866 matches
-
venise mai târziu, în toiul circului iscat de Luca Petru...” (p. 339). Aceste asocieri aleatorii au și câte un lider (centrul ineficient al ratatei comunități: Milan, în primul caz; Luca Petru, în al doilea), după cum au și actanți ai evenimentelor, actanți tragici (familia Nucevschi), ori triști (Marin, Mina, chiar Nadia - un fel de “rezoneur” în structura romanului). Un alt tip de mișcare este cel retrograd, adică încercarea de a recupera, fie și mental, o comunitate pierdută. Protagonistul memorabil al acestei tentative
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
este dată de o serie de procese triadice de percepție, asimilare și evaluare a imaginii artistice: 1) Procesul fizic (senzorial) - percepția vizuală imediată, momentul senzorial de impact; rezultă impresia estetică produsă la nivel empiric de: a) aspectul exterior al componentelor (actanți umani și non-umani, obiecte, ambianță, atmosferă și fundal, cromatică); b) realizarea tehnică (structura compoziției, proporții, armonie și echilibru, încadrarea modelului, planuri, perspective, puncte de fugă, gamă cromatică). 2) Procesul psiho-cognitiv (intuiție globală, asimilare psihologică și niveluri de cunoaștere): atitudine de
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
subcapitole ca: Dialecticieni și teologi, Creștinătate și societate, Mistica speculativă, Sacerdoțiu și regalitate, Duns Scottus și realiștii secolului al XIV-lea, Mișcarea ockhamistă, sunt doar câteva clișee ale volumului de față, inserate cu scopul de a adânci pro-legomene marginale subiecților actanți. Acestea merită a fi cercetate. Ultimul capitol al istoriografiei gilsoniene,Întoarcerea beletristicii, reprezintă o adevărată provocare pentru orice filozof. Recunoașterea deliberată a unei hegemonii filozofice aflate în declin, fac din autorul acestei lucrări, un adevarat istoric al filozofiei. Savoarea discursului
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
faci nimic. Ion Nicolae Anghel nu este dintre aceștia. Cele cinci proze (Iulia Feier, Vila de sub colină sau cum se poate scrie puțină literatură cu puțin, Parada veleitarilor, Andreea, Rîpele galbene) au, în centru, același personaj, prezumtiv alter-ego al autorului, actant și rezoneur deopotrivă, dar absolut credibil în toate ipostazele. „Ins care refuză să-și trăiască viața la modul așezat și mediocru” (p. 47), amenințat, însă, mereu de „singurătate și deznădejde” (49), îmbrăcat, deseori, în „cămașa solitudinii” (49), acesta se poate
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
mână preotul cel păgân; De-un veac el șede astfel de moarte uitat, bătrân. În plete-i crește mușchiul și mușchi pe al său sân, Barba-n pământ i-ajunge și genele la piept." (Strigoii) Magul lui Eminescu este un actant cu intrare dublă spre mundan și extramundan: * spre mundan își îndreaptă atributele de tămăduitor, de sfătuitor al celor aleși (regi) care au urmat o "cale" inițiatică, de purificare drumul pe jos: "Și cineenigma vieții voiește s-o descrie, Acela acel
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu lumină-ncinse; L-a Lui picioare în genunchi s-așterne Și-ndreaptă ruga-i milei cei eterne." (Fata-n grădina de aur) Calea genunchiului plecat, a milei, e înrădăcinată în formele creștinismului voievodal din care și-a extras poetul actanții. Dramele eminesciene (Decebal, Bogdan, Mira) sunt construite pe astfel de arhetipuri, însă lectura noastră nu interpretează apocaliptica eminesciană ca "retrospectivă a istoriei mântuirii", ci ca "prevestire a unor evenimente viitoare".34 Fiul de prinț, voievod, magul sunt, înainte de toate, niște
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
putrezi în albia unei ape, a adormi până la umplerea odăii de paianjeni, a fi troienit de zăpadă sau de frunze, a te "desface" în univers, acesta e conceptul."22 Imagistica prozelor ne duce cu gândul la un creuzet, în care actanții sunt doar umbra și lumina, și unde desfacerea nu are nimic agonic, ci degajă, mai degrabă, o "pace a pământului". Panorama e lucrată în clarobscur și inspiră un sentiment de reculegere, de comuniune cu peisajul, care trece dincolo de pietre, în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
video-poezie și analiză sociologică. Doar o secvență, din multele, vivantă: prin purtarea unui costum cu sensori, privitorul poate să interacționeze cu un spațiu în care fiecare mișcare a sa determină o reacție sonoră și vizuală; cei care încearcă experiența devin actanții unui "dans" inedit care-și determină propria muzică și propriul context vizual (apud Irina Cios, Observator cultural). O revistă bucureșteană de referință, Octogon (Arhitectură & Design), ajunsă la nr. 4 și perseverînd în a-și delimita demersul: "În contextul în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu îndrăcită acribie ironică și trecînd prin Iris Murdoch, John Fowles, David Lodge, m-am oprit, finalmente, la figurile de top actual unul internațional, se-nțelege din care nu pot lipsi (aceiași incomparabili englezi): Julian Barnes, Ian McEwan, Jonathan Coe. Actanți postmoderni ai unor inimaginabile strategii narative, pe cît de dificile într-un prim contact de lectură, pe atît de cuceritoare pe parcurs, pînă în finalurile incitant imprevizibile. Ale căror romane, atît de proaspete în invenție savantă, se află, provocator, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu ce pișicheră schimă ar privi ei isprăvile junilor atleți. Nu alta, probabil în aceeași obligatorie simetrie ca a înnoitorilor de-acum. Ritos amnezici, aceștia, cu etapele ieșene ce i-au precedat. Cu atît mai ritos, cu cît absolut recomandabil actanții ultimului val convoacă la provocatoarele festine și nume străine. În încercarea, temerară de altfel, de a estompa un trecut ce li se pare nepermis de desuet. Și total irelevant în fluxul internațional al momentului. Paciența noastră însă în fața acestui dihotomic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
NARAȚIUNILE sînt văzute ca acte de vorbire, se spune că ele realizează uneori anumite acte perlocutorii (de ex., a convinge, a înfricoșa, sau a-și amuza destinatarii). ¶Austin 1962 [2003]; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977. act perlocuționar. Vezi ACT PERLOCUTORIU. actant [actant]. Un ROL fundamental la nivelul STRUCTURII PROFUNDE a narațiunii (similar cu FUNCȚIA la Souriau, DRAMATIS PERSONA la Propp și ARHIPERSONA la Lotman). Termenul a fost introdus în naratologie de Greimas, după lingvistul Tesnière, pentru care acesta desemna un tip
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt văzute ca acte de vorbire, se spune că ele realizează uneori anumite acte perlocutorii (de ex., a convinge, a înfricoșa, sau a-și amuza destinatarii). ¶Austin 1962 [2003]; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977. act perlocuționar. Vezi ACT PERLOCUTORIU. actant [actant]. Un ROL fundamental la nivelul STRUCTURII PROFUNDE a narațiunii (similar cu FUNCȚIA la Souriau, DRAMATIS PERSONA la Propp și ARHIPERSONA la Lotman). Termenul a fost introdus în naratologie de Greimas, după lingvistul Tesnière, pentru care acesta desemna un tip de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a fost introdus în naratologie de Greimas, după lingvistul Tesnière, pentru care acesta desemna un tip de unitate sintactică. Prelucrînd taxonomiile de rol propuse de Souriau și Propp, Greimas a ajuns la un MODEL ACTANȚIAL constînd, la origine, din șase actanți: SUBIECT (LEU la Souriau, EROU la Propp), OBIECT (SOARE la Souriau, PERSONAJ CĂUTAT la Propp), REMITENT (BALANȚĂ la Souriau, TRIMIȚĂTOR la Propp), DESTINATAR (PĂMÎNT la Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la Propp) și OPOZANT (MARTE la Souriau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PĂMÎNT la Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la Propp) și OPOZANT (MARTE la Souriau, RĂUFĂCĂTORUL și FALSUL EROU la Propp). Într-o versiune mai recentă a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul și Opozantul sînt considerați AUXILIANȚI, și nu actanți. Un actant poate ocupa un număr bine definit de poziții sau ROLURI ACTANȚIALE de-a lungul PARCURSULUI NARATIV. Subiectul, de exemplu, se poate stabili ca atare de Remitent, calificat (înzestrat cu competență) de-a lungul axei de capacitate, realizat ca
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la Propp) și OPOZANT (MARTE la Souriau, RĂUFĂCĂTORUL și FALSUL EROU la Propp). Într-o versiune mai recentă a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul și Opozantul sînt considerați AUXILIANȚI, și nu actanți. Un actant poate ocupa un număr bine definit de poziții sau ROLURI ACTANȚIALE de-a lungul PARCURSULUI NARATIV. Subiectul, de exemplu, se poate stabili ca atare de Remitent, calificat (înzestrat cu competență) de-a lungul axei de capacitate, realizat ca performer de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de exemplu, se poate stabili ca atare de Remitent, calificat (înzestrat cu competență) de-a lungul axei de capacitate, realizat ca performer de succes și răsplătit pentru performanța sa. Mai mult, la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, un singur actant poate fi reprezentat de mai mulți ACTORI diferiți, iar mai mulți actanți pot fi reprezentați de unul și același actor. Astfel, într-o poveste de aventuri Subiectul poate avea mai mulți dușmani, ei toți funcționînd ca Opozanți; iar într-o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
competență) de-a lungul axei de capacitate, realizat ca performer de succes și răsplătit pentru performanța sa. Mai mult, la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, un singur actant poate fi reprezentat de mai mulți ACTORI diferiți, iar mai mulți actanți pot fi reprezentați de unul și același actor. Astfel, într-o poveste de aventuri Subiectul poate avea mai mulți dușmani, ei toți funcționînd ca Opozanți; iar într-o simplă poveste de dragoste, tînărul poate funcționa, fie ca Subiect, fie ca
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și Remitent. În fine, nu doar actorii umani, ci și animalele, lucrurile și conceptele pot îndeplini rolurile fundamentale care constituie modelul actanțial: un diamant poate reprezenta Obiectul căutării Subiectului, iar un imperativ ideologic poate funcționa ca Remitent. Deși termenul de actant e frecvent folosit cu referire la rolurile esențiale jucate de entități în universul de situații și evenimente povestite, el mai e uneori folosit și cu referire la rolurile de NARATOR și NARATAR: aceștia sînt actanți ai comunicării în opoziție cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca Remitent. Deși termenul de actant e frecvent folosit cu referire la rolurile esențiale jucate de entități în universul de situații și evenimente povestite, el mai e uneori folosit și cu referire la rolurile de NARATOR și NARATAR: aceștia sînt actanți ai comunicării în opoziție cu actanții narării (Subiect, Obiect, Remitent sau Destinatar). ¶Courtés 1976; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972; Hénault 1983; Scholes 1974. Vezi și PERSONAJ. actor [actor]. Concretizarea unui ACTANT la nivelul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
e frecvent folosit cu referire la rolurile esențiale jucate de entități în universul de situații și evenimente povestite, el mai e uneori folosit și cu referire la rolurile de NARATOR și NARATAR: aceștia sînt actanți ai comunicării în opoziție cu actanții narării (Subiect, Obiect, Remitent sau Destinatar). ¶Courtés 1976; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972; Hénault 1983; Scholes 1974. Vezi și PERSONAJ. actor [actor]. Concretizarea unui ACTANT la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii. Actorul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aceștia sînt actanți ai comunicării în opoziție cu actanții narării (Subiect, Obiect, Remitent sau Destinatar). ¶Courtés 1976; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972; Hénault 1983; Scholes 1974. Vezi și PERSONAJ. actor [actor]. Concretizarea unui ACTANT la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii. Actorul, care rezultă din conjuncția a cel puțin unui ROL ACTANȚIAL și unui ROL TEMATIC, e reprezentat de o unitate echivalentă unei expresii nominale și individualizat în asemenea mod, încît să constituie o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
forma unui covor zburător, a unei mese, sau a unei corporații. Mai mult, actorul poate fi individual (Ion, Maria), sau colectiv (mulțimea dintr-un metrou), figurativ (antropomorfic, zoomorfic etc.), sau nonfigurativ (Destinul). În sfîrșit, un actor poate reprezenta mai mulți actanți diferiți, și mai mulți actori pot reprezenta unul și același actant. În romanțuri, bunăoară, protagonistul funcționează adesea atît ca SUBIECT, cît și ca DESTINATAR; iar în poveștile de aventuri, diverșii adversari ai eroului sau eroinei pot funcționa, cu toții, ca OPOZANȚI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Mai mult, actorul poate fi individual (Ion, Maria), sau colectiv (mulțimea dintr-un metrou), figurativ (antropomorfic, zoomorfic etc.), sau nonfigurativ (Destinul). În sfîrșit, un actor poate reprezenta mai mulți actanți diferiți, și mai mulți actori pot reprezenta unul și același actant. În romanțuri, bunăoară, protagonistul funcționează adesea atît ca SUBIECT, cît și ca DESTINATAR; iar în poveștile de aventuri, diverșii adversari ai eroului sau eroinei pot funcționa, cu toții, ca OPOZANȚI. ¶Adam 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ACTE. În termeni aristotelici, o acțiune este o schimbare de situații care duce de la nenorocire la fericire, sau invers. Firește, două acțiuni pot constitui o acțiune mai mare. 2. În terminologia lui Barthes, un grup de FUNCȚII subsumate aceluiași/acelorași ACTANT/ACTANȚI: de exemplu, funcțiile care angajează SUBIECTUL în deplasarea sa spre OBIECT ar constitui acțiunea pe care noi o numim CĂUTARE. 3. Un act. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975; Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Genot 1979; Greimas, Courtés 1982. acțiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În termeni aristotelici, o acțiune este o schimbare de situații care duce de la nenorocire la fericire, sau invers. Firește, două acțiuni pot constitui o acțiune mai mare. 2. În terminologia lui Barthes, un grup de FUNCȚII subsumate aceluiași/acelorași ACTANT/ACTANȚI: de exemplu, funcțiile care angajează SUBIECTUL în deplasarea sa spre OBIECT ar constitui acțiunea pe care noi o numim CĂUTARE. 3. Un act. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975; Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Genot 1979; Greimas, Courtés 1982. acțiune ascendentă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]