253 matches
-
ca reactivi analitici ca de exemplu: ferocianura de potasiu, , fericianura de potasiu , hidroxidul de tetraamoniacocupric, numit și licoarea Svhweitzar care este dizolvantul celulozei, , hexanitrocobaltitul de sodiu, și altele. Din exemplele de mai sus reiese că mai multe metale pot fi acceptori ai perechii de electroni de covalență, formând legături coordinative cu atomii cu electroni neparticipanți în hibridizări cu orbitalii d din stratul penultim, ceea ce explică formarea combinațiilor complexe. Orbitali moleculari și electroni p delocalizați Reprezentarea formulelor unor substanțe în care se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Cisteina și cistina se pot transforma ușor una în alta printr-o reacție de oxidoreducere: Sistemul cisteina cistină participă la procesele de transport din cadrul respirației, fiind un sistem de oxidoreducere reversibil, în care cisteina este donor de hidrogen, iar cistina acceptor. Metionina prin gruparea sa tio-metil (-S-CH3) îndeplinește rol de agent metilant în organismele vii. Aminoacizi monoamino-dicarboxilici Prezența celei de a doua grupări de carboxil conferă acestor aminoacizi un caracter acid pronunțat: De la acești aminoacizi provin aminele lor, asparagina și glutamina
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Cei doi atomi de H sunt adiționați treptat, reducerea decurgând în două etape.Unele flavinenzime conțin ioni metalici (Cu2+, Fe3+, Mo6+) ca de exemplu succinat dehidrogenaza, ceea ce le dă posibilitatea de a transporta și electroni, pe care-i cedează altui acceptor decât oxigenul. Enzimele flavinice intervin în lanțul oxidărilor celulare între NADH2 și transelectronaze: 6.6.1.2. Transelectronazele Sunt enzime care catalizează reacțiile de oxidoreducere prin transfer de electroni de pe un substrat donor pe un acceptor. Transeletronazele pot fi anaerobe
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
care-i cedează altui acceptor decât oxigenul. Enzimele flavinice intervin în lanțul oxidărilor celulare între NADH2 și transelectronaze: 6.6.1.2. Transelectronazele Sunt enzime care catalizează reacțiile de oxidoreducere prin transfer de electroni de pe un substrat donor pe un acceptor. Transeletronazele pot fi anaerobe (alt acceptor decât oxigenul) și aerobe, când acceptorul de electroni este oxigenul. Transelectronazele anaerobe se mai numesc și citocromi. Citocromii sunt cromoproteide feroporfirinice ce iau parte la procesele de respirație celulară. Prin intermediul fierului transportă electroni, valența
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
oxigenul. Enzimele flavinice intervin în lanțul oxidărilor celulare între NADH2 și transelectronaze: 6.6.1.2. Transelectronazele Sunt enzime care catalizează reacțiile de oxidoreducere prin transfer de electroni de pe un substrat donor pe un acceptor. Transeletronazele pot fi anaerobe (alt acceptor decât oxigenul) și aerobe, când acceptorul de electroni este oxigenul. Transelectronazele anaerobe se mai numesc și citocromi. Citocromii sunt cromoproteide feroporfirinice ce iau parte la procesele de respirație celulară. Prin intermediul fierului transportă electroni, valența fierului modificându-se după următoarea schemă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
oxidărilor celulare între NADH2 și transelectronaze: 6.6.1.2. Transelectronazele Sunt enzime care catalizează reacțiile de oxidoreducere prin transfer de electroni de pe un substrat donor pe un acceptor. Transeletronazele pot fi anaerobe (alt acceptor decât oxigenul) și aerobe, când acceptorul de electroni este oxigenul. Transelectronazele anaerobe se mai numesc și citocromi. Citocromii sunt cromoproteide feroporfirinice ce iau parte la procesele de respirație celulară. Prin intermediul fierului transportă electroni, valența fierului modificându-se după următoarea schemă redox: citocrom redus citocrom oxidat 2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
substrat apa oxigenată (H2O2), de exemplu peroxidazele și catalazele. Peroxidazele și catalazele sunt înrudite structural;ca structură sunt heminproteine, care conțin în moleculă Fe3+. Aceste enzime au mecanism de acțiune asemănător, activează apa oxigenată, formând complexe enzimăsubstrat, care funcționează ca acceptori de hidrogen de la diferite substrate. Aceste enzime sunt răspândite atât în regnul animal, cât și în cel vegetal. Ele au un rol foarte important și anume descompun apa oxigenată și alți peroxizi care se formează în reacțiile de oxidoreducere aerobe
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
aerobe și care,fiind oxidanți puternici sunt toxici pentru organism. H2O2 poate oxida neenzimatic o serie de substanțe cu funcții vitale pentru celulă, transformându-le în substanțe inactive.În reacțiile catalizate de peroxidaze și catalaze, apa oxigenată are rol de acceptor de hidrogen(protoni + electroni): În cazul peroxidazelor donorul de hidrogen poate fi orice substanță, care prin potențialul său redox funcționează ca donor față de H2O2: A = donor forma oxidataAH 2 = donor forma redusa În cazul catalazelor apa oxigenată funcționează ca donor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
grupări cu azot, cu fosfor, cu sulf. Coenzimele transferazelor sunt și ele diferite în funcție de reacția de transfer catalizată. Principalele transferaze sunt: 6.6.2.1. Metiltransferazele sunt enzime care catalizează transferul grupă rii metil de pe un substrat donor pe altul acceptor, conform reacției: Substanțe donore de grupări metilice pot fi colina, metionina, betainele. Aceste substanțe au gruparea metilică legată de un atom de azot sau sulf care nu posedă un potențial de transfer prea ridicat, din care cauză este necesară activarea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cauză coenzima A se notează prescurtat HS-CoA. Radicalii acil se fixează pe coenzima A cu formare de acilcoenzima A, reacția are loc cu aport de energie de la ATP care îi activează; Acid activat Apoi radicalii acili sunt transferați pe diferiți acceptori (oze, amine, aminoacizi) cu eliberarea coenzimei A: R-CO SCoA + H-x acil transferaze HSCoA + R-CO-x acceptor În reacțiile biochimice din organismul animal un rol important îl are acetilcoenzima A numită și "acid acetic activat": Acetilcoenzima A se formează prin catabolizarea glucidelor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
formare de acilcoenzima A, reacția are loc cu aport de energie de la ATP care îi activează; Acid activat Apoi radicalii acili sunt transferați pe diferiți acceptori (oze, amine, aminoacizi) cu eliberarea coenzimei A: R-CO SCoA + H-x acil transferaze HSCoA + R-CO-x acceptor În reacțiile biochimice din organismul animal un rol important îl are acetilcoenzima A numită și "acid acetic activat": Acetilcoenzima A se formează prin catabolizarea glucidelor, acizilor grași, aminoacizilor și totodată servește ca substanță inițială pentru biosinteza unor compuși foarte importanți
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ale acizilor grași: Legătura macroergică dintre restul acil și coenzima A eliberează la hidroliză 8 kcal/mol. 6.6.2.3. Glicoziltransferaze sunt enzime de transfer al unui rest glucidic de pe un donor (oligoglucide, poliglucide, glicozizi, esteri fosforici) pe un acceptor (oze sau derivați ai ozelor. Aceste reacții sunt întâlnite în biosinteza oligo și poliglucidelor, a glicozidelor. Participarea monoglucidelor la reacții de transglicozilare se poate realiza după activarea lor prealabilă cu aportul energetic al ATP, când se formează esterul fosforic al
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
un *-cetoacid, numite reacții de transaminare: În urma transaminării rezultă un nou aminoacid și un nou cetoacid. Coenzimele aminotransferazelor sunt derivați ai vitaminei B6: piridoxalfosfatul și piridoxaminfosfatul. Donori de grupări amino sunt diferiți aminoacizi (glicocol, alanina, acidul aspartic, acidul glutamic), iar acceptori sunt cetoacizii piruvic, oxalilacetic, *-cetoglutaric. Cele mai importante reacții de transaminare din organismul animal sunt cele dintre acidul glutamic și cetoacizii piruvic și oxalilacetic, catalizate de glutamat piruvat transaminaza (GPT) și respectiv glutamat oxaloacetat transaminaza (GOT), enzime cu valoare de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de transaminare sunt deosebit de importante pentru organismul animal, deoarece prin intermediul acestora sunt biosintetizați aminoacizii proprii din * cetoacizii în exces. Prin reacțiile de transaminare se realizează legătura dintre metabolismul protidic și glucidic, prin intermediul ciclului Krebs, deoarece din acest ciclu rezultă cetoacizii acceptori de grupări aminice: piruvic, oxalilacetic, * cetoglutaric. 6.6.2.5. Fosfotransferazele sunt enzime care transferă grupări fosfat sau pirofosfat de pe un substrat donor pe unul acceptor. Aceste grupări sunt donate cel mai adesea de unii nucleozid trifosfați bogați în energie
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
dintre metabolismul protidic și glucidic, prin intermediul ciclului Krebs, deoarece din acest ciclu rezultă cetoacizii acceptori de grupări aminice: piruvic, oxalilacetic, * cetoglutaric. 6.6.2.5. Fosfotransferazele sunt enzime care transferă grupări fosfat sau pirofosfat de pe un substrat donor pe unul acceptor. Aceste grupări sunt donate cel mai adesea de unii nucleozid trifosfați bogați în energie și în special adenozintrifosfatul (ATP), reacțiile fiind catalizate de ATP-fosfokinaza sau ATP-pirofosfokinaza (fosfotransferazele se mai numesc și kinaze): Reacțiile de fosforilare sunt deosebit de importante în metabolism
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
astfel existența unui organ în sistemul nervos central care înregistrează dacă răspunsurile la excitanți sunt sau nu adecvate. Dacă nu sunt, el nu le acceptă și comandă alte încercări. Organul acesta cu funcții de control și reglare l-a denumit „acceptorul acțiunii”. Sintetizând și alte cercetări, fiziologul rus a schițat o schemă mult mai complicată privind reflexul condiționat. Se are în vedere că excitanții nu stimulează un singur centru senzorial, întrucât organismul ține cont de întreaga ambianță. E vorba deci de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aferentă”. Apoi animalul înlocuiește o reacție cu o alta, deci e vorba nu de un singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înseamnă că Josip V. Posdram, aici de față în boxa acuzaților, poate săvârși fără probleme ceea ce noi aici de față nu putem. Așa că Josip nu este ca noi! În psihologie există un termen care se cheamă (scoate o hârtie) ăăă... "acceptorul acțiunii". Adică unii pot face lucruri pe care noi nu le putem face. Adică noi pur și simplu nu putem înfăptui... ăă...face anumite lucruri dacă acceptorul acțiunii nu ne permite. Așa că, dacă noi suntem normali, Josip nu este normal
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
noi! În psihologie există un termen care se cheamă (scoate o hârtie) ăăă... "acceptorul acțiunii". Adică unii pot face lucruri pe care noi nu le putem face. Adică noi pur și simplu nu putem înfăptui... ăă...face anumite lucruri dacă acceptorul acțiunii nu ne permite. Așa că, dacă noi suntem normali, Josip nu este normal, iar dacă el este normal, noi nu suntem normali. Spre cinstea noastră, noi suntem cei normali! (Aplauze în sală.) Onorată Instanță, vă rog, vă rog cu toată
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
două ori, cu două fetițe nevinovate, pure și virgine... El, da! El nu numai că a putut s-o facă, dar a și făcut-o! Quod erat demonstrandum! În psihologie există un termen care se cheamă (scoate o hârtie) ăăă... "acceptorul acțiunii". Adică unii pot face lucruri pe care noi nu le putem face. Așa că, dacă noi suntem normali, Rognavaldur Grigore Bobarnack, aici de față, în boxa acuzaților acolo unde-i și este locul nu este normal, iar dacă el este
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
său. Cu excepția glutamatului, aspartatului, N-acetilaspartatului și acidului gamaaminobutiric, care se găsesc în creier în concentrație mai mare decât în sânge, ceilalți aminoacizi se află în concentrații egale cu cele din plasmă. Acidul glutamic, precursorul acidului gamaaminobutiric joacă și rolul de acceptor pentru amoniacul produs în exces sau ajuns aici prin difuziune din circulația generală. Formarea glutaminei constituie calea biochimică de detoxifiere. Sinteza acidului glutamic în creier poate să se realizeze prin aminarea acidului alfacetoglutaric, produs în cursul ciclului Krebs. Alimentarea ciclului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
electrice, ionii de clor difuzează în celulă din plasmă. Mișcarea clorului are loc în acord cu echilibrul Gibbs-Donnan. Unii din ionii de H+ care sunt eliberați sunt legați de Hb: Această reacție are loc deoarece hemoglobina redusă este mai bun acceptor de protoni în comparație cu HbO2. Astfel, prezența hemoglobinei reduse în sângele periferic ajută la încărcarea cu bioxid de carbon, iar oxigenarea care are loc în capilarele pulmonare participă la eliberarea bioxidului de carbon. De fapt, de-oxigenarea sângelui crește capacitatea sa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
relația cu mediul - implicit consumul și/sau producția de oxigen -, conduce la apariția a tot atâtea zone aflate în condiții diferite, la nivelul metalului; aceste zone devin polii unor microelemente galvanice), acestea conducînd la apariția de gradiente de concentrație ale acceptorilor, respectiv donorilor de electroni [16], adică gradiente de rH. 2.3.4.4.4. Mecanismul gradient de concentrație O pilă galvanică se realizează (cuprinde) din doi electrozi diferiți ca potențial de electrod. Chiar de natură identică (calitativ) fiind, potențialul lor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
donor identifică probleme la completarea cererii și este necesară reintroducerea acesteia" se arată într-un comunicat al ANCOM. Potrivit proiectului, practic, durata întreruperii serviciului ar fi de aproximativ o oră, iar abonații ar avea posibilitatea să refuze asignarea de către furnizorul acceptor a unui număr de telefon cu caracter provizoriu, spre a fi utilizat până la momentul realizării portării. "Nu în ultimul rând, proiectul ANCOM propune impunerea obligației de avertizare a utilizatorilor finali prin intermediul tonului distinctiv asupra faptului că aceștia au apelat un
ANCOM: Numărul de telefon portat ar putea fi activat doar după trei zile () [Corola-journal/Journalistic/23669_a_24994]
-
la suprafața celulei, unde sunt recunoscute de celulele imunitare. Recunoașterea „self“-ului față de „non-self“ presupune o interacțiune concordantă între multiple componente extra și intracelulare. Aplicația imediată a cunoștințelor de toleranță genetică a fost inițial găsirea compatibilităților între țesuturile donorului și acceptorului, în vederea efectuării unei grefe. Ulterior s-a dovedit și o implicare a tuturor acestor componente în procesele din bolile autoimune. Locul ocupat de genele CMH pe brațul scurt al cromozomului 6 este caracterizat de un mare polimorfism, derivat din existența
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]