M. Bulugea, epigramistul N Ursei, umoristul Al. Mircescu, Dlui Nic.Moisiu, epigramistul Alecu Sanda, prof. Emil Istocescu. Aceste manifestări sunt înfățișate cu umor, scoțându-se în evidență ridicolul, absurdul sau doar comicul lor: „Poza asta legendară // Între cele două fete // Aș numi-o, bunăoară // Două vrăbii și-un erete” (Apostilă pe o poză color cu Emil Istocescu între două fete-1977) Dacă pentru amicii enumerați, „acele” epigramistului Teodor Barbu au
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_ace_pentru_cojoa_al_florin_tene_1378101235.html [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
tușe fine Să trasez ce-ți mai lipsește, E atâta frig în mine, Parcă-n suflet viscolește. Te-aș picta ca pe-o străină Ce mă bântuie de-o vreme Și-n privirea-i de rugină Văd sentințe, anateme. În absurdul fără capăt Eu cerșesc lumina zilei Și-o aud ca pe un țipăt Tot scurtând din firul milei. Te-aș picta frumoasă toamnă, Cum ai merita pictată, Dar tristețea mă condamnă Să te las nevernisată. Referință Bibliografică: Tabloul toamnei / Angelina
TABLOUL TOAMNEI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1478520629.html [Corola-blog/BlogPost/377609_a_378938]
-
proze ale antologiei sunt ancorate într-un „realism“ existențial, în care conștiința și sensibilitatea autorului transcend realitatea uneori adsurdă, alteori monstruoasă în care gravitează eroii prozelor lui Gh. A. Neagu. Temele schițelor și nuvelelor din volum privesc problematici diverse, precum absurdul, suferința, viața cotidiană în regimul comunist și în anii ̓90, inadaptarea, fantasticul ș. a. În cazul prozelor lui Gh. A. Neagu se poate vorbi despre o autentică tematologie. Temele și motivele au o influență decisivă asupra rețelei de relații textuale
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_andrei_neagu_de_la_s_al_florin_tene_1384286883.html [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
Dragoș Bucurenci Via Orbitoru am dat peste trei scurt-metraje ale unui regizor moldovean, Igor Cobileanski. Without further ado, vă poftesc să vă bucurați și voi de dânsele: Un triptic definitoriu pentru veselia și absurdul unei țări în care nu oprește nici un tren. De remarcat umorul discret, “consistentă” dialogurilor (chestiuni profund existențiale...neveste & dolari) și cadrele splendide cu puștiul de dincolo de Prut Despre Cobileanski au mai scris Tiukul și Evenimentul Zilei; din câte știu are
Cobileanski rulez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82921_a_84246]
-
umple preșul de la ușă cu flori, iar dacă se întâmplă, facem figuri și mai mari. Pentru că plecăm la mama doar ca să se roage de noi să rămânem și, dacă n-o fac, suntem de părere că ne-au umilit. 11. Absurdul. Pentru că uneori îi iubim doar dacă ne arată că nu-i interesam, iar dacă se poartă prea frumos și curtenitor, îi considerăm blegi. Pentru că dacă ne înșală sunt niște măgari, iar dacă n-o fac ni se par cam papagali
Foarte mic inventar de metode prin care noi, femeile, distrugem viata barbatilor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18654_a_19979]
-
împins și apăsat cu gheață, s-a făcut un hematom uriaș și Cris a rămas cu niște dureri îngrozitoare. A doua oară când a făcut angiografie, au nimerit același ganglion. Când a ieșit de la angiografie, Cris urla îngrozitor. Așa ceva depășește absurdul. Ne era teamă că va muri din cauza durerilor, înainte să moară din cauza problemei spinale. Ulterior, dr. Crăciun de la BRAIN Institute ne-a confirmat acest lucru: este o durere asemănătoare unei lovituri de topor continue în cap, pentru că acolo sunt localizați
“Ne-am petrecut noaptea dezamorsând o bombă care stătea să explodeze” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20191_a_21516]
-
Dragoș Bucurenci Am parafrazat știrea apărută pe Hotnews în legătură cu a doua arestare a lui unul dintre cei doi soliști ai trupei La Familia. M-am gandit ca, schimbând ce e de schimbat, va deveni mai clar absurdul tragic al soluției E la fel de absurd ca si cum am încerca să tratăm persoanele cu deficiențe locomotorii trimitandu-le după gratii. De altfel, n-au trecut decât 17 ani de când în România funcționau azile-puscarii pentru „handicapați”, iar cele pentru persoanele cu deficiențe
Puscarie pentru poezie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82962_a_84287]
-
Așa au stat lucrurile, în pofida rezistenței și a rapoartelor privind consecințele negative ale acestor acorduri în multe țări în curs de dezvoltare. Totodată, nu s-a reușit abordarea problemei datoriilor externe într-un mod mai cuprinzător. Textele acestui Parlament frizează uneori absurdul, însă trebuie să spun că în cazul raportului dlui Guerrero Salom, v-ați autodepășit. Voi trece cu vederea solicitarea inacceptabilă de guvernare economică și financiară mondială și contradicția fundamentală între a deplânge dependența externă a statelor sărace și a le
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Alexander Morfov. Într-o lume măcinată de terorism și războaie, condusă de organizații globale și dependentă de mass-media, TNB prezintă No Man’s Land, o satiră împotriva războiului, a comunității internaționale și a presei în goană după senzațional și rating. Absurdul războiului dintre Bosnia și Serbia este comprimat până la esență în acest spectacol care combină umorul negru cu tragicul și care nu se situează de partea niciuneia dintre taberele beligerante. Inamicii sunt cu toții la fel, numai numele lor diferă. Doi soldați
Un weekend bogat în premiere teatrale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104282_a_105574]
-
de liberă circulație și permit sancționarea arbitrară. În acest sens, arată că, în forma în care sunt redactate, textele de lege criticate permit organului constatator să aplice în mod arbitrar sancțiuni "care aparent au caracter legal și, în fapt, frizează absurdul". Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221125_a_222454]
-
derivată din cultivarea în fertilele câmpuri ale "artei cuvântului" a principiului aristotelic, "reductio ad absurdum", valorificând în „materie sensibilă“ sensuri „invers-logice“, încât „reversul realului“, „negativul existențial“ se constituie, de fapt, în „soluție revelatoare“ a ceea ce este „pozitiv“, și invers. Programatic-esteticește, absurdul se impune ca inconfundabilă dimensiune spirituală / literară către jumătatea secolului al XX-lea "(literatura / teatrul absurdului)", grație unor mari filosofi / scriitori ce ilustrează totodată și "existențialismul", neaflând capacitatea "ens"-ului uman de a fi în acord / sens cu legile / canoanele
Absurd () [Corola-website/Science/310164_a_311493]
-
și proză. Poezia - accentua Macedonski - își are logica ei particulară, deosebită de logica prozei: ”Logica poeziei e, dacă ne putem exprima astfel, nelogică la modul sublim”. Întrucât tot ce nu e logic e absurd, “logica poeziei e, prin urmare, însuși absurdul”. Un adevărat manifest presimbolist, apărut în “Literatorul” din 15 iunie 1892, este "Poezia viitorului", articolul scris de Macedonski. Prin simbolism - se spune în articol - ca și prin instrumentalism, care este “tot un simbolism, cu deosebire că sunetele joacă în instrumentalism
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
sensul unei separări, al unei rupturi sau - cum traduce Camus - al unui exil, al unei înstrăinări". Primul său eseu urmează, la interval de numai un an, romanului " Străinul" și oferă o fundamentare teoretică a poveștii unui exil printre oameni. Definind absurdul ca "un rău al spiritului", Camus consideră că rațiunea prezenței acestuia în existență este "contrastul dintre strigătul ființei și tăcerea ilogică a lumii". Nu poate fi dragoste de a trăi fără disperare de a fi" - crede eseistul și acest paradox
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
Kirilov, Franz Kafka) și libertatea absurdă, care implică pasiunea, revolta, sinuciderea. Ca și în cazul unor filozofi precum Blaise Pascal, Lev Șestov sau Karl Jaspers, eseul nu postulează adevăruri ultime, ci mai curând, într-un lirism exagerat, tinde să definească absurdul ca principiu destructiv al unei lumi în care totuși "trebuie să ni-l imaginăm pe Sisif fericit". Precedat de articolul "Remarcă asupra revoltei", cel de-al doilea eseu, "Omul revoltat", ilustrează, prin conținutul său dens, o formulă reînnoită a dictonului
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
Precedat de articolul "Remarcă asupra revoltei", cel de-al doilea eseu, "Omul revoltat", ilustrează, prin conținutul său dens, o formulă reînnoită a dictonului cartezian: "mă revolt, deci suntem". În interpretarea lui Camus, revolta este deci singurul mijloc de a depăși absurdul. Ea este prima evidență care scoate omul din singurătate, care îl socializează pe Sisif: Dacă avem conștiința neantului și a nonsensului, dacă găsim că lumea este absurdă și condiția umană de nesuportat, nu este acesta sfârșitul și nu ne putem
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
nici de acuzare, el asistă în timpul procesului la deformarea realității de către ambele părți, care admit ca probă concludentă faptul că eroul nu a plâns la moartea mamei sale. Rememorându-și existența, Meursault are sentimentul că trăiește o farsă și că absurdul i-a întins o cursă din care nu are cum să iasă decât condamnat, deoarece gloanțele trase în arab au fost "bătăile în poarta nenorocirii". Un alt "străin" este și personajul romanului "Căderea", care nu se susține prin epic, ci
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
a lăsat Don Quijote culturii. Fiindcă acest "fenomen" ne-a lăsat o întreagă metodă, o complexă epistemologie, o întreagă estetică, o întreagă logică, o întreagă religie mai ales, adică o întreagă economie a eternului și a divinului, o întreagă speranță în absurdul rațional, pe care le găsim sub diferite forme în lite ratura și filozofia europeană. Moștenitoare a înzestrării cosmice lăsate de "Cavalerul nebuniei", sau cum i se mai spune "Cavalerul tristei figuri", cultura europeană încă nu și-a asumat cum se
Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]
-
doar să spun că eroul cărții mele este condamnat pentru că el nu joacă acest joc.” Romanul face parte din „ciclul absurdului”, o trilogie compusă din romanul „Străinul”, eseul "Mitul lui Sisif" și piesa de teatru "Caligula", constituind fundamentul filozofiei camusiene: absurdul, din cadrul existențialismului. Pe baza acestui roman, tradus în 40 de limbi, Luchino Visconti a realizat în 1967 o adaptare cinematografică. Meursault, un francez algerian, află de moartea mamei sale. La înmormântarea ei, el nu arată nicio stare de tristețe, ci
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]