4,105 matches
-
acestei figuri mult prea controversate a vieții publice românești. Mă întreb ce atitudine va lua Academia Română, care în urmă cu un an l-a înălțat pe adulatorul lui Ceaușescu la rangul de "membru de onoare". Ce-i drept, la așa academicieni, așa onoare! După cum mai-marele de la Cotroceni va trebui să-și asume riscul de a pune piciorul în prag. El are de ales între a continua să meargă braț la braț cu un individ asupra căruia planează bănuieli de-o asemenea
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
acuzat de mînuirea ilegală a banului public pe dl Caramitru și nici nu a declarat că a găsit haos în minister. Ceea ce nu exclude posibilitatea ca dlTheodorescu să facă toate acestea de aici încolo. Să spunem de la bun început că academicianul istoric a dovedit nu o dată că are condei și verb mușcător, încît declarațiile sale de bine față de fostul ministru al Culturii nu vin din partea unui sfînt incapabil de răutăți. Să fi observat d-sa că ministeriatele vin și apoi se
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
iluziilor prefabricate: "sclavii acestor imagini, sclavii care-și devoră stăpânii, imagini false care devoră oamenii vii..." Cea mai bună piesă a cărții, "Ionescu sau o ipoteză absurdă", îl aduce pe scenă în premieră absolută chiar pe Eugène Ionesco, dramaturgul și academicianul, în ideea (fertilă biografic și literar) că la un moment dat el ar fi vrut să se întoarcă definitiv în țară. Numai că pe-atunci Ofițerul și Comandantul erau foarte circumspecți cu o astfel de cerere a unui occidental, mai
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
de stat. Dar, treptat, Gheorghiu-Dej îi repune în drepturi pe Const. Daicoviciu, Andrei Oțetea, Emil Condurachi, Oțetea izbutind să devină chiar director al Institutului de Istorie și, implicit, redactor șef al revistei de istorie Studii. Toți trei istoricii devin repede academicieni, răpindu-i lui Roller monopolul în domeniul istoriografiei. Iar Andrei Oțetea, savant autentic, își asociază destul de repede un grup de tineri istorici în frunte cu conferențiarul Barbu Cîmpina, Gh. Haupt, Matei Ionescu și încă alții. Și aceștia, coordonați de Oțetea
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
pe însemnătatea istorică a făuririi României Mari. Altă chestiune în dezbatere, deși departe de însemnătatea celei dintîi, a fost aceea a caracterului răscoalei lui Tudor Vladimirescu. Chestiunea prezenta, în epocă, de fapt, un interes mai mult conjunctural. Andrei Oțetea, acum academician, director al Institutului de Istorie și redactor șef al revistei Studii publicase, în 1945, lucrarea de peste 400 de pagini, Tudor Vladimirescu și mișcarea eteristă în țările române în 1821-1822. Or, în această carte, Andrei Oțetea susținea că, în fapt, Tudor
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
care timp, trecînd șontîc pe lîngă noi, fostul mare chirurg, melomanul octogenar, se-apropie o clipă și-l bate pe umăr pe amic: Am onoarea, dom' colonel! Baaang. Ce neașteptată compensație. Foaierul teatrului. Pauză. De vorbă, lejer și amuzant, cu Academicianul și cu Actorul. Apare brusc din stînga Generalul. Cel ce făcuse, cîteva zile la rînd, valuri, prin demisia din fruntea armatei. Cînd șalupa începuse să ia serios apă. Și cînd era tocmai bine de sărit în altă șalupă. Moment realmente
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
din urmă indecis între reportajul senzațional și proză și de aceea prolix). Despre ei, știam din bibliografie ce pot. Surpriza a fost secțiunea ultimă din cuprins - o selecție din textele trimise de cititori pentru concursul literar cu tema România viitoare. Academicienii cațavenci ne îndeamnă să votăm pentru unul din cei cinci premiați - Șerban Damian, Mihai-Alexandru Găinușă, Radu Pavel Gheo, Maria Sârbu și Mihai Stoica - lucru dificil, pentru că atît ei, cît și alți zece, nepremiați dar publicați - Mihai Gongu, Cristian Cocea, Lucian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
plagiat nu există decât voalat (cuvântul este evitat). Dan Botta crede (nejustificat) că unele interpretări ale sale au fost speculate de Blaga, printr-un profit subtil în folosul său, ca personalitate mai bine plasată și mai bine cotată public (diplomat, academician etc.). Agresivitatea surprinzătoare din studiul lui Dan Botta O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga, publicat inițial în "Timpul" din 18, 19 și 21 mai 1941, urmată de provocarea simultană la duel, îi stârnesc celui atacat o mânie greu de
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
păstorit de către doamna ministru Mona Muscă, este singurul cu actele de predare-primire încă neperfectate... Publicarea culegerii de materiale "Cartea Neagră a guvernării PSD/2001-2004", difuzată de MCC nu va rezolva mare lucru, având în vedere regretele, înțelepciunea și bățoșenia domnului academician Răzvan Teodorescu... l De la o știre tv, Haralampy a aflat că la o pensiune din Bran, o zi de cazare costă 600 de mii de lei, fapt care l-a făcut să se interneze la psihiatrie... l În cu totul
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]
-
doar de Biblioteca Națională, rețeaua bibliotecilor școlare și universitare fiind subordonată MEC, iar a celor teritoriale Administrației Publice Locale. MCC are, însă, dreptul legal de-a cumpăra cărți pentru bibliotecile publice. Proiectele ministerului includ stabilirea, prin votul unei comisii de academicieni, a cărților de care e nevoie, achiziționarea lor, organizarea unei campanii naționale pentru lectură și informatizarea bibliotecilor publice. Vor fi modernizate, deocamdată, 300 de biblioteci, cu banii Băncii Mondiale. Cît privește Biblioteca Națională, dacă se alocă tot bugetul solicitat, lucrările
Gutenberg n-a murit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11923_a_13248]
-
curajul să nu mai judece lucrurile pe principii clientelare și va dovedi asta pe deasupra tuturor tacticilor și strategiilor ministerului pe care îl conduce. Strategul Răzvan Theodorescu s-a făcut de rîs prin preferințele sale venite din partea unui om de cultură, academician plin. Mona Muscă are șansa de a fi un ministru al bunului simț.
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
al cultului căpeteniilor regimului, a dus la apariția unei ierarhii "de fier", intangibile. Exegeza scriitorilor în cauză nu putea fi decît univocă. Criticii care "călcau cu stîngul", îngăduindu-și rezerve, riscau a nu fi publicați (așa cum s-a întîmplat cu academicianul Șerban Cioculescu, cînd a scris într-un chip "neortodox" despre Nichita Stănescu) ori a suporta chiar rigori administrative (așa cum li s-a întîmplat altora). Ierarhia aceasta osificată a generat o umbră grea, ce a căzut asupra altor creatori, cel puțin
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
chestiune europeană. Dincolo de Atlantic există deja o tradiție a scrierilor pe această temă, iar ultimul sosit este profesorul John Michael, de la University of Rochester, cu volumul Anxious Intellects. Academic Professionals, Public Intelectuals, and Enlightenment Values (în traducere românească Intelectul anxios. Academicieni, intelectuali și valori iluministe). Din capul locului trebuie să observ natura politizată a oricărei discuții despre rolul intelectualului: a decide în ce măsură un profesor universitar poate sau trebuie să se implice în treburile Cetății nu reprezintă o dilemă metafizică, cît o
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
cu titlul de "revoluționar", acordat cu larghețe de coruptul Bebe Ivanovici, și intelectualii "subțiri", "noii filosofi" indigeni, cum ar veni, care, după ce au schițat o vagă opoziție, au virat fără complexe spre slujirea regimului iliescian, alegîndu-se cu poziții de miniștri, academicieni, președinți, Octavian Paler face figură de solitar. De lup singuratic. După ce a produs serioase dificultăți oficialităților din "epoca de aur", prin caracterul neconcesiv, tranșant al opiniilor d-sale, autorul Polemicilor cordiale a rămas același spirit dificil. Or, această circumstanță reprezintă
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
schimb, esti întrebat dacă nu cumva ai vrut să afli informații despre o altă personalitate feminină a istoriei recente. Vedeți și voi în captura de mai jos despre cine e vorba. Și fără glume, că-i pun pe colegii mei, academicienii, să vă judece, da?
Tovarasa Elena, savant de renume mondial by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19715_a_21040]
-
Nevastă-sa? Vreun critic literar? Nu-i reproșez nimic, am spus mai devreme că m-am îndepărtat de ea, la un anumit moment dat, din anumite motive, dar asta nu înseamnă că îi reproșez ceva. O s-o judece colegii mei, academicienii, vorba Elenei Ceaușescu... Mă rog, colegii lui Eugen Simion de peste vreo 100 de ani... Ce carte recomanzi dependenților de citit? Citesc acum Evanghelia după Biff, tovarășul de joacă al lui Iisus. E de un haz nebun, o recomand tuturor, cu excepția
Cartea de pe noptiera blogului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19726_a_21051]
-
Simona Tache Două instantanee din redacția Academiei Cațavencu. În prima fotografie, un academician își așteaptă alți doi colegi să se ducă împreună cu ei nu știu unde. În cea de-a doua, se face nanitza cu capul pe un urs mare de pluș, într-o zi obositoare de luni.
Jurnalisti odihnindu-se by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19968_a_21293]
-
urmări dramatice ar avea această pierdere asupra identităț ii nostre culturale. Dinu Giurescu și Securitatea În revista 22 (nr. 4, 28 ianuarie - 3 februarie 2014), la rubrica Perspective, date fiind disputele care s-au creat privind „colaborarea cu Securitatea a academicianului și omului politic Dinu Giurescu, deputat în Parlamentul României din partea Partidului Conservator”, sunt publicate extrase din Adeverința nr. 2016 /11. 06. 2013, eliberată de CNSAS. Pagina din săptămânalul bucureștean este în întregime de citit. Aflăm că „domnul Giurescu Dinu este
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2808_a_4133]
-
Bac vor să-și continue studiile în afara țării. Păi, dacă iei 10 la un examen și mai stai în România, înseamnă că nu te duce capul, ci ai luat 10 fiindcă ai copiat. Tot Adevărul ne dezvăluie ceva interesant despre academicianul Răzvan Theodorescu:”Pe vremea când era ministru al Culturii și senator PSD de Iași, academicianul a pus mâna pe o moșie de 50 de hectare, moștenire de la bunic, „uitând“ de sora lui cu drepturi egale pe terenul respectiv. Răzvan Theodorescu
Ziare, la zi: EvZ speră că s-a deschis sezonul la boci () [Corola-journal/Journalistic/28022_a_29347]
-
și mai stai în România, înseamnă că nu te duce capul, ci ai luat 10 fiindcă ai copiat. Tot Adevărul ne dezvăluie ceva interesant despre academicianul Răzvan Theodorescu:”Pe vremea când era ministru al Culturii și senator PSD de Iași, academicianul a pus mâna pe o moșie de 50 de hectare, moștenire de la bunic, „uitând“ de sora lui cu drepturi egale pe terenul respectiv. Răzvan Theodorescu a cerut și a primit 500.000 de metri pătrați de pământ în comuna Ruginoasa
Ziare, la zi: EvZ speră că s-a deschis sezonul la boci () [Corola-journal/Journalistic/28022_a_29347]
-
fi apropriat, să nu o fi trăit, întru carnea Logosului său personal și să nu o fi exprimat, cu dramatism uneori atingând treptele sublime ale tragicului. Așa că nu ne miră cum, prin noul său volum („Poeme interminabile”), Poetul Eugen Evu, academician al Accademiei Internazionale “Il Convivio”, Sicilia, Italia - a ajuns să “adulmece”, în deaproape, indeterminarea/”interminabilitatea” divină a orfismului. Poemele sale, din acest volum, vorbesc despre Supra-Omul-POET, ca despre o ființă vecină cu impersonalitatea zeilor și cu o moarte care, paradoxal
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
pregătire al elevilor talentați la matematică în cadrul Centrului național de excelență. Cu toată considerația pentru implicarea dumneavoastră deosebită în învățământul li- ceal românesc, Liliana Preoteasa”. O afirmație care spune totul este și cea care face parte din informarea realizată pentru academicianul Toma Dordea, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, de către profesorul consultant Borislav Crstici, după o audiere în 2001 a expunerii Profesorului în fața unui grup de matematicieni eminenți ai departamentului de matematică de la Universitatea „Politehnica” Timișoara: „Dl prof. Mada a convins auditoriul
Agenda2003-10-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280783_a_282112]
-
corecte din punct de vedere științific și sunt utile în predare, în sensul memorării mai ușoare a formulelor și a reducerii volumului de calcul. Dar iată și un fragment din recomandarea pe care o face ulterior, tot în 2001, distinsul academician Toma Dordea Inspectoratului Școlar al Județului Timiș, respectiv inspectorului general Avram Florea: „Deoarece profesori de matematici din învățământul mediu din alte țări se interesează de această problemă, cu scopul introducerii în programa elevilor a acestor metode cum rezultă din referatul
Agenda2003-10-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280783_a_282112]
-
prof. Mihai Neagu, considerăm că este oportun ca în primul rând să profite elevii noștri. De aceea vă recomandăm a lua în considerare această propunere”. Minunat, chiar sublim, dar... cui folosesc sertarele? În răspunsul pe care i l-a trimis academicianului Toma Dordea, Profesorul a scris, printre altele: „Eu nu am folosit diferențele succesive Di=0,1,2... și nici algoritmii lui Newton. Eu am folosit metode mai simple. Se știe că studenților din anii mari de studiu li se predau
Agenda2003-10-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280783_a_282112]
-
modestele mele descoperiri s-au interesat, personal, profesori din Germania, S.U.A. , Ungaria, Iugoslavia, Canada, Israel. Eu insist și doresc ca aceste rezulate ale mele, care sunt apreciate în afara țării, să fie prezentate și bine cunoscute în țară. De aceea, Domnule Academician, acordați-mi posibilitatea să mă prezint în fața Comisiei de Matematică a Academiei Române pentru a susține în fața comisiei măcar o parte din descoperirile mele, la care, în paralel cu munca de la catedră și a muncilor de conducere, timp de 44 de
Agenda2003-10-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280783_a_282112]