666 matches
-
urmat și solicitată explicit în normele emise de Ministerul Sănătății dobândea valențe penale. Cerințele medicale necesare pentru stabilirea conduitei terapeutice (natura manevrei avortive fiind esențială în determinarea tipului și întinderii focarului infecțios) se transformau astfel în mod pervers în elemente acuzatoare cu consecințe penale la adresa femeii, într-un continuum medico-juridic represiv care se țesea încet în jurul acesteia. Acest continuum medico-penal caracterizează practicile de obstetrică-ginecologie legate de creșterea natalității prin controlul și limitarea strictă a întreruperilor de sarcină. 4. Condițiile specifice de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
afectivitatea vine prin fenomene contradictorii și dispare prin fenomene noncontradictorii. Aceasta e marea taină creștină a Sfântului Duh. Plus de asta, ortodoxia răsăriteană a dezvoltat o puternică perspectivă sofianică, neglijată, din păcate, de teologia apuseană, perspectivă care contrazice pe ereticii acuzatori că feminitatea a fost ignorată de creștinism. Fiind sufletul lumii, la Dumnezeu nu se ajunge decât pe calea celor trei etici. Și ultima recunoaștere: "Tradiția ajunge la concluzii la care eu am ajuns pe căi extrem de complexe și lungi. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
accentului de pe informare pe formare; • tratarea diferențiată dusă până la individualizare; • evaluarea stimulativă / obiectivitatea notării; • asigurarea calității pedagogice a materialului predat; • controlarea atitudinii celor "mari" fată de munca / activitatea copilului; • utilizarea metodelor de stimulare potrivite; • evitarea criticilor sub formă de intervenții acuzatoare, • eliminarea amenințărilor, dojenirii și pedepsirii stângăciilor; • echilibrarea volumul sarcinilor școlare; • dezvoltarea sociabilității elevilor în general; • stimularea dezvoltării capacităților de adaptare și a sentimentului de încredere și de siguranță generat de apartenența la grupul din care face parte; • reglarea reacțiilor neadecvate
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
ni se spune. Însăși Biblia spune că vestiții patriarhi ai civilizației au trăit în Sumer, adică în sudestul actualului Irak, sud care, ne reamintim, a fost ținta atacului și invadării lui de către trupele americane, civilizatoare. Numai că, dacă receptăm informațiile acuzatoare de ultimă oră, operațiunea în cauză a vizat nu numai petrolul localnicilor, ci și civilizația acumulată în timp aici. Cum se întâmplă și la noi, în România, cu vestigiile romane de la Roșia Montană, așa și în Irak se probează că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1967, care trece În revistă așa-numitele „metode necorespunzătoare” folosite Înainte de 1964 de către anchetatorii Securității. Acestea au fost clasificate În document În patru categorii, după cum urmează: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, În scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ai generației Unirii, între ei și personalități ca N. Iorga, I. Lupaș, Eugeniu Sperantia. A. își rezervă regia textelor și pasajele de legătură, folosind, în filmul evenimentelor, și propriile amintiri. Scrierea din 1941 e o consemnare cu valoare de memento acuzator la adresa torționarilor horthyști. Premise etice și pedagogice are și literatura de ficțiune a scriitorului. Craiul munților (1934), dramă istorică, încearcă să revitalizeze cultul lui Avram Iancu. Piesa a fost jucată, ca și un alt text dramatic, Kogălniceanu (rămas în manuscris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
5.1. Premisele unor stări conflictuale din vina bolnavului a. Agresivitatea și dominanta afectelor - ca trăsături psihologice de baza generate de boala - pot contribui, alături de lipsa de educație ori de cenzura, la reacții deplasate ale bolnavilor, care devin revendicativi, uneori acuzatori, ca sa nu mai discutam despre conflictele cu alți bolnavi, iscate chiar pe culoarele policlinicilor sau spitalelor; b. Pretențiile bolnavilor pentru simple îmbolnăviri (în afara celor considerate urgente) de a fi investigați prin metode de laborator greu accesibile și costisitoare, în situații
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sub barajul focului de artilerie se revelează, în chip asemănător cu viziunea din scrierile lui E. M. Remarque, drept absurdă și monstruoasă. Îngrețoșat de „patriotismul trăncănitor” al generalilor și erou al unui război pe care nu l-a dorit, N. arată acuzator spre cei care, la adăpostul funcțiilor înalte, trimit pe front fără nici o remușcare oameni care ar fi trebuit să-și împlinească destinul conform propriei voințe. Din loc în loc, relatarea seacă a faptelor lasă locul prozei poetice, efuziunile lirice transfigurează până
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
contractuală impusă de societate, În care medicul și sistemul medical se transformă În prestator de servicii medicale (sau furnizor de servicii pentru sănătate), mereu pus la Îndoială și acuzat de malpraxis, iar pacientul devine beneficiar al acestor servicii și implicit acuzator atunci când gradul de satisfacție nu este cel scontat. În acest context relația medic-pacient capătă un caracter pur tehnic, care urmărește vindecarea bolii cu orice preț și mai puțin a pacientului ca ființă umană. Au existat Într-adevăr perioade În care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
organe ideologice și de purtătorii de drapel ai 31 socialismului. Deși a condus 17 ani ziarul, Vasile Avram a fost foarte bucuros să fie uitat. Tonul ziarului local a fost mereu ponderat, calm, cu frica de cuvântul curajos, polemic și acuzator, fiecare știindu-se cu bubele comunismului. Până la urmă a fost un beneficiu, Theodor Pracsiu nemairezistând "dezbaterilor fără opreliști" (dar cu vechea gardă liberalizată) iar Constantin Jomir a menținut tonul de comunicare ... pașnică. Cât a condus cu adevărat principalul ziar local
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
alt context. Pipăim același membru pe care îl știam în opera autorului, aceeași cadență a frazei, același ton: autorul e "acolo", chiar dacă dezarticulat și transportat. Sufixarea în -an vorbește despre o formă de furt și, paradoxal, până și atunci când e acuzatoare, rămâne o dovadă a intimității cu opera scriitorului. O calitate greu de cântărit continuă să fie prezentă. Într-un procedeu intertextual optzecist în care regăsim ceva "eminescian" pipăim încă trupul autorului, ca o relicvă care a fost conservată cu grijă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
politice au promovat, într-un stil tipic dogmatic-autoritar, de forma „corectitudinii politice”, rețete de schimbare a căror punere în discuție era puternic descurajată. O nouă cenzură a gândirii s-a produs: orice semn de întrebare putea declanșa o violentă reacție acuzatoare din partea unui segment înalt vocativ, de genul „mentalitate criptocomunistă”. 3. De la aspirația spre democrație la comportamente politice tipic antidemocratice. Nimeni nu se aștepta ca instaurarea democrației să reprezinte un proces neproblematic. După eliberarea de structurile autoritare primitive ale regimului comunist
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Lucrețiu iubirii, putem constata o descriere minuțioasă a ravagiilor iubirii-pasiune. Anatomist riguros, mânuind scalpelul, necruțând nimic, criticând fără milă certitudinile mondene asupra acestei chestiuni, curățând abcesul până la os, filosoful zdruncină și neliniștește - în sens etimologic. Niciodată un astfel de portret acuzator n-a fost schițat cu atâta sinceritate și cruzime. Plecând de la aceste versuri, Ieronim însăilează o poveste abracadabrantă, dar care pare să corespundă realității textului: pentru a scrie cu atâta perspicacitate și pentru a scotoci în acest fel abisurile umane
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
găsească unul, poate nu cu prețul de a deveni imoral, dar aproape cu orice preț. Faptele pe care le trece însă scriitorul în zona imoralității sunt atât de minore și de nevinovate, încât nu poți să nu acuzi chiar conștiința acuzatoare de grave malversațiuni. Ochii tulburați ai minții înfometate care s-ar mulțumi doar cu puțină pâine, încep să-l vadă pe Dumnezeu așa cum își vede propria conștiință: nimicitor, nemilos, crunt: „Și nicăieri nu era scris că voi putea face rost
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ultimul petrecut de autor ca elev; o scriere-confesiune, marcată de stările și de trăirile unei sensibilități de adolescent. Tonul și ritmul sunt lejere, potrivite unei evocări resemnate. Sunt reconstituite secvențe dintr-o lume concentraționară și sufocantă, narațiunea translând spre analiză acuzatoare și spre un verdict necruțător. Micile și marile preocupări domestice, dar și o mereu reînviată vibrație de poezie, proprie vârstei, se întâlnesc, se întrepătrund și oferă imaginea în tonuri contrastante a unui segment credibil de viață. J. desfășoară o paradă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
acești pacienți nu necesită consult psihiatric. Personalitatea paranoică Pacientul cu personalitate paranoică tinde să fie suspicios și bănuitor. El este lipsit de încredere, capabil să se apere și să devină iritabil dar uneori prezintă manifestări nerezonabile de furie și atitudini acuzatoare. Tratamentul acestuia trebuie efectuat cu grijă, să i se explice tot ce se execută și în acest fel să i se câștige încrederea și cooperarea. Personalitatea schizoidă Acest tip de personalitate este caracterizată printr-o atitudine distantă și rece. Frecvent
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de caz asemănător. De data aceasta, caracterul alterat al femeii care se abandonează ademenirilor din mediile mondene declanșează și nefericirea unei ființe nevinovate: fiica ei e gata să se sinucidă pentru a curma coșmarul dezamăgirilor și vârtejul degradării. Discursul critic, acuzator, este în mod evident mai pregnant aici. Ambele piese ilustrează antagonismul aparență-realitate. Replica este cursivă, dinamică, aplicată, conflictele interferează substanțial drama și tragedia. Alături de aceste două lucrări, Gaițele este a treia componentă a ceea ce autorul numea Trilogia burgheză. Reprezentată, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
și Stamate, Ismaïl și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Plecarea în străinătate, Algazi și Grummer, postuma Fuchsiadă, cît și "fabula" Cronicari se supun unei "legi" care a devenit principiu de construcție la toate nivelurile textului: parodia. Opera lui nu este explicit acuzatoare, deși nu evită nici satira ori cinismul, când necesitățile stilistice o cer. Ci polemică, incluzând, tematic, recontextualizarea operelor din trecut, cu toate trăsăturile unei nostalgii, ușor ironice ce-i drept, care ne îndreptățește să facem chemin retour către lecturile mai
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de altfel, vehiculul prin care se și dezvoltă o cultură de masă paralelă. Vîsoțki întruchipează elanul unei contraculturi prin extraordinarul succes de care se bucură, în pofida opoziției autorităților - un singur disc i-a fost editat în timpul vieții. Cântecele lui contestatare, acuzatoare, amare, difuzate prin casete-pirat, ajung la un public foarte larg. La înmormântarea sa, în 1980, mai multe zeci de mii de persoane se adună în fața teatrului în care lucrase, Taganka. Exportarea modelului Toate regimurile comuniste create după 1945 au adoptat
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
alteori directe, de o incisivitate conținută, dar sarcastică, ale unui ev inuman. Vechea temă a satului și a familiei este, în Elegii (1973) și Epitaf, un pretext pentru fixarea în efigie elegiacă a unui ceremonial dispărut, concomitent cu o rostire acuzatoare: „Tata a murit acum doi ani, într-un spital/ al țăranilor fără pământ./ Suferea de frigul cel mai cumplit,/ boală socială - refuz organic/ de adaptare la frigul lumii.” Versurile-comentariu vorbesc de o cumplită degradare umană, sub presiunea istoriei absurde. Culpabilizându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
I. L. Caragiale), laborant la fabrica de zahăr din Chitila (în 1897). Frecventa clubul socialist de la „Lumea nouă”. În ziarul „Liga ortodoxă”, la 30 iulie 1896, Ion Theo (prescurtarea i-a fost sugerată de Al. Macedonski) debutează în poezie, tăios, cu acuzatoarele strofe din Tatălui meu; le urmează compuneri când instrumentaliste, când parnasiene, când purtând amprenta elegiei eminesciene. Macedonski elogiază cutezanța cu care tânărul „rupe” tehnica versificării, însă acesta nu suportă amestecul „peniței” patronului său literar și părăsește cenaclul macedonskian. Colaborează totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Amintiri din pribegia după 1848), dar mai ales Țăranul nostru și țăranul mizeriei (scoatere din context tendențioasă și falsificare grosolană a unui fragment dintr-o mai veche conferință a lui B. Delavrancea). Răspunsul indignat al scriitorului este teribil, iar degetul acuzator pus pe semnatarul ignobil - Grigoriu Moldovan - îl arată „trădător de neam”. Pe aceeași linie este redactată rubrica „Lupta noastră”, excelând nu doar în obediența față de autorități, cât mai ales în insanități, atacuri la persoană și răfuieli - cele mai multe ale redactorului -, vizând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
accentului de pe informare pe formare; • tratarea diferențiată dusă până la individualizare; • evaluarea stimulativă / obiectivitatea notării; • asigurarea calității pedagogice a materialului predat; • controlarea atitudinii celor "mari" fată de munca / activitatea copilului; • utilizarea metodelor de stimulare potrivite; • evitarea criticilor sub formă de intervenții acuzatoare, • eliminarea amenințărilor, dojenirii și pedepsirii stângăciilor; • echilibrarea volumul sarcinilor școlare; • dezvoltarea sociabilității elevilor în general; • stimularea dezvoltării capacităților de adaptare și a sentimentului de încredere și de siguranță generat de apartenența la grupul din care face parte; • reglarea reacțiilor neadecvate
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
interviul acordat de colegul meu, Vitalie Ciobanu, săptămânalului Adevărul literar și artistic de la București, au grăbit formularea lor în acest text. Interviul cu pricina nu a fost, bineînțeles, reluat în presa de la Chișinău, dar s-a bucurat de destule comentarii acuzatoare și interpretări care distorsionează grav ideile lui. Forfecari de meserie au decupat fragmente convenabile pentru a-și justifica opțiunile politice de moment. Susținătorii interesați (bine plătiți) ai independenței R.M. au pescuit sintagmele care consună cu opțiunea lor, iar naționaliștii primitivi
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
comuniste. Belu Zilber a fost mai întâi un fervent militant comunist, apoi a fost condamnat de colegii de partid ca element periculos în „lotul” Pătrășcanu, ajungând, în cele din urmă, mai bine zis „transformându-se” cu ajutorul anchetatorilor comuniști, (în) principal acuzator în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu, fost tovarăș de partid și prieten. Această „odisee” halucinantă, strivitoare de personalitate, este descrisă de Belu Zilber în cartea Actor în procesul Pătrășcanu (al cărei manuscris a fost confiscat de Securitate încă pe când autorul era
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]