267 matches
-
și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Tufărișuri alpine și boreale și
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație forestiera panonica cu "Quercus pubescens"; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat); Mlaștini alcaline; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase; Peșteri în care accesul publicului este interzis și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice. Floră ariei
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
suprapune sitului de importanță comunitară - "Bucegi" și dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel: Păduri alpine cu "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri sud-est carpatice de molid ("Picea abies") cu "Soldanella hungarica", Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Pajiști calcifile
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Vegetație
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
cu pajiști naturale, pășuni, stepe, păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec și păduri în tranziție. Valea Ierii reprezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină aflată la nord-estul Munților Apuseni) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Păduri de fag de tip
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
zile sărace în precipitații, toamna) și temperaturi maxime în perioada verii de până la 25șC și minime ce coboară la -25, -28șC. Temperatura medie anuală nu depășește 10șC. În suprafața rezervației naturale sunt prezente mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri acidofile cu molidișuri, păduri dacice de fag, păduri aluviale cu arin și frasin, tufărișuri alpine și boreale, versanți cu vegetație de stâncărie, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe și pășuni montane, ori izvoare și mlaștini alcaline. Aria naturală reprezintă înteres floristic
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
Lătoriței, Masivul Târnovu (dezvoltat pe roci metamorfice) și bazinului superior al râului Petrimanu (unul din afluenții de stânga ai Latoriței). Situl dispune de 10 habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de Larix decidua și Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros"; "Comunități de liziera cu ierburi
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
interzis, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
naturală de tip științific și botanic) și Cascada Duruitoarea (monument al naturii). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium", "Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Peșteri
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
pratensis Sanguisorba officinalis)", "Comunității de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Rețeaua hidrografica a sitului este alcătuită din râurile Oituz, Cașin, Caraslău, Ojdula și Orbaiul Mic. Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri dacice de fag", "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") și protejează o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
că sit Natură 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din Munții Harghita. Aria protejată dispune de șase tipuri de habitate; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbării active, Turbării cu vegetație forestiera și Peșteri în care accesul publicului este interzis
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
în scopul conservării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului. Aria protejată dispune de 16 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri dacice de fag de tip "Symphyto-Fagion"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Tufărișuri
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
o zonă încadrată în bioregiunea alpina a Munților Bihorului; ce conserva habitate naturale de tip: "Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)", "Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)", "Tufărișuri alpine și boreale", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium" și "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane" și protejază
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
Laptele acidofil este un produs lactat dietetic, de culoare alb-gălbuie, preparat din lapte de vacă sterilizat, cu un anumit conținut de bacterii și fermentat. Materia primă pentru obținerea acestui produs este laptele de vacă pasteurizat. Laptele este considerat un aliment complet deoarece
Lapte acidofil () [Corola-website/Science/325579_a_326908]
-
de către bacteriile lactice, cu influență benefică în funcționarea sistemului digestiv. De asemenea, nici elementele minerale prezente în lapte nu pot fi trecute cu vederea, calciul și fosforul fiind în concentrații mari, care determină dezvoltarea sistemului osos și a dinților. Laptele acidofil produs în urma fermentației lactice determinată de bacteria "Lactobacillus acidophilus" are un efect revigorant asupra organismului fiind recomandat în tratarea constipației, gastritelor provocate de "Helicobacter pylori" și în urma unor studii s-a demonstrat că duce la scăderea nivelului de colesterol. Pentru
Lapte acidofil () [Corola-website/Science/325579_a_326908]
-
determinată de bacteria "Lactobacillus acidophilus" are un efect revigorant asupra organismului fiind recomandat în tratarea constipației, gastritelor provocate de "Helicobacter pylori" și în urma unor studii s-a demonstrat că duce la scăderea nivelului de colesterol. Pentru obținerea industrială a laptelui acidofil se respectă o schemă tehnologică alimentară care cuprinde următoarele operații: normalizarea laptelui, pasteurizarea severă a laptelui, răcirea laptelui și inocularea cu "Lactobacillus acidophilus", termostatarea la 37°- 40°C timp de 5-8 ore pentru atingerea unei acidități de 90°Thorner, răcirea
Lapte acidofil () [Corola-website/Science/325579_a_326908]
-
laptelui, răcirea laptelui și inocularea cu "Lactobacillus acidophilus", termostatarea la 37°- 40°C timp de 5-8 ore pentru atingerea unei acidități de 90°Thorner, răcirea după termostatarea la 18°C-20°C și la 10°-14°C și depozitarea laptelui acidofil la 10°C-14°C pentru maxim 12 ore. Normalizarea laptelui este o fază necesară pentru a aduce materia primă la o concentrație de grăsime proprie produsului pe care urmează să-l obținem, deci în cazul nostru procentul de grăsime
Lapte acidofil () [Corola-website/Science/325579_a_326908]
-
deci în cazul nostru procentul de grăsime dorit este de 2,5 %. Se face prin adaosul de smântână sau lapte smântânit. Pasteurizarea este operația prin care se distruge microflora contaminată specifică laptelui( în special pentru distrugerea bacilului tuberculozei). Pentru laptele acidofil este recomandată pasteurizarea la temperetură înaltă la 85°C-95°C timp de 30 de minute, iar de la această fază încolo e nevoie de condiții severe de igienă, acest produs fiind foarte sensibil la contaminări. Pentru a putea însămânța laptele
Lapte acidofil () [Corola-website/Science/325579_a_326908]
-
1922. Ea face parte din categoria bacteriilor homo fermentative, adică acestea transformă în proporție de 90% lactoza în acid lactic și doar 10% în compuși de aromă. Pentru dezvoltarea și acțiunea adecvată a acestei bacterii trebuie să cunoaștem următoarele: Laptele acidofil și în general produsele lactate acide ar trebui să ocupe un loc fruntaș în dieta oricărei persoane. Consumul în exces a băuturilor alcoolice, fumatul, abuzul de medicamente(în special antibioticele) duc la o dereglare a sistemului digestiv și intestinal ceea ce
Lapte acidofil () [Corola-website/Science/325579_a_326908]
-
medicamente(în special antibioticele) duc la o dereglare a sistemului digestiv și intestinal ceea ce provoacă o serie de efecte negative și anume constipație, balonări, gastrite, diaree etc... Pentru a preveni aceste neplăceri este recomandat consumul a 150-200 mL de lapte acidofil pentru a restabili echilibrul bacterian din intestin. Deoarece conține o cultură de bacterii viabile efectul este aproape imediat și pe lângă asta "Lactobacillus acidophilus" are rol în sinteza vitaminei B și în asimilarea aminoacizilor. De asemenea, unele tipuri de "Lactobacillus acidophilus
Lapte acidofil () [Corola-website/Science/325579_a_326908]
-
în asimilarea aminoacizilor. De asemenea, unele tipuri de "Lactobacillus acidophilus" în prezența bilei și a oxigenului reduc nivelul colesterolului, ceea ce îl recomandă și în dieta bolnavilor cardiovasculari. Cancerul colorectal a atins cote alarmante în societatea modernă și de aceea laptele acidofil nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic.
Lapte acidofil () [Corola-website/Science/325579_a_326908]