616 matches
-
mine vizita dumneavoastră. Vorbea perfect românește, doar un ușor accent trăda că folosea în mod curent altă limbă. Numaidecât măsuța de sub umbrarul dintr-o pânză vârstată în roșu și alb, franjurată pe margini, s-a umplut de bunătățile casei: cafele aburinde făcute la nisip, șerbet cu apă rece tocmai scoasă din puț, rahat, dulcețuri, rodii proaspete, sucuri de toate felurile. Ce-ți mai fac copiii, Șenase? l-a întrebat politicos Georgescu. Pe un turc dacă nu-l întrebi de copii, înseamnă
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
mea mângâie ușor grumazul călduț si umed al mânzului. Simt o mare bucurie când bunicul ne ia în brațele-i puternice și intrăm în grajd. Iapa întoarce capul, privește mânzul cu ochii ei mari și blânzi, îl adulmecă cu nările aburinde, călăuzindu-l spre sursa vieții. Flămând și însetat, mânzul suge lacom laptele ce i se prelinge pe botic. Bat din palme, plină de încântare și mă bucur că așa mic și plăpînd, împreună cu iapa, arată ca descrierile din basme. Bunicul
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
pe care tot restul vieții le reconstituim topiți de plăcere premeditată. Cum erau serile tale? Îmi aduc ș-amu aminte Mâinile bătatorite ale tatei... Iar pe mama... parc-o văd Legând năframa după cap Când din cuptior Scotea pâinea zilelor, aburindă Ce-o mâncam fără grijă Ne culcam și adormeam... Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Șalaru. Cântecul ca o poveste (interviu, partea I) / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2023, Anul VI, 15
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
gol... Nu mă doare , nu mă bucur...este liniște totală Iarba-i verde, pomii-n floare, deplasarea mi-e domoală Mă îndrept spre masa-ntinsă ce cu aburi mă îmbie Ai făcut sarmale-Anica și-ai găsit și apa vie Cozonacul aburind , din cuptor acum l-ai scos Ce-ai făcut așa de multe, eu doar pot să le miros Trupul meu schilod de boală, nu mai este cum a fost Cred că ani am 33...și aici se ține post Ne
GÂNDURI NEROSTITE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364617_a_365946]
-
deschisă pe strada „Ștefan cel Mare”, avea o firmă mixtă pe care scria „Cafea - Dulciuri”. Ceea ce atrăgea însă atenția publicului era un panou de reclamă care prezenta un cap de negru buzat, cu fes roșu, și o ceașcă de cafea aburindă. Dar particularitatea care i-a conferit numele acestui spațiu special, în care aburii cafelei se amestecau cu fumul gros de țigară, era că, la mesele înalte, cafeaua se consuma stând în picioare. De aici și numele „La Varicea” (stând în
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
fie bine prăjiți, dar mustoși. - Am înțeles domnule! După ce terminați țapul cu bere vă aștept la masă. Vasile intră în curte și se așeză la masa de sub salcie, unde, pe o față de masă albă și scrobită, erau puse o halbă aburindă cu bere, câțiva mici mustoși pe o farfurie și un coș acoperit cu șervet alb, în care erau chifle. Lângă ele, era un recipient special din sticlă în care era pus muștarul. În timp ce mânca, Vasile observă cum din casa cârciumarului
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
impozantă se prezentase în ușa de la intrarea în vilă. Când au pătruns în Salon unde se servea masa, a înțeles cine răspundea de toată această curățenie. Maria, menajera familiei, aștepta cu un castron mare din porțelan chinezesc, plin cu supă aburindă de pasăre și tăiței de casă, în capătul mesei. Tinerei îi era teamă ca nu cumva să facă vreo gafă, să păteze de emoție fața de masă din olandină fină brodată, de culoarea lămâiei, când își va turna cu polonicul
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
putea să fie decât o carte de aventuri Pasagerul clandestin de Ion Aramă, o carte ușoară și plină de suspans, caracteristică stilului acestui autor. Mircea își făcu apariția cu o tavă metalică din tablă inox, pe care tronau două cești aburinde de cafea și un baton de ciocolată. - Aaa, ce răsfăț. Merci, cheri! - De tout coeur, mon amour! - Cât bei tu cafeaua merg să pregătesc o gustare rece cu ce se găsește prin frigider. Nu știam că voi avea un oaspete
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
Articolele Autorului NECUNOSCUTA... Mă aflam de câteva zile în acest oraș. Dimineața birturile acestea de cartier nu sunt aglomerate. De obicei vin obișnuiții, care își beau aici cafelele sau cinzeaca de rachiu sau rom. Cafengiii obișnuiesc să-și descânte cafeaua aburindă și apoi să plece. De câteva zile veneam aici dimineața să-mi iau micul dejun și apoi să plec la treburile pentru care venisem în oraș. În fiecare dimineață am observat că la câteva mese în fața mea stătea o persoană
NECUNOSCUTA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348095_a_349424]
-
a Daciei Mari în care a odrăslit Nemurirea, în Neamul în care a înverzit și cântă Primăvara, în Nația în care a înflorit prima oară Dorul, în Vatra Carpatină în care s-a aprins și arde Soarele, ca-n Pâinea aburindă a împărtășirii, în Patria în care mustește rodul harului deplin, ca-n Strugurele jertfelnic al Viței alese, în Seminția ca leagăn al dumnezeirii, în Hotarul cu Cetăți al omeniei sfinte, în Ținutul sacru în care se preumblă surâzând binecuvântarea, în
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
scaune pentru pitici și cu linguri de lemn și o strachină încăpătoare în mijlocul mesei. Poate că nimic nu mi-a rămas în minte mai clar din copilărie, decât atunci când Zonia Grecu, mama mea de-a doua, răsturna mămăliga uriașă, vârtoasă, aburindă, pe masă și o tăia cu o ață groasă. Nimic nu era mai bun decât asta. Însoțită de brânză sărată, de tacâmuri de pasăre cu mujdei de usturoi. Sau varză călită. Poate de aceea mă visez și acum la masa
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului [1] BUNĂ DIMINEAȚĂ Bună dimineață!-strigat lăsat în miez de noapte „Bună dimineață!” șoptește aerul îmbălsămat de zorele. Tu ce mai faci? A răsărit din nou un curcubeu ce-mi încălzește talpă aburind de vise. Ochii mei se învață să doarmă iar stropii albi că o lacrima târzie mă limpezesc și se sfarmă de pleaope. [1] GOOD MORNING Good morning! - a cry lingering at midnight “Good morning”! whispers the morning-glory scented air. How
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
casă Și somnoros tu te trezești. Mă sorbi încet și-n fiecare înghițitură Simți gust plăcut: sărutul meu pe gură... Și, evident, mai vrei o porție rezervă Din trupul meu care te ține-n vervă. Eu sunt aroma vieții tale aburindă Și te pătrund adânc în ființă ta, Tu mă adulmeci lin și în oglindă Vezi chipul unei boabe de cafea. Tu ești de mine dependent, N-ai să mă lași vreodată... Căci ți-am intrat în sânge ca un stend
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
sufletul ei darnic Te-nalță cu un zâmbet de om între oameni, Frumoasele vacanțe prind viață ca prin farmec Și năzuință la poarta înserării sameni. Și înflorește liliacul chiar când plaja-i tristă Și râde marea-n colț de plajă aburindă. Și prinde viață iar o epocă proscrisă, Prin pana-i sau prin vorba tremurândă. Se strâng solvegii de cântări uitate, Să cânte melancolic mult prea trudit Și-auzi din nou birjari mânând trăsuri prin carte, Purtându-te-ntre Capșa și
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
-ți impotența În fața celui mai simplu și deznud adevăr, Că-n fața ei rămâi soldat bătând cadența, Scălâmb visând la vraja edenicului măr. Te-oprește doar o clipă, privește-te-n oglindă Și vezi ce nu-ți arată o ciorbă aburindă! PORTRET PRINTRE STÂNCI Peste fumul cetății nu mai zboară cocori, Nu mai iintră verdele-n suflet și nici mare de stele. Plâng apele-n matcă, uitând să fie rebele Și-azurul se-ascunde după furnale de nori. Peste zare ninge
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
Ghergheli insistă, supralicitează într-una, dar se lovește de încăpățânarea furierului. Acceptă doar, după îndelungate tergiversări, invitația de a face cunoștință cu bucătarul popotei. Întâlnirea are loc, după orele optsprezece, într-o sală de mese cochetă rezervată ofițerilor superiori. Fripturi aburinde, mustind în propriul suc înbunătățit cu mirodenii, cartofi prăjiți și salate nu întârzie să fie aduse. Nu lipsește nici alcoolul. Bert nu se arată impresionat. Citindu-l, bucătarul știe că va veni și momentul așteptat. Niciunul din cei prezenți nu
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
îi este insuficient. Sforțările de a respira îi congestionează fața, transpitația abundănd. De această dată caporalul îi verificase masca de gaze pentru a se asigura că soldatul nu i-a scos supapa ce permite aerului doar să iasă. Prin geamurile aburinde ale măștii siluetele copacilor se disting tot mai greu. Un lăstar mai viguros îl culcă pe soldatul Bert la pământ. Are timp să reflecteze : copacii sunt salvarea lui ! Nu îi mai ocolește, face eforturi să-i distingă pentru a intra
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
tare-mi mai plăcea să gust din ceea ce mâncau ei! Acasă, mâncarea nu mi se părea atât de bună ca la verișorii mei. Pe o măsuță ru¬dă- rească joasă, rotundă, care se plia, lea Florica răsturna o mămăligă mare, aburindă, pe care o tăia cu ața. Lua apoi de pe foc zama și o turna într-un castron mare de blefi, adică din tablă smălțuită, din care mâncau toți, stând în jurul mesei pe scăunele cu trei picioare sau pe butuci de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
te rog să iei loc , cu mâna i-a indicat o mică măsuță, așezată într-un colț retras al biroului, în jurul ei se găseau trei fotolii joase, unul dintre ele era ocupat de Sonia. Au luat loc, secretara adusese cafele aburinde, fetele se priveau, cu o reală dușmănie mascată de zâmbetele înghețate în colțul gurii. Nici Sonia, care dormise cu Codruț în acea noapte, nu știa despre ce e vorba. Chiar a fost surprinsă, să o vadă pe Olga intrând în
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
Din fulgii din zăpadă ți l-am cules mereu Rămas ascuns pe fila de calendar târzie Scăldat în frumusețe sub braț de Dumnezeu Colindul sfânt ne-aduce-a Crăciunului magie. Plutesc în seara sfântă vrăjită de genunea Luminilor de vis pe geamuri aburinde Coruri de îngeri veseli ce preamăresc minunea În taine ferecată și-ncep să te colind. Și în culori șoptite ecou sublim răsună Din plânsetul de cetini și zâmbetul fetiței Colind cu toată ființa când picuri de lumină Pun tandru nemurirea
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
AȘ FRÂNGE TĂCEREA ... (REFĂCUT) Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului “Arta de a trăi este echilibru delicat între renunțare și stăruință” Aș frânge tăcerea cu mâinile amândouă așa cum frângi o pâine aburind - lângă fiecare gând fărâme de noapte de vise fugare și dor numai sufletul gol se va bucura de miezul înduioșărilor mele Aș frânge tăcerea cu patimă aprinsă și cruzime așa cum frângi o neprihănită floare lângă fiecare întrebare parfum și uitare
AŞ FRÂNGE TĂCEREA ... (REFĂCUT) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352583_a_353912]
-
matase cu broderie fină făcută de mână, o scumpătate de pe vremuri, pe care erau cele două farfurioare cu dulceața ce mi-au trezit dragi aducere-aminte prin asemănarea cu farfurioarele bunicii, apoi două pahare cu apă de la frigider și două cafeluțe aburind. Și Florica a reluat firul amintirilor. - Când a venit socru-meu cu făină, nici nu știu cum m-am repezit și i-am făcut o pâinica subțire. Nu am mai lăsat-o să dospească și am copt-o sub jărăgai. Cand a
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > ROMÂNIA LITERARĂ LAURENȚIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENȚE Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului PRIMA VERBA. DIFERENȚE Angela Nache: Miraculum (Ed. Dacia)” Întristări aburind fără rost/ Agonic prin ierburi prin stele ori lună/ Poezia nu-i acest paradis languros”... iată aici sugerata o poetica antisentimentală, apropiată principial de felul în care privesc și concep poezia tinerii de azi. Dar totul nu-i decât aparență
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
paie. Era zarvă mare, dădeam și noi ajutor cu plăcere. Nu ne părea rău de porc când îl tăiau. Tata ne spusese că așa e rânduit el de la Dumnezeu, să fie tăiat de Crăciun și el se bucură. Din carnea aburindă, mama prăjea în tigaie la foc de lemne o friptură nemaipomenită. Niciodată, în viața mea, nu am mai mâncat o carne așa gustoasă. Ne așeza la masa mică, rotundă, pe scăunele mici, scotea o varză murată din putina de lemn
CRĂCIUNUL POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351465_a_352794]
-
greu, dar tot ne-am scos la capăt... și-acum, vecine Dumnezeu, să ne cinstești ca oaspăt! E bradul plin de-mpodobiri, cu nuci și ciocolată, și pentru Tine un clondir de vin am pus pe masă. Și lângă pita aburind vom povesti de toate, că n-am mai stat asa, grăind, de multă vreme poate. Vom spune ce nevoi, aici, ne-umplură de rușine ... și ce fac îngerii ăi` mici, și-ai nostri duși la Tine. De inimile tot mai
ANGHEL POP , COLIND ROMÂNESC PENTRU DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351489_a_352818]