145,175 matches
-
cu Dan Negru. Cât despre Vadim...e un om fără argumente și oamenii dacă n-au argumente țipă și jignesc. Iar despre cei care întreabă ce căutai acolo, mă uimește grijă românului pentru viața altora, e problema ta că erai acolo nu a noastră. Vadim este un rahat cu ochi. io nu înțeleg de ce n-au râs și când a zis că gaf-deac are 148 de kile ești penibil , ăla te face cu ou și oțet și tu nu poți decât
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
pot fi de fapt marionete în mâna unor păpușari și în același timp păpușari pentru noi, marionetele (care îi credem). deșertăciunea deșertăciunilor și totul e deșertăciune. O mică observație. Dragoș Bucurenci nu era moderator, ci invitat. Mai mult, el era acolo în calitate de cetățean, nu de jurnalist. Sorinake, Revin pentru a te penaliză iarăși și să te atenționez că iar cazi în derizoriu. Spui că Vadim e liderul unui partid politic și că are o anumită prestanta ca vicepreședinte al Senatului, de ce
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
acest politic ar fi trebuit scos în afara legii. Păi de ce nu era invitat, domle, marele Vadim, pe platou și era doar în public, alături de Măricica și Costel care au râs la “nu vezi că arăți că o maimuță”. Era bine acolo între ai lui. Ah, îmi vei aduce argumentul conspiratorilor, TVR e evil, etc. În varianta utopica în care Vadim ar ajunge președinte, mă tem să nu carecumva să aibă loc un nou genocid pe sistemul celui produs de Nazim în
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
aș fi făcut-o eu. Suntem din păcate tot niște comuniști! Într-o țară civilizată dreptul la replică e foate important! În cazul lui Dragoș replică cea mai bună era ieșirea din platou și întoarcerea cu spatele la tot ce se întâmplă acolo,doar așa poți să arăți că ești total dezgustat de ce se întâmplă în țara asta,pe care deși mulți dintre noi vor să o “inVERDEasca”,alții ne țin pe loc,ba’ mai mult ne pun piedică. Plecarea ta este un
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Eu mă bucur foarte mult de ce s-a întâmplat, de tot circul lui vadim. Mă bucur că s-a manifestat în toată splendoarea să, neîngrădit de reguli și alte cele. Poate că se putea mai mult. Eu să fi fost acolo îl zgândăream și mai tare pe “senatorul-minune”. Sunt convinsă că așa a mai pierdut din electorat. Ceea ce nu suportă tribunul, dacă ați observat, este să se râdă de el. Caută cu tot dinadinsul conflicte, să-și provoace adversarii la replici
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
ne convingem de precaritatea(sau,mă rog de “intermitenta”) stingismului tau.Trebuie doar să aruncăm o privire peste articolul tău din Evz, “Generația reparata” și peste un post mai vechi(filmulețul de la Erudio Alumni). Apologia gretos-siropoasa pe care-o faci acolo HIPERMANAGERILOR din “multinaționale”(care “și-au sacrificat visele după ’90 pt că cineva trebuia să mai și muncească”),adică tocmai agenților establishmentului “capitalist”, l-ar putea convinge și pe cel mai incrincenat fan al tău,ca-n burtă MARXISTULUI Bucurenci
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
te-a mandatat. propunerea mea este, vorba lui Pleșu, să nu cotizam la brandul Bucurenci. Încă nu e cazul. A. ma-ndoiesc k o să mai scrii la dilemă... în orice caz, NU în pagina pe care o păstoresc eu (iar acolo, eventual, only over my dead body!) și - k o “pagubă colaterala” -, după ce ai șters TOT ce nu ți-a convenit (a 2-a zi după postarea articolului erau 12 comentarii, inclusiv al meu, iar a 3-a... doar 6!), țin
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
după ce spinoza și hegel au aruncat “spiritul” în natură și, respectiv, istorie, problema a rămas: cum despărți ideea (aici nu în sens platonician, evident) de “implementarea” (aka “realizarea”, “întruparea”, “substantierea”, etc.) ei? orice idee se naște în istorie, dar tot acolo și moare. cred că o discuție abstractă despre comunismului “pur” are avantajele (și plăcerile) ei, dar problema e că nu mai poți vorbi de comunism la modul abstract: nu după toate ce s-au intamplat, cu noi, cu vecinii noștri
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Nu am stat să fac un word count la textul pe care l-ai produs. E lung. Tânguitor de lung. Dar, cu tot cu ilustrațiile “sugestive” nu se comportă decât că un detergent “obișnuit”. Petele de cacafea și de Ples-kavitza sunt încă acolo... Dragă Dragoș Recunosc că pînă acum nu te-am citit. Mi-a stirnit curiozitatea articolul bășcălios al lui Pleșu (care nu e de loc OK). Pentru mine este evident că tu ai dreptate. Marx este vinovat de Gulag în același
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
de succes din Noua Economie. ‚Parcul industrial pentru dezvoltare durabilă’ de la Kalundborg nu a fost proiectat în mod special printr-o implementare expresă a principiilor Ecologiei Industriale, si in strict acord cu o planificare strategică ambientală. Succesul foarte vizibil de acolo este numai rezultatul spontan al jocului ‘forțelor’ economiei de piață liberă, dar în respectarea spontană a raționalității instrumentale și a eticii utilitariene de către întreg personalul managerial din acele întreprinderi economice. Totuși există două sau trei perspective conceptuale distincte asupra parcului
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
a vorbit că un om de stiinta sovietic când a spus că s-a dovedit ca marxismul este falimentar. Așa se spunea și în URSS: “Dumnezeu nu există. Am fost și în Cosmos. Întrebați-l pe Gagarin. Nu era nimeni acolo.” Noi nu vrem sa lichidam nimic, dar dati-ne voie să reflectăm. Poate că proprietatea nu este cel mai bun lucru, cu siguranta ea nu este un drept natural. (scriitor): Comunismul intelectualilor din Vest nu este “salonard”, este expresia unei
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
cu totul altceva... zbang, ce confuz e băiatu asta DB! când am citit cele 8 puncte total incoerențe parcă auzeam un student american membru al partidului maoist american vorbind grăbit, incoerent, neterminând nici o idee (doh, pt că nu e nici una acolo) și sărind de la o chestie la alta. în primul rând DB să mai citească ce a zis codruț în primă postare! apoi: 1 chiar dacă marxismul e o critică a inechității sociale asta nu îl face acceptabil. e ca un medic
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
socotite "delicate", asupra cărora apasă un conservatorism obosit, degenerat în mecanică pietate. Dar socotind că libertatea nu e numai un drept, ci și o obligație, nu e normal să înlăturăm orice tabuizare? Am mai putea nutri simțămîntul unei libertăți autentice acolo unde ne împiedicăm de prefabricate ale judecății, fie ele și avînd o aparență "onorabilă", din care derivă cutuma complezenței? Spre cinstea d-sale, dl. Mihai Zamfir nu pregetă a incrimina comportamentul Bisericii Ortodoxe Române, care, în duhul deloc invidiabil al
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
domnițe bisexuale și înconjurat de culmi neguroase. Întâlnire la Kronstadt este un roman al exilului în toate sensurile, o poveste a jidovului rătăcitor, în cel mai realist mod posibil. Plecat în 1957 din Brașov, prin Ierusalim la Paris și de acolo în Africa, Arnim Stern nu ajunge, de fapt, nicăieri, cu toate pozițiile universitare ocupate sau cu familia furată și femeile lui iluzorii. Cartea demonstrează cât de actual e mitul evreului călător non-identitatea lui sau multiplele identități asimilabile. Rămâne, în final
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
case, destinate prea omeneștilor desfătări. Toate bune, mi-am zis, însă de ce nu și Brăila? De ce să nu se bucure și Brăila, orașul meu de obârșie mult iubit, de un program asemănător de refacere? Nu pentru că mă trag eu de acolo, de bună seamă, nu pentru asta, bineînțeles, ci pentru faptul că are din belșug ce să ofere acțiunilor restauratoare. Asemenea Constanței și poate și mai mult. Cine cunoaște Brăila mă va înțelege, dar eu mă adresez și acelora care nu
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
împăratului Traian este înduioșător, pur și simplu, dacă citim ce au scris brăilenii, la 1903, pe soclul de marmoră: "Românii recunoscători"! Cum de nu? Spuneam despre piațeta Sfinților Arhangheli (în anii comunismului: V. I. Lenin!) că era inima orașului, de acolo desfăcându-se străzile radiale, printre care și eleganta stradă Regală, "corso"-ul brăilean. Iată și de pe Regală (devenită Republicii după '47, devenită Eminescu, după '89, fără vreo șansă de omologare pentru marele poet) câteva puncte de reper: hotelul Bristol, hotelul
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
și franceze. Într-o noapte de septembrie 1916, un proiectil a explodat între el și un alt sublocotenent, iar suflul exploziei i-a azvârlit fără altă urmare, pe dealul de deasupra noului oraș, Orșova, reclădit la o întorsură a Dunării. Acolo, Pamfil Șeicaru a înălțat o mânăstire, în semn de cinstire a vieții care i-a fost dată pentru a doua oară. Biserica străjuiește cursul Dunării. E un gest urmat în Moldova de ridicarea, pe cheltuiala sa, a monumentului "Victoriei", la
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
către prețiozitate - care evoluează simultan cu direcția opusă, de accentuare a caracterului oral, popular și chiar vulgar, fără ca una să o stingherească pe cealaltă. Prețiozitatea se manifestă în mod tipic în tendința de a substitui prin neologisme elementele vechi, chiar acolo unde ar fi preferabil să se păstreze distincțiile semantice și mai ales stilistice. în cazul dat, impunerea perechii dificil / facil se justifică destul de bine prin dorința vorbitorilor de a evita o polisemie uneori supărătoare a termenilor greu / ușor: care au
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
i-ar fi iluminat chipul într-o poză mișcată a copilăriei. Lacrimile lui, ca niște fulgi albaștri, ar fi ars iarba, ar fi găurit pietrele. Până la urmă, cred că s-ar fi urcat pe Vârful Omu și ar fi rămas acolo, sperând să slujească de releu pentru toate semnalele rătăcite prin eter, căutându-și obosite ținta aproape uitată. Dar pentru că s-a gândit la toate astea, Dan a rămas cuminte în ghearele tigrului din vis, așteptându-și prietenii să vină și
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
aș scrie prea puțin, nu mă sperie gândul că de mâine nu voi mai scrie un rând. Uneori trec ani între o tresărire și punerea ei pe hârtie. În vara asta am fost la biserica Sf. Nicolae din Brașov. Există acolo o carte medievală scrisă pe piele de ied nenăscut. Se spintecă capra, se scoate iedul și e jupuit. De ce, pentru că porii pielii nu sunt deschiși câtă vreme iedul stă înăuntru și se poate practica o caligrafie splendidă pe o astfel
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
însă, în care a tras în gol. Românul de astăzi nu se mai miră de nimic și dacă i s-ar comunica, pe orice cale, că, recent, dl Adrian Năstase a achiziționat stânca Manhattan, n-ar clipi. A te duce acolo unde nu te mai miră nimic este datoria de onoare a oricărui regim care se respectă - iar P.S.D.-ul are o excelentă experiență de guvernare. Dacă dl Năstase are anumite reacții când i se vorbește despre gustul său pentru domicilii
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
sovietice să-l refuze. Nici discursuri rostite în fața lui Ceaușescu, deși uneori era evident că se compromitea pe sine ca să apere Uniunea noastră al cărei președinte era. Cum spuneam, am apelat la el într-o problemă personală. A intervenit imediat acolo unde trebuia. A dat cîteva telefoane. Mai mult: m-a chemat la el într-o dimineață și mi-a spus: "Te însoțesc în audiență". Am încremenit. Era bolnav, mergea greu, dar n-a ezitat o clipă. Mi-l amintesc urcînd
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
bibliografică, rezultă că dl.Treptow nu e autorul propriu-zis al cărții, ci doar editorul ei. Volumul cu pricina a apărut la editura Boulder, Colorado, o mică întreprindere specializată, între altele, în studii est-europene. Cunosc destule titluri ale acestei edituri, pentru că acolo au publicat și o serie de autori români, de unde deduc existența unui anumit "vad" creat cu mai mulți ani în urmă. Fără a micșora meritele autorilor și ale cărților (mai ales ale celor pe care nu le-am citit!), mă
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
ce i se vor veni iar a patra parte, afară din case; iar case să-și facă în Brâncoveni unde va vrea în sat. Moșia de la Ipotești tot hotarul și cu moșia de la Puturoasa jumătate și cu viile iar de acolo de la Puturoasa. Den Cocorăști și cu moșia Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]