236 matches
-
care se stabilește între temperamentul provincial înclinat spre critică și moderație, pe de o parte, și rigoarea formației intelectuale obținute în spațiile german și francez, pe de altă parte. Ereditatea se întâlnește, în cazul a patru dintre fondatori, cu această „aculturație“ europeană. Prin Negruzzi, Pogor, Rosetti și Carp, junimismul duce mai departe dimensiunea criticistă a Moldovei. Moldovenismul societății este vizibil în maniera în care Junimea continuă o abordare marcată de prudență și scepticism în raport cu temeritatea inovativă a muntenilor. Fără a fi
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
să poată ajunge la cele mai înalte funcții. Junimismul se va contura, doctrinar, în epoca de după 1866, ca un răspuns la provocarea ridicată de supraviețuirea acestui tip antropologic al revoluționarului în mediul românesc. Adaptând, ca urmare a unui proces de aculturație, ipotezele liberal conservatoare europene, junimiștii au rezistat cântecului de sirenă al radicalismului iacobin. Stigmatizarea formelor fără fond derivă, organic, din această suveranitate a rațiunii, suveranitate în numele căreia practica junimistă descurajează fanatismul utopic. În contrast cu ramura radicală munteană, junimismul ilustrează pedagogia spiritului critic
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
orice sensibilitate istorică ce iar permite accesul la pătura țarănească, depozitară a tradiției. Ea e incapabilă să articuleze un program de altoire conservator destinat să facă să rodească solul național. Paradoxul lui Rosetti este cel al conservatorismului romantic românesc; critica aculturației este imaginabilă doar odată ce criticii înșiși adoptă gramatica occidentală ce le permite redescoperirea/reinventarea tradiției. Om al timpului său, ca și Alecu Russo, Rosetti intuiește trauma pe care această accelerare a istoriei este condamnată să o producă. Dacă în generația
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
spune Ravault, prin puterea rețelelor de "coer-seducție" făcute din coerciție și seducție. Ele sînt cele care acaparează al doilea mesaj, care devine armă de luptă. Ravault întărește aici al doilea pas al comunicării, care îl domină pe primul 102. 5. Aculturația după Gerbner. În analiza lui Gerbner, destinatarul nu este nici el neutru: el are partea sa în comunicarea mediatică, dar cu condiția expresă să-și exerseze critica pe "sistemul" mesajelor. Există desigur o posibilitate de interpretare critică din partea destinatarului, dar
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
2. Delimitarea Varela / 77 3. Atlan circumscrie problema / 79 IV. Conexionism sau inteligență artificială expresivă / 81 V. Mass-media expresive / 84 1. Modelul lui Barnlund / 84 2. Modelul lui Thayer / 84 3. Factorii socioculturali / 85 4. "Coer-seducția" lui Ravault / 86 5. Aculturația după Gerbner / 87 VI. Comunicarea expresivă în noua știință a organizațiilor / 88 Concluzia capitolului al II-lea: Expresia, a doua definiție a comunicării / 92 Capitolul III. Comunicarea confuză / 93 I. Tautismul: noțiune și practici / 94 1. Tautismul: prima apariție / 94
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Paris, 1965 și, mai ales, Erwin Panofsky, Eseuri de iconologie. Teme umaniste în arta Renașterii, Gallimard, Paris, 1967 (trad. în franceză de B. Teyssèdre). 91. Georges Devreux, Eseuri de etnopsihiatrie generală, Gallimard, Paris, 1969. Vezi și Robert Kaufmann, Milenarism și aculturație, Ed. de l'Institut de Sociologie, Bruxelles, 1964. 92. "În mit, scrie Roger Caillois, percepem cel mai bine, pe viu, legătura intimă între perturbările cele mai secrete, mai virulente ale psihismului individual și presiunile cele mai imperative și mai tulburătoare
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pluralismul culturii și mai dispusă a organiza o "casă comună" care să se confunde până la urmă cu planeta însăși. În această perspectivă, până nu demult o pură utopie, orice reflecție sistematică pe marginea unor focare de cultură, a iradierii și aculturației produse, a interferențelor cu alte culturi e binevenită. Fiindcă, o știm de la N. Iorga, "civilizația umană nu e un mare fluviu unic, ieșit din munții cei mai înalți din izvoarele cele mai adânci, ci cursul ei duce apele vii ale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
e vorba de un popor care a legiferat oarecum pentru umanitate. Difuzarea limbii latine, a juridicității respective, a culturii, a spiritului ce se degajă din instituțiile lumii romane constituie un fenomen istoric de însemnătate extraordinară. Un proces de asimilare și aculturație s-a produs în timp, proces destul de bine cunoscut astăzi. Pe seama lui, îndeosebi, se pune emergența culturii europene și prin aceasta o nesfârșită serie de creații dincolo chiar de continentul nostru. Emil Condurachi, colaborator la volumul în discuție, a definit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lui Byron ("O, Romă! O, patria mea!") sau Goethe, pentru a nu aminti decât două nume dintr-o lungă serie. Arheologia, istoria, lingvistica dau seama de imensa moștenire. Dreptul și filosofia nu mai puțin. Latinitatea indică o sinteză în care aculturația lingvistică ocupă un loc eminent, dar nu exclusiv. Este vorba de un proces istoric de lungă durată, a cărui substanță reală diferă de la un moment la altul. O echivalare mecanică a cuceririlor romane cu expansiunea latinității nu servește la înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
căci au produs modificări sensibile în înțelegerea fenomenului și în asumarea valorilor respective. E un fenomen viu, desigur, unul a cărui imagine nu poate fi nicicând completă și rareori aceeași în mintea învățaților. Dar nu e tocmai acesta miracolul unei aculturații ce durează de atâta timp și care, de fapt, a fost mai curând un proces de sinuoasă interculturalitate? Umberto Eco a încercat să definească la rândul său gândirea latină, recunoscând în ea atât linia cât și labirintul. Horațianul Est modus
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mutuală, persistentă, eficace a tuturor culturilor, ceea ce presupune o reală permeabilitate din partea fiecăruia. În materie de cultură, principiul "care pe care" nu e admisibil, nici realist. La un examen mai atent, acolo unde se credea că ar fi vorba de aculturație, un proces cultural mai adânc, în care profitul se învederează de ambele părți. Urmând de aproape politicul, s-a vorbit stăruitor și de o independență în cultură. Există chiar o teorie a emancipării culturale (P.H. Chombart de Lauwe ș.a.), revendicată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și cuvinte. Unii cercetători au ajuns chiar să califice drept "cultural" tot ce este dobândit; evoluează apoi printr-un medium al limbii sau al obiectelor culturale care se difuzează și se transformă. Bunurile culturale se amestecă, se încrucișează. Vorbim de aculturație; acest schimb este sursa bunurilor culturale, care dispar în lipsa lui. Durkheim (1858-1917) și Mauss au arătat că acțiunile sociale (rituri, rugăciuni, sacrificii, magie, sărbători) permit umplerea cu sens a obiectelor. Conținutul cultural (sau simbolic) al bunurilor este în mod constant
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
decret îi răspunde, ca un ecou, cel care marchează câmpul de acțiune și de influență al ministerului condus de Lang în 1981. Este pusă în evidență dimensiunea expresivă individuală. Nu mai este în joc doar Franța ca națiune culturală, ci "aculturația" francezilor în diversitatea grupurilor lor sociale: " Ministerul Culturii are ca misiune: să le permită tuturor francezilor să-și cultive capacitatea de invenție și creație, să-și exprime liber talentele și să primească formarea artistică pe care o aleg, să conserve
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Anselm, La Trame de la négociation. Sociologie qualitative et interactionnisme, trad. fr., L'Harmattan, Paris, 1992 (texte reunite din anii 1960 și 1970). Miroirs et masques. Une introduction à l'interactionnisme, trad. fr., Métailié, Paris, 1992a (ed. I engleză, 1959). Glosar Aculturație: ansamblul fenomenelor decurgând din contactele dintre culturi, sub-culturi și indivizi. Este vorba de schimburi mai mult sau mai puțin reciproce și simetrice, complete și voluntare, de conținuturi culturale (limbă, credințe, moravuri...). Alienare: acest termen este esențial în analiza critică a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Wittgenstein, Ludwig, 176. Wölfflin, Heinrich, 30. Wrigley, Richard, 168. Y Yonnet, Paul, 71, 157. Z Zola, Émile, 172. Indice tematic A Academie, 48, 70, 169, 251, 253. Acord, 39, 301. Actor (dramatic), 177. Acțiune colectivă / culturală (teoria ~), 11, 290-291, 298-299. Aculturație, 29, 216, 333. Administrație, 79, 104, 130, 202, 234. Alienare, 35, 146-148. Anchetă, 12, 50, 75, 85-86, 90-97, 99, 102, 104, 107, 110-111, 113, 116, 118-119, 122, 124, 128-130, 133-134, 138-140, 154, 161, 167, 192, 202, 210, 213, 249, 258
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
recursului la imaginea socială, se poate vorbi și de determinări pulsionale, evaziune, reguli de integrare socială, norme culturale ("dacă publicitatea sugestivă propune evaziunea, visul, paranteza psihologică, publicitatea proiectivă propune și/sau impune norme, modele, reguli de integrare, de participare, de aculturație" B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 114). În fapt, dimensiunea repetitivă (Dubo, Du Bon, Dubonnet) coexistă cu cea sugestivă și proiectivă. 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității B. Cathelat & A. Cadet (1976: 62-72) analizează principalele funcții ale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de gramatica comunității căreia îi aparține individul. În unele culturi relațiile spațiale sînt dominate de opoziția statut social superior/ statut social inferior, în altele de distincția familie/non familie sau castă/non castă (India). De aici apar serioase probleme de aculturație proxemică, de violare involuntară a codului proxemic, de eșecuri comunicative datorate interpretării etnocentrice a altor culturi. Hall relatează situația americanilor din Orient incomodați de "intruziunile" interlocutorilor arabi în spațiul lor personal, ca și disconfortul arabilor care se simt desconsiderați, ignorați
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
37 ani, Iași). Pentru persoanele mai instruite imaginea divinației și a magiei este prezentată sub forma unui sincretism în care conviețuiesc laolaltă cunoștințe de sorginte folclorică, capacități înnăscute și o anume pregătire științifică. Practic este vorba de un fenomen de aculturație între elemente aparținând unei culturi populare și cultura modernă. Firește că în astfel de situații nu putem vorbi de o cunoaștere științifică (accentul cade pe har, tradiție, ereditate, plăcere). De altfel, Achim Mihu subliniază faptul că "în înțelegerea curentă, magia
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
munci îndelungate, desfășurate pe parcursul mai multor generații de specialiști și cuprinzînd momente istorice și culturale specifice, contexte economice și politice diferite, toți acești factori punîndu-și amprenta asupra modalităților de constituire a patrimoniului. Individualismul, moda, gustul epocii, etnocentrismul, fenomene specifice de aculturație, idealuri, contestări, invenții și inovații, toate au reprezentat și încă mai reprezintă momente ale fluxului continuu de formare și dezvoltare patrimonială. O colecție reprezintă o investiție culturală și economică de durată, un ansamblu coerent, reprezentativ, o selecție a generațiilor de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
concepută astăzi ca o cunoaștere 100 % împărtășită. În sânul unei societăți coexistă, într-adevăr, o pluralitate de forme, iar bagajul cultural al membrilor săi variază în funcție de statutul social (vârstă, sex, educație, avere, profesie, convingeri politice, afiliere religioasă etc.). Noțiunea de aculturație, atât de populară în antropologia pentru marele public, care desemnează ansamblul fenomenelor care au rezultat din șocul dintre două culturi diferite, este înșelătoare pentru că presupune la început două ansambluri pure și omogene. Dimpotrivă, noțiunea de hibriditate, mai la modă astăzi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
e o noutate, psihologia călăului a fost îndelung studiată de-a lungul timpului (între alții, mai recent, de Hannah Arendt sau Jonathan Littell). Dar ineditul analizei lui Morgan Sportès rezidă în ilustrarea cauzalității vidului intelectual și educațional, al relațiilor între aculturație și uniformizarea valorilor mondializate foarte vizibilă în discuțiile dintre tineri, pline de formule servite de-a gata de ziare și îndeosebi de televiziuni, precum "schimbarea strategiei de comunicare", despre care vorbește liderul grupului, în evidentă necunoștință de cauză. Unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mediul urban românesc poate fi perceput drept o „încercare” - din multe puncte de vedere, nereușită - de adaptare a civilizației rurale autohtone la valorile și stilul de viață din Occident. Din acest așa-zis dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mediul urban românesc poate fi perceput drept o „încercare” - din multe puncte de vedere, nereușită - de adaptare a civilizației rurale autohtone la valorile și stilul de viață din Occident. Din acest așa-zis dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ne regăsi toate moștenirile. Aceea a unei preistorii care a marcat primele urme profunde de cultură materială și de civilizație pe solul nostru transformat de revoluția neolitică. Aceea a unei Antichități în care amestecul celto-roman a produs primele fructe ale aculturațiilor fecunde. Aceea a unui Ev Mediu care nu a fost numai timpul tuturor nenorocirilor, dar și cel al tuturor nașterilor și renașterilor și al impregnării cu valori creștine care, oricare ar fi opțiunile noastre filosofice, constituie încă astăzi humusul mentalităților
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și perioade de regres, cum ar fi colapsul Imperiului Roman; faptul că în orice societate se observă tensiuni, disfuncționalități (argument conflictualist); faptul că unele stadii ale dezvoltării pot fi sărite sau omise datorită învățării din experiențele altor societăți, adică prin aculturație (argument difuzionist); faptul că schimbarea poate fi determinată de factori exogeni ș.a. Lăsând momentan criticile la o parte și urmărind dezvoltările teoretice ulterioare vom constata că asumpțiile evoluționiste se regăsesc sub formă modificată sau îmbunătățită în toate celelalte perspective sistemice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]