33,912 matches
-
Luminița Marcu Ioana Nicolaie și Iulian Tănase sînt doi tineri poeți de vîrste apropiate. Ioana are 28 de ani, Iulian, 29. Trăiesc în București și lucrează în presa centrală, Ioana Nicolaie la cotidianul Independent, Iulian Tănase la revista Academia Cațavencu. Amîndoi scriu, deocamdată, poezie. Și amîndoi reprezintă, pentru cei care îi cunosc, tînărul nou, nu acela creat după tiparul rigid al omului nou, ci tînărul anilor 2000 așa cum arată el în mod firesc: dezinhibat, fără complexe, care se întreține
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
identifice. Obiectele aflate în proximitatea unei planete nu sînt atrase de aceasta pentru că așa a vrut Isaac Newton. Tot astfel, dacă în română, spre deosebire de engleză, adjectivele se acordă cu substantivele pe care le determină, aceasta nu este urmarea deciziei vreunei Academii. în ceea ce privește științele pozitive, lucrurile sînt limpezi și nu există dispute, căci se referă la o realitate neschimbătoare în datele ei esențiale (crește procentul de CO din atmosferă, dar formula moleculei nu se modifică). Mai mult, trebuie remarcat că nu există
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
pe 7 mai, Topîrceanu pare un poet uitat. Și de critică, în ochii căreia el nu aparține modernității, și de marele public, ale cărui gusturi s-au schimbat. Popularul poet de odinioară, laureat al Premiului Național și membru corespondent al Academiei, are soarta lui Minulescu și a altora: nu mai este aproape deloc citit. O piedică în calea receptării a fost (și a rămas) dificultatea de a-l situa în istoria poeziei noastre din secolul XX. A fost contemporan cu simboliștii
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
și de cititori anonimi care îl omagiază cu fervoare pe Cervantes. Anul acesta Álvaro Mutis a citit începutul lui Don Quijote, urmînd apoi ministrul de Interne, Mariano Rajoy, ministrul Culturii, Pilar del Castillo, purtătorul de cuvînt al Guvernului, primarul Madridului, directorul Academiei Regale Spaniole și mulți alții. Semnificația acestui act, de transcendență singulară în universul cultural hispanic, reiese pregnant din cuvintele rostite de Álvaro Mutis: "Este vorba de un eveniment nespus de frumos. Este întocmai prinosul care se cuvine a fi adus
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
Vega, Góngora, Calderón de la Barca. Concertul a fost prima transmisie în direct a noului canal "TV Cultural". Același strălucitor Secol de Aur al artelor și literelor spaniole a fost ilustrat și prin prisma artelor plastice. Pe 22 aprilie, directorul Muzeului Academiei Regale de Arte Frumoase din Madrid, Antonio Bonet Correa*), specialist reputat în istoria artelor, a oferit o magistrală conferință însoțită de diapozitive, intitulată "Arta în epoca lui Cervantes", fascinantă incursiune în universul celor mai de preț opere din pictura, sculptura
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
ei. E perfect firesc ca poze din dormitorul Andreei Marin să se vîndă ca pîinea caldă. Sociologic, e ușor de explicat, iar cantitatea de vulgaritate și nuri de pe ecranele noastre - fie că e vorba de știri, reclame sau divertisment ca Academia vedetelor - nu e de natură să protejeze intimitatea vedetelor care se scaldă în ea. Granița dintre emisiunile de divertisment decente, cu perdea, și acele nesfîrșite ore în care singurul rîset îți este provocat de gîdilitura hormonilor e tot mai greu
Andreea Marin în pijama și alte voluptăți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15282_a_16607]
-
s-ar replica). Faptul că bibliotecile publice (adică viețuind în primul rând din banii Statului, nu ale puținelor "Fundații" etc.) nu mai au fonduri suficiente (ori mai deloc) pentru "achiziții", aflasem, după Revoluție (când, de pildă, institutele de cercetare ale Academiei - ca Institutul de Lingvistică - nu mai primesc gratuit abonament chiar la revistele din domeniul lor, editate de Editura aceleiași mari instituții, iarăși știm. După cum știam, de asemenea, că "fondul legal" (înainte, existent la "Biblioteca Academiei" (BA), iar apoi - șí astăzi
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
pildă, institutele de cercetare ale Academiei - ca Institutul de Lingvistică - nu mai primesc gratuit abonament chiar la revistele din domeniul lor, editate de Editura aceleiași mari instituții, iarăși știm. După cum știam, de asemenea, că "fondul legal" (înainte, existent la "Biblioteca Academiei" (BA), iar apoi - șí astăzi - la "Biblioteca de Stat" - acum " Biblioteca Națională" (BN) nu mai este primit întotdeauna și auzisem apelul - fără rezultat, în genere - de a se dona câte un număr cel puțin, din puzderia de publicații (mai ales
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
-mi cîțiva din membrii fondatori ale căror nume ar putea spune ceva și în România... R. Václav Havel, Ivan Klíma, Hana Ponická, Zdenìk Urbánek, Ludvík Vaculík, dar și oameni de știință ca Vilém Preèan, directorul Institutului de Istorie Contemporană al Academiei de Știință din Republica Cehă, fostul ministru al Culturii, Pavel Tigrid ș.a. Azi findația numără 182 de membri, dar lista este deschisă, astfel încît oricine vrea să ne ajute contribuind la dezvoltarea bibliotecii este bine primit. Î. S-a îmbogățit
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
se decidă pentru una din versiuni. Același lucru e valabil și pentru sînt/ sunt. Dl Ion M. Mihai face apel la autoritatea directorului României libere de a determina unificarea scrierii. Din nefericire, nu stă în putința noastră acest lucru. Nici Academia n-a reușit să-și impună punctul de vedere. Noi acceptăm ambele variante, atît în cazul lui â/ î, cît și în cazul persoanei întîi singular și a treia plural ale verbului a fi, nu dintr-o îngăduință care stîrnește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
București, membru în CC, cel care a condus discuțiile, în fapt veritabile interogatorii, secondat de Ghiță Florea, secretarul de partid al universității, Ion Iliescu, membru și el al CC-ului, Ilie Murgulescu, ministrul învățămîntului, Athanase Joja, șef de secție la Academie, Ciucă, rectorul universității, Tamara Dobrin, secretara de partid a Facultății de filozofie. Încă mulți alții. Printre ei, reprezentanți ai securității, procuraturii și comisariatelor militare” (p. 106). Corect cu sine însuși și cu cititorii săi, autorul nu îi uită nici pe
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
cruțați. La rubrica Documente, Barbu Cioculescu ne oferă cîteva date de familie (publicate inițial în Secolul XX acum un deceniu și ceva), iar Călin Căliman o intervievează pe Simona Cioculescu în legătură cu socrul ei. Interviul beneficiază de extraordinare fotografii de familie. Academia CAȚavencu nr. 38 ne informează că poetul și senatorul Adrian Păunescu și-a trecut în cont un examen parțial de doctorat cu (ați ghicit?) profesorul și președintele Academiei Române, dl E. Simion. Pînă să devină doctor, mai este oarece drum de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
Artă din București în 1960. Cuprinde 34 de titluri și, după distribuția traducătorilor, 11 sunt semnate de Ge Baoquan și confruntate cu originalele pentru revizuire de către Wang Mingsheng, cercetătoare și traducătoare românistă de la Institutul de Cercetări al Literaturii Universale de pe lângă Academia Științelor Sociale din China; 16 sunt semnate de Xu Wende, care lucra atunci la Administrația Centrală a Radiodifuziunii; 7 sunt semnate de Li Ninglai, jurnalistă la ziarul „Remin Ribao”. Volumul conține și șase ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu reproduse din ediția
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
de poeți universali editate în China timp de două decenii. Prezentările și comentariile despre Eminescu le întâlnim mai ales în enciclopedii, dicționare și istorii literare. Între primele texte trebuie amintită prezentarea făcută de Wang Mingsheng, în Scriitori străini, biografii (Editura Academiei Științelor Sociale din China, 1979). În Marea Enciclopedie chineză, editată la Beijing și Shanghai în 1982, volumele pentru literaturi străine Eminescu apare într-un articol redactat de diplomatul-românist Xu Cinong, un text dens în conținut. Asemenea rubrici se găsesc și
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
și colegi care au devenit, peste ani, cunoscuți, cum ar fi fermecătorul Grigore Vasiliu-Birlic, vărul meu, Jules Cazaban sau Petre Jitaru. Alții au devenit profesori, doctori, ingineri. Iar alții s-au diluat în atmosfera împrăștiată a împrejurărilor. - Ați urmat, apoi, Academia de Belle Arte din București. - Când am ajuns la București, a fost un moment de mare emoție. Era o ocupație mai deosebită, cea pe care mi-o alesesem. În primii ani am avut momente de mare îndoială. Cunoșteam cât de
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
de ciudă, fiindcă nu mă înscrisesem și eu. M-am interesat repede. Mai erau două zile și se închidea lista de înscrieri. Să înnebunesc, și alta nu! Așa că sl-am rugat pe Alexandru Cazaban, a cărui fată, Otilia, urma și ea Academia de Belle Arte, să mă înscrie el; astfel, am putut participa la concurs. Privind în urmă, sunt amuzat de graba mea. Acum sunt convins că și dacă pierdeam bursa respectivă, nu era o tragedie. Până la urmă, ți se întâmplă tot
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
cu soare, la Paris. Poate pentru toți începuturile sunt mai încurcate, mai grele, dar toate se dezleagă până la urmă, dacă există acea dorință de care vorbeam mai devreme: să faci ceva ! Rodin, Brâncuși, Irimescu La Paris m-am înscris la Academie de la Grande Chaumière, unde am avut parte de profesori eminenți, în frunte cu Joseph Bernard. - Pe inițiatorul bursei, pe Nicolae Iorga l-ați cunoscut ? - Sigur că da, i-am făcut și portretul. Odată, m-am găsit față în față și
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
amintit, ocupată de către armatele „Tătucului”. O închinăciune îi aduce și lui Sadoveanu, care în 1953 ar fi fost „tribunul dreptăților poporului”, adică al colectivizării forțate și al arestărilor masive. Nici o vorbă despre ele, ca și despre eliminarea din rândurile membrilor Academiei a unor intelectuali străluciți ca C. Rădulescu-Motru sau Lucian Blaga. (Poate că va fi spus ceva în însemnările din 1948 care, curios, lipsesc din Jurnal). Asupra lui Sadoveanu va reveni cu o apreciere critică, ceea ce îl mai reabilitează în ochii
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
proprietate undeva lîngă Capitală. La mirarea prietenului care-l vizita, poetul ecologist a răspuns printr-o mirare și mai mare: pur și simplu nu înțelegea, el, protectorul naturii, în ce fel greșise. Întîmplarea ne-a revenit în minte deunăzi citind Academia Cațavencu din 16-22 septembrie. Aflăm că scriitorul Norman Manea relatează în recenta lui carte de memorii de la Polirom cum a trebuit să intervină, pe cînd locuia în țară, ca să fie aplicată „soluția extremă” unei familii de țigani, vecină de apartament
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Pavel Șușară Andrei Mănescu Deși încă foarte tînăr, el a absolvit Academia de Arte Frumoase doar cu vreo cîțiva ani în urmă, graficianul Andrei Mănescu dezvăluie, atît prin opțiunea estetică, în ansamblul ei, cît și prin datele stilistice personale, o surprinzătoare maturitate a gîndirii artistice și un profesionalism fără concesii. Multiplele direcții
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
bogăției iar nu e pe placul românului, în a cărui inimă încap doar băieții precari la pungă, asudați, băutori de tărie la bufetul de cartier, ce-și revendică legitimitatea din salariul de bugetar și forța din batjocorirea copioasă a gramaticii Academiei. În aceste condiții, numai Năstase să nu fii! Fără bază politică reală, incapabil să transmită electoratului un mesaj eficient, el nu are de unde aștepta milă. Iliescu — olarul din mâinile căruia a ieșit această vază de mâna a doua cu morgă
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
concesiile impuse de ea. În mod confuz, refuzau să întemeieze o nouă școală de artă modernă. Lucrurile au explodat la Cabaret. «Cei care sînt cu noi își apără libertatea - explică Tzara. Noi nu recunoaștem nici o teorie. Ne-am săturat de academiile cubiste și futuriste, laboratoare de idei despre formă. [...] Să răcnească fiecare, avem înaintea noastră mult de distrus, de negat. Măturați, curățați!»1) Hans Arp mergea și mai departe spunînd că, în mijlocul «abatoarelor create de războiul mondial, noi căutam o artă
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
îndesat. Mai mult, sunt aproape sigur că-l vor scoate basma curată și pe ministrul Beuran, un hoț la drumul mare de cea mai joasă speță. Dar dacă s-a furat cu toptanul chiar într-un tratat de istorie al Academiei, de ce să ne mirăm că medicul curant al lui Ilici Iliescu, protectorul oficial al hoților din România, e plin de smântână pe mustăți? La așa minister, așa ministru, și la așa țară, așa guvern! La ce bun să te obosești
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
și moderni, de partea lui Lovinescu: „Să ne înțelegem: nu pretindem nimicirea trecutului în trecut. Dar un cercetător care nu-și găsește expresia e mult mai interesant și mai de folos decât un definitiv utilizator al formelor știute, candidat la Academie, la douăzeci de ani”. Pe cine preferă cititorul de astăzi între publicistul Vinea, pe de o parte, și poetul și prozatorul cu același nume, pe de altă parte, lăsăm la aprecierea fiecăruia. Personal, între pamfletarul din gazete și autorul Orei
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
romane apărute la noi în ultima vreme, strălucind mai cu seamă prin detalii șlefuite îndelung, prin stilul de-acum inconfundabil al frazelor cu întorsături arhaice și falduri înșelătoare. Volumul de față mai cuprinde cîteva povestiri, multe dintre ele în stil Academia Cațavencu (Noapte de februarie, publicată inițial chiar în paginile României literare, Sîc, sîc, biscuit!, Kenya mon amour, Doamnele îndrăgostite vin din viitor, A doua zi după erecție, Crețușca și Raport despre lumea In.) O mențiune aparte merită Sîc, sîc biscuit
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]