1,751 matches
-
acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligații fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală. Astfel, în cuprinsul acestei hotărâri, instanța supremă a reținut, printre altele, că obligațiile de plată accesorii au un caracter prestabilit, atât în privința semnificației pe care acestea o au în contextul raportului juridic de drept fiscal, cât și în privința modalității de calcul al sumelor în care se materializează și că, astfel cum rezultă din chiar
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
ca organul judiciar să se asigure că valoarea bunurilor sechestrate nu depășește cuantumul pagubei, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că se impune menționarea expresă a faptului că măsurile asigurătorii se instituie până la concurența sumei reprezentând debit principal și accesorii. ... 29. În cuprinsul încheierii au mai fost analizate și alte aspecte în legătură cu măsurile asigurătorii dispuse, precum și apărările formulate de inculpați și de partea responsabilă civilmente, care însă nu prezintă interes din perspectiva chestiunii de drept a cărei
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
instanța de trimitere a arătat că aceasta se întemeiază pe dispozițiile art. 173 alin. (1), art. 174 alin. (1) și ale art. 176 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, constatându-se că obligațiile de plată accesorii au un caracter prestabilit atât în privința semnificației pe care acestea o au în contextul raportului juridic de drept fiscal (sancțiune aplicabilă în cazul neîndeplinirii la scadență a obligației de plată), cât și în privința modalității de calcul al sumelor
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii, datorate în condițiile Codului de procedură fiscală. Or, după cum prevede art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
fiscală este aplicabilă Decizia Completului competent să judece recursul în interesul legii nr. 17/2015, atât la stabilirea pagubei, cât și la luarea măsurilor asigurătorii dispuse în vederea reparării acesteia și care va cuprinde atât debitul principal, cât și obligațiile fiscale accesorii. ... ... V. Opinia specialiștilor consultați asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării 48. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportate la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
majoritară, se apreciază că termenul „pagubă“ din cuprinsul art. 249 alin. (5) din Codul de procedură penală, vizând instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului în materia infracțiunilor de evaziune fiscală, vizează atât prejudiciul efectiv (obligațiile fiscale principale), cât și obligațiile fiscale accesorii (dobânzi și penalități), având în vedere Decizia Completului competent să judece recursul în interesul legii nr. 17/2015 și Decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nr. 66/2021. ... 52. Această orientare este reflectată în practica următoarelor instanțe
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de asemenea, în conținutul raportului juridic de drept fiscal, cuantumul acestora fiind stabilit de Codul de procedură fiscală“ (paragraful 21.11 din Decizia Completului competent să judece recursul în interesul legii nr. 17/2015). ... 98. Totodată, a reținut că „obligațiile de plată accesorii au un caracter prestabilit, atât în privința semnificației pe care acestea o au în contextul raportului juridic de drept fiscal, cât și în privința modalității de calcul al sumelor în care se materializează. Totodată, astfel cum rezultă din chiar denumirea
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
fiscală conține, sub aspectele analizate prin hotărârea menționată, reglementări similare. Astfel, art. 1 din actul normativ definește obligația fiscală ca fiind „obligația de plată a oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând obligația fiscală principală și obligația fiscală accesorie“ (pct. 27), obligația fiscală principală ca reprezentând „obligația de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, precum și obligația organului fiscal de a restitui sumele încasate fără a fi datorate și de a rambursa sumele cuvenite, în situațiile și condițiile
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, precum și obligația organului fiscal de a restitui sumele încasate fără a fi datorate și de a rambursa sumele cuvenite, în situațiile și condițiile prevăzute de lege“ (pct. 28), iar obligația fiscală accesorie ca însemnând „obligația de plată sau de restituire a dobânzilor, penalităților sau a majorărilor, aferente unor obligații fiscale principale“ (pct. 29). ... 102. Se constată, așadar, că problema cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu reprezintă
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
Constituționale, respectiv Decizia nr. 394 din 26 aprilie 2012, Decizia nr. 1.024 din 14 iulie 2011 sau Decizia nr. 628 din 26 iunie 2007, prin care s-a statuat că soluția legislativă criticată este firească, având în vedere că intervenția accesorie nu este altceva decât o apărare exercitată în favoarea uneia dintre părți. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 253/R din 19 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.501/96/2017, Curtea de Apel Târgu
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Szakacs-Czont Marton într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat de autorul excepției împotriva unei sentințe civile, într-un proces în care acesta are calitatea de intervenient accesoriu în interesul reclamantei. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, invocându-se jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil, se susține că prevederile de lege criticate limitează dreptul intervenientului accesoriu de a beneficia de o
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
acesta are calitatea de intervenient accesoriu în interesul reclamantei. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, invocându-se jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil, se susține că prevederile de lege criticate limitează dreptul intervenientului accesoriu de a beneficia de o cale de atac efectivă, ca urmare a simplei împrejurări că partea în favoarea căreia acesta a intervenit în proces a înțeles să nu promoveze o astfel de cale de atac sau să nu și-o
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
adoptate de partea în favoarea căreia se intervine, cum ar fi: nu se declară recurs; nu se timbrează recursul; nu se semnează recursul; recursul se declară tardiv; recursul nu este motivat; se renunță la recurs. În toate aceste situații, intervenientul accesoriu este privat de dreptul la un recurs efectiv și, implicit, la un proces echitabil. ... 6. Autorul excepției precizează că cererea de intervenție accesorie este admisibilă în principiu doar dacă persoana respectivă poate justifica un interes juridic. Or, dacă i se
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
recursul se declară tardiv; recursul nu este motivat; se renunță la recurs. În toate aceste situații, intervenientul accesoriu este privat de dreptul la un recurs efectiv și, implicit, la un proces echitabil. ... 6. Autorul excepției precizează că cererea de intervenție accesorie este admisibilă în principiu doar dacă persoana respectivă poate justifica un interes juridic. Or, dacă i se pretinde să aibă un interes pentru a interveni (în cauza de față fiind vorba despre fostul administrator statutar al societății care este în
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(4) Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.“ ... 12. În opinia autorului
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
reținut că legislația procedural civilă permite oricărei persoane care justifică un interes să intervină într-un proces în curs de judecată. Art. 61 din Codul de procedură civilă reglementează intervenția voluntară, realizând o dihotomie între intervenția voluntară principală și cea accesorie. Astfel, intervenția este principală când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. În schimb, intervenția este accesorie atunci când sprijină numai apărarea uneia dintre părți (paragraful 13). ... 15
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
este accesorie atunci când sprijină numai apărarea uneia dintre părți (paragraful 13). ... 15. Curtea a observat că dispozițiile art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevăd că, în ipoteza în care partea pentru care s-a realizat intervenția accesorie nu a exercitat calea de atac, atunci calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită. Cu alte cuvinte, aceasta nu va fi analizată de instanță, fiind considerată inexistentă. Curtea a apreciat că o astfel de soluție legislativă este
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
a observat că dispozițiile art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevăd că, în ipoteza în care partea pentru care s-a realizat intervenția accesorie nu a exercitat calea de atac, atunci calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită. Cu alte cuvinte, aceasta nu va fi analizată de instanță, fiind considerată inexistentă. Curtea a apreciat că o astfel de soluție legislativă este firească, având în vedere că intervenția accesorie nu este altceva decât o apărare exercitată
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
atunci calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită. Cu alte cuvinte, aceasta nu va fi analizată de instanță, fiind considerată inexistentă. Curtea a apreciat că o astfel de soluție legislativă este firească, având în vedere că intervenția accesorie nu este altceva decât o apărare exercitată în favoarea uneia dintre părți. Ca atare, dacă partea originară, în interesul căreia s-a realizat intervenția accesorie, și-a demonstrat intenția de a nu utiliza beneficiul căii de atac prevăzute de lege
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
a apreciat că o astfel de soluție legislativă este firească, având în vedere că intervenția accesorie nu este altceva decât o apărare exercitată în favoarea uneia dintre părți. Ca atare, dacă partea originară, în interesul căreia s-a realizat intervenția accesorie, și-a demonstrat intenția de a nu utiliza beneficiul căii de atac prevăzute de lege pentru litigiul în cauză, prin neexercitare sau renunțare, atunci examinarea căii de atac introduse de intervenientul accesoriu în interesul acesteia este inutilă, lipsind însuși interesul
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
originară, în interesul căreia s-a realizat intervenția accesorie, și-a demonstrat intenția de a nu utiliza beneficiul căii de atac prevăzute de lege pentru litigiul în cauză, prin neexercitare sau renunțare, atunci examinarea căii de atac introduse de intervenientul accesoriu în interesul acesteia este inutilă, lipsind însuși interesul, care se materializează exclusiv în susținerea demersurilor procesuale întreprinse de partea în favoarea/interesul căreia s-a realizat intervenția accesorie. Caracterul auxiliar al acestui tip de intervenție voluntară îi determină particularitatea imposibilității efectuării
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
cauză, prin neexercitare sau renunțare, atunci examinarea căii de atac introduse de intervenientul accesoriu în interesul acesteia este inutilă, lipsind însuși interesul, care se materializează exclusiv în susținerea demersurilor procesuale întreprinse de partea în favoarea/interesul căreia s-a realizat intervenția accesorie. Caracterul auxiliar al acestui tip de intervenție voluntară îi determină particularitatea imposibilității efectuării altor acte procesuale în afara acelora care sunt în indisolubilă legătură cu finalitatea sprijinirii interesului părții originare, explicându-se astfel soluția legislativă criticată. Având în vedere cele
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, și Decizia nr. 628 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 28 august 2007, Curtea a reținut că intervenția în interesul altei persoane, având caracter accesoriu în raport cu cererea principală (formulată de partea în interesul căreia s-a făcut intervenția), permite unei persoane să se alăture și să susțină interesele unei părți aflate într-un litigiu pentru a întări poziția acesteia din urmă. Prin urmare
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
un interes propriu (Decizia nr. 80 din 12 februarie 2019, paragraful 15). ... 17. În cauza de față, autorul excepției pretinde că situația ar prezenta anumite elemente distinctive față de cauzele în care Curtea Constituțională s-a pronunțat deja, întrucât intervenientul accesoriu în interesul reclamantei - societate aflată în insolvență - este chiar fostul administrator statutar al societății, împotriva acestuia inițiindu-se procedura de angajare a răspunderii patrimoniale, motiv pentru care este interesat de anularea actului administrativ fiscal ce stabilește o mare parte din
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
răspunderii patrimoniale, motiv pentru care este interesat de anularea actului administrativ fiscal ce stabilește o mare parte din datoriile societății. Curtea apreciază însă că aceasta este o problemă de opțiune procesuală a justițiabilului, care a ales să intervină pe cale accesorie în interesul reclamantei, deși putea solicita să intervină în proces în interesul său propriu, utilizând instituția juridică a intervenției principale. Ca atare, o astfel de împrejurare nu este de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenței dezvoltate în această materie de
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]