454 matches
-
ipotetic, perisabil și perfectibil, care a prefigurat în mare instrumentele Puterii actuale în multiplele sale „deghizări”, lăsând la o parte ce va să fie Puterea în relevarea ei evidentă ca ax de polarizare și echilibrare a antinomiilor sociale, ca o acoladă peste timp să abordăm problematici ce țin de natura Puterii contemporane, de modul de cuprindere a spațiului național și extranațional al supușilor și presupușilor ei supuși (jocul de cuvinte nu e decât întâmplător prilejuit de încercarea de închegare a unor
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
om, am părăsit poteca revenind obsedant la un dialog învechit sau dialogul cu alte voci... ziua trece prea repede peste ochii și timpanele obosite. mi-e dor de liniștea muzicii, de armonia în care mă arunc de câte ori viața înghesuie în acolada mare a gândurilor, prea mult zgomot... închid telefonul pentru câteva ore. vreau să dorm. Referință Bibliografică: o zi obișnuită / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 672, Anul II, 02 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne
O ZI OBIŞNUITĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344982_a_346311]
-
o atinsese pe a ei, apoi o strânse mai bine și se învârtea așa în jurul ei?! O vedea cum zâmbește, cum îi clipesc ochii că prin farmec, cum ea se desprinde și fuge cu părul în vânt arcuindu-se prin acolade în căderea lor, iar din depărtare deja îi spune ștrengărește:”prinde-ma!”. Oricum, acei ochi pe care ii vedea aevea, erau deja în el și nu stiia cum se putea furișa el din sinea lui ca să ‘fugă de ei.. Se
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
și atunci te întreb de ce și dacă în flacără ca o umbră cânți printre pietre te asculți asculți omule gândule firule trunchiule inel și esență de viață cândva poet uneori literă culoare și punct pe i pui ce vrei printre acolade te plimbi tot om tot om te întreb tu taci tăcerea ta vibrează printre culori cuvinte nerostite necitite naști te naști iar și iar mori într-un poem născut în literă ești Anne Marie Bejliu, 7 iunie 2016 Referință Bibliografică
NĂSCUT ÎN LITERĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378081_a_379410]
-
cu o sensibilitate proaspătă și viguroasă, având ceva din aerul pur al munților Neamțului, spațiul din care a pornit drumul său în lume. Per total, este o poezie de idei, complexă, încrederea în virtuțile logosului păstrându-se constant pe o acoladă uriașă, confirmând un poet plin de patos și dorința de a ne aminti adevărata valoare a poeziei, un destin literar ce merită urmărit, de fapt una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane, crescută la Cenaclul literar de la Casa
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
Acasă > Poezie > Cântec > BALADE-N ACOLADE 5 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi am să îmi fur poleiala ochilor de jar să o topesc pe taverna pleoapelor închise când se va lumină căci va sosi
BALADE-N ACOLADE 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376149_a_377478]
-
mă lege la ochi să mă dezlege de deochi și din plete de cărări să ne privim să ne adormim să prindem rădăcini din frunze moarte de jăratec apoi să fim renăscute păseri noi...noi doi .. Referință Bibliografica: BALADE-N ACOLADE 5 / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2132, Anul VI, 01 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADE-N ACOLADE 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376149_a_377478]
-
cleștar. Pe drum de care mai aproape-i visul... Când ostenit se-ntoarce de la câmp, Țăranul adormit cu biciu-n mână, Împărățește blând al său pământ. Curgând încet, purificând prin apă, Dinspre-nceput spre mâine, vii și morți, E Mureșul, eterna acoladă! " Ruseni " au fost, vor fi, suntem noi toți... În primăveri sau toamne planetare, Sub aspre ierni sau timp neroditor, Vom dăinui ca neam, de-i ger, de-i soare, La Rușii-Munți... Transcedental decor... ( vol. " Catarge peste timp ", ed.NICO, dec
LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371765_a_373094]
-
noi. Se lasă liniștea trup în labirint... *** Umblu năucă privind cerul cum împarte umbre omului, mișcând brațele soarelui ca pe o caracatiță obosită. Mă gândesc la noi, oamenii care întâlnim uneori iubirea și habar nu avem cum să-i mângâiem acoladele acelui sistem de atitudini legate între ele atât de profund cu propriile noastre destine sau poate că ele sunt una cu noi demult și noi doar le întrezărim pas cu pas conexiunile, sensurile, rosturile. Ca două clopote ciocnim paharele efemerului
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
de care, mai aproape-i visul.../ Când ostenit se-ntoarce de la câmp,/Țăranul, adormit, cu biciu-n mână,/ Visează holde mari pe-al său pământ./ Curgând încet, purificând prin apă,/De la- nceput spre mâine, vii si morți.../ E Mureșul, eternă acoladă!/Ruseni au fost, vor fi, suntem cu toți!“ (La Rușii Munți). Pentru el, copacul vieții are doar două fructe dulci: nectarul poeziei și relația cu Dumnezeu. Preocupat de existențial/existență, fericit se bucură de fiecare clipă pe care timpul o
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
alt... șarmant, Buzatu, să zicem, dar chiar și așa, ora sa de istorie n-ar trebui să arate ca un odorat institut de înfrumusețare. Gianni Versace. 1 august Primind, cu autograf, de la anglistul Steve americanizat, "Dear Avedanei" -, ultima domniei sale carte, Acolada atlantică, declanșatu-s-au brusc în spiritu-mi insolat infinite conexiuni viață-literatură-artă, favorizate de anii noștri de randevuuri mai mult sau mai puțin întîmplătoare: insolite partide ("internaționale") de ping-pong, subțiri libații dialogice în pivnițe secrete, replici schimbate, acid, în aburite vernisaje
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mirări. Nici chiar perplexe, avînd în vedere subgabaritul lor și deci excluderea juxtapunerii cu nobilul caz. Într-o recentă serată t.v., Eugenia Vodă (perplexîndu-ne, cu adevărat, avîndu-l invitat, în altă serată, pe... pe... Iliescu!) îi deschidea inteligentului Hurezeanu o acoladă nostalgică, observîndu-i părăsirea poeziei. În care debutase excelent. Deși reacția vag ofuscată a invitatului fusese una de apărare, cum că nu, nu a părăsit-o, percepția generală a lumii literare este că fostul poet e într-adevăr un fost poet
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Și nu numai Baetica se bucură de același tratament. Cvasiîntreaga ei generație cade sub observația extrem de exigentă a criticii de întîmpinare, imprimînd un dinamism pe cît de căinat de unii, pe atît de permanent salubru în durată. Există și o acoladă motivațională în aplombul actualului comentariu literar de întîmpinare și ea se măsoară pe substanțialul ambitus al prozei de prim rang ce continuă să se scrie acum în Occident: Lodge, Barnes, Marías, Botton, Ewan, Coe, Houellbecq, printre alții. Iar, dacă e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la un examen de conștiință. Dacă montările de pînă acum au pus în lumină, în lumina rampei, virtuțile scenice, ale textelor dramatice ale lui Constantin Popa, e de nădăjduit că o dată cu înmănuncherea lor într-un volum ele vor primi și acolada consacrării literare la care, înfrigurat, aspiră. Florin Faifer Păreri și păreri... Dezamăgirea post-revoluționară, sentimentul de frustrare, deruta, inerția, opacitatea, incultura politică, mentalități sclerotice, spiritul de mafie al vechilor structuri, tehnologii învechite în toate zonele de activitate politice, economice, culturale nedreptatea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
perpetua identitatea, pentru a ști ce putem fi sau Întreprinde În raport cu alții. Ne punem pe fugă (...În Egipt sau aiurea) pentru a scăpa de incertitudini, de destructurări intempestive. Uneori, escapada e singura soluție de a face un salt sau o acoladă existențială, poate Întări sau perpetua destine individuale, familii, colectivități. Te duci undeva pentru ca Întoarcerea să te edifice definitiv. Această experiență este o modalitate de salvare (pentru individ și chiar pentru comunitate, provizorie sau definitivă). Călătorim, de asemenea, din nevoia de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
răgaz. Căutăm soluții miraculoase și intrăm În febrilitate temporală. Vrem ca totul să se producă fără prea mult efort, „instant”, „pe loc”. Repudiem acțiunea laborioasă, experimentarea și sudoarea, trecerea prin Încercare și eroare. Ne Îndârjim să mergem „la fix”, evităm „acoladele” căutătoare, nu ne „pierdem vremea”. Mâncarea o primim „la pachet”, ne cumpărăm costume „de-a gata”, Îngurgităm formule cum să câștigăm bine, cum să iubim, cum să trăim. Iar În ceea ce privește Învățatul, stăm cu mâinile În sân, vorbim foarte mult și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Manu, București, 1974; Ungureanu, La umbra cărților, 145-148; Ardeleanu, Opinii, 6-14; Tașcu, Incidențe, 194-219; Bălan, Artă, 151-152; Oprea, Incidențe, 76-82; Ciobanu, Incursiuni, 212-216; Streinu, Pagini, IV, 263-265; Cristea, Domeniul, 33-36; Ungureanu, Proză, 41-79; Vlad, Lectura, 242-248; Tudor-Anton, Ipostaze, 138-144; Martin, Acolade, 149-155; Ștefănescu, Preludiu, 150-160; Ardeleanu, Mențiuni, 31-50; Regman, Explorări, 51-60, 121-132; Manu, Eseu, 209-243; Vaida, Mitologii, 152-154; Pillat, Itinerarii, 284-291; Simion, Scriitori, I, 543-581; Cubleșan, Teatrul, 221-227; Munteanu, Jurnal, II, 246-252; Sângeorzan, Conversații, 189-193; Ștefănescu, Jurnal, 81-82; Băileșteanu, Refracții, 107-127
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
carte Institutul European, beneficiind totodată de reduceri semnificative de preț. Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ (selectiv) • Acolada Atlantică, Ștefan Avădanei • Cartea pentru cei multi. Studiu cultural asupra romanului popular în America postmodernă, Ovidiu Aniculaese • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Monolog pe mai
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
vii”, RL, 1974, 14; George Arion, Călătoriile unui cărturar, FLC, 1975, 46; Constantin Țoiu, Forța comunicării, RL, 1975, 51; Voicu Bugariu, Vibrație și argument, LCF, 1976, 9; Paul Alexandru Georgescu, Mircea Malița - investigator al lumii hispanice, ST, 1976, 9; Martin, Acolade, 184-187; Constantin Crișan, Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978, 52-57; Baltag, Polemos, 86-87; Regman, Explorări, 97-105; Ioniță Olteanu, Speranța în om, București, 1987, 225-246; Mariana Șora, Despre, despre, despre..., București, 1995, 101-109; Dicț. scriit. rom., III, 37-39. Il.C.
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
Dramaturgia lui Delavrancea, Contribuții la soarta, în Principate, a antologiei de poezie românească scoasă de Henry Stanley în 1856, Ecouri ale operei lui Romain Rolland în România sau Eminescu despre cultură, civilizație, artă și literatură au fost adunate în volumul Acolade (1977). M. s-a numărat printre cei mai fideli comentatori ai liricii românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, cronicile literare reunindu-le în Poeți contemporani (I-II, 1967-1971). Criticul situează cartea de poezie analizată în contextul
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
analitic al lui M. are capacitatea de a defini substanța și semnificațiile unei opere prin formulări concentrate, convingătoare. SCRIERI: Poeți contemporani, București, I-II, 1967-1971; Introducere în opera lui N. Filimon, București, 1973; Metonimii, București, 1974; Pro Patria, București, 1974; Acolade, București, 1977; Paranteze, București, 1981; Mihail Sebastian romancierul, București, 1993. Traduceri: Mihail Alekseev, Soldații, I-II, București, 1957 (în colaborare cu Grigore Tatus); Sütő András, Dragoste, nu te pripi, București, 1961; Gagyi László, Cina de onoare, București, 1962; Szász János
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Ion Biberi, „Poeți contemporani”, GL, 1967, 51; Emil Manu, Aurel Martin, LCF, 1968, 1; Felea, Poezie, 210-213; Piru, Varia, II, 476-477; Ungureanu, La umbra cărților, 77-80; Bălan, Artă, 213-216; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 274-278; Săndulescu, Continuități, 249-251; Mircea Iorgulescu, Acolade critice, RL, 1977, 52; Mihăilescu, Conceptul, II, 176-179; Popescu, Cărți, 30-34; Emil Manu, Portrete critice, RL, 1981, 3; Mircea Zaciu, „Paranteze”, ST, 1981, 11; Felea, Prezența, 80-84; Regman, Noi explorări, 34-37; Dorina Grăsoiu, „Mihail Sebastian romancierul”, RITL, 1993, 3-4; Iordan
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
138-139; Ardeleanu, „A urî”, 70-78; Ciobanu, Panoramic, 181-185; Raicu, Structuri, 233-235; Andriescu, Disocieri, 234-237; Martin, Metonimii, 315-326; Ilea, Mărturisirile, 184-201; Iorgulescu, Rondul, 121-127; Martin, Pro Patria, 147-150; Dimisianu, Valori, 59-62; Negoițescu, Analize, 284-287; Titel, Pasiunea, 53-55; Ionescu, Artă, 156-182; Martin, Acolade, 127-137; Tudor-Anton, Ipostaze, 45-50; Vlad, Lectura, 249-256; Ungureanu, Proză, 109-123; Zaciu, Alte lecturi, 14-24; Ardeleanu, Mențiuni, 6-13; Raicu, Practica scrisului, 235-237; Braga, Destinul, 97-101; Ștefănescu, Jurnal, 60; Cristea, Faptul, 199-203; Sângeorzan, Conversații, 175-188; Băileșteanu, Refracții, 128-136; Martin, Paranteze, 124-132; Zaciu
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
52-67; Piru, Poezia, I, 304-315; Ungureanu, La umbra cărților, 149-155; Barbu, O ist., 169-175; Negoițescu, Engrame, 20-54; Fanache, Întâlniri, 24-28; Laurențiu, Eseuri, 84-93; Raicu, Critica, 218-224; Regman, Colocvial, 186-188; Ciobanu, Însemne, I, 169-199; Felea, Aspecte, I, 60-63, II, 39-41; Martin, Acolade, 99-105; Alexiu, Ideografii, 61-65; Manu, Eseu, 298-306; Baltag, Polemos, 167-172; Regman, Explorări, 61-72; Ciopraga, Ulysse, 154-158; Simion, Scriitori, I, 141-152; Nițescu, Poeți, 47-71; Alboiu, Un poet, 14-19; Ruja, Valori, 66-72; Grigurcu, Poeți, 51-71; Cândroveanu, Poeți, 47-53; Popescu, Cărți, 9-12; Cristea
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
sau prezente, și de a oferi cititorului harta interioară a individului și a comunității, împreună cu soluțiile de supraviețuire încă disponibile. Fie că lărgește cadrul parabolei, construind câte o „arcă a bunei speranțe”, ce plutește mult dincolo de apele noastre teritoriale, în acolade simbolice universal-valabile, fie că, dimpotrivă, restrânge voit suprafața unor piese, placându-le pe momente istorice bine determinate (Războiul pentru Independență, al doilea război mondial) ori pe drame în plină desfășurare din prezentul comunist (moartea satului românesc), dramaturgul își ia mereu
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]