362 matches
-
de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Adâncata asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Adâncata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,35%), cu o minoritate de romi (1,09%). Pentru 2,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
nord-vest față de centrul comunei. La ultimul recensământ al populației din anul 2002, populația comunei număra 3.728 de locuitori, cu 1.278 gospodării. Majoritatea locuitorilor sunt români. Prin Legea 2/1968 comuna Hănțești a fost desființată, satele trecând la comuna Adâncata. În urma referendului din 15 decembrie 2002 s-a hotărât reinființarea comunei cu satele Hănțești, Berești, Arțari ,consfințită prin legea 473/2003. Stema comunei Hănțești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în săritoare, roșu și argint; peste
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
longitudine estică. Teritoriul comunei este situat pe malul drept al râului Siret, la contactul podișului Dragomirnei( Podișul Sucevei) cu lunca Șiretului. La nord, comuna Dumbrăveni se învecinează cu comună Siminicea. La nord-est, pe o fâșie îngustă, se învecinează cu comună Adâncata. La est se învecinează cu comună Vlădeni din județul Botoșani. Limită estică a fost trasata pe malul estic al râului Siret. În partea de sud, se învecinează cu comună Verești, respectiv, cu 2 sate componente ale acestei comune: Bursuceni și
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Goiești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Adâncata, Fântâni, Goiești (reședința), Gruița, Mălăești, Mogoșești, Muereni, Piorești, Pometești, Popeasa, Țandăra, Vladimir și Zlătari. Este străbătută de la nord la sud de râul Amaradia pe o distanță de 6-7 km, rau care are un bazin hidrologic cu o suprafață de 879
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
de râul Amaradia pe o distanță de 6-7 km, rau care are un bazin hidrologic cu o suprafață de 879 km2 și 106 km lungime. Pe partea dreaptă a râului de la nord la sud sunt așezate satele: Pometești,Popeasa, Țandăra, Adâncata, Piorești, Mălăiești, iar pe partea stângă satele Muiereni, Vladimir, Goiești, Mogoșești, Fântâni, Salci.Tot aici,dincolo de drumul Muierii este satul Cruci (Gruița). Este atestată prima dată la 28 iulie 1577, într-un document emis de un mare ban al Craiovei
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
Prin comună trece autostrada București-Ploiești, pe care însă nu este deservită de nicio ieșire. Principala cale de comunicație a comunei este șoseaua județeană DJ101B, care duce la est către Nuci și mai departe în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata; și spre vest la Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A). În zona satelor Lipia și Gruiu, DJ101B se intersectează cu șoseaua județeană DJ101C, care
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
județeană DJ101B, care duce spre vest la Gruiu, Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata. Din DJ101B, la Merii Petchii se ramifică șoseaua județeană DJ101G, care duce spre nord-vest în județul Prahova la Balta Doamnei, Olari, Râfov și Bărcănești (unde se termină în DN1A). Comuna se învecinează la nord cu comunele Balta Doamnei și Gherghița
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Periș și mai departe în județul Dâmbovița de Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est de Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Snagov se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,98%). Pentru 7,44% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
care o leagă spre vest de Niculești și Butimanu (ambele în județul Dâmbovița; unde se termină în DN1A) și spre est de Snagov (unde se intersectează cu DN1), Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. La Periș, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ101A, care duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de Târg (unde se termină în DN72). Prin comună trece și calea ferata București-Ploiești, pe care este
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) și Suceava (circa 9%). Râul urmează la început o direcție nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Porțiunea de până la confluenta cu râul Șiretul Mic (în dreptul localității Suceveni din raionul Adâncata) poartă denumirea de Șiretul Mare. După confluenta cu Șiretul Mic, râul primește denumirea de Siret. Râul străbate localitățile Berhomet pe Siret și Jadova, unde începe să-și schimbe direcția de curgere către sud-est. Își continuă curgerea prin orașul Storojineț și
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
, întâlnit și sub forma "Raionul Hliboca" (în ) este unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Adâncata. A fost înființat în anul 1956, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 673 km² și 72.676 locuitori (2001) , în mare majoritate de
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 673 km² și 72.676 locuitori (2001) , în mare majoritate de naționalitate moldoveni (români). Din componența raionului face parte orășelul Adâncata și 24 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din este situat în partea de sud a regiunii Cernăuți, la poalele Munților Carpați. Raionul ocupă un teritoriu situat
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
despart aceste văi. În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Storojineț, în partea de est cu raionul Herța și în partea de sud cu județul Suceava din România. Raionul Adâncata este frontieră de stat cu România, pe o lungime de 47,2 km. În acest raion, funcționează 5 puncte de trecere a frontierei în/din România: Raionul Adâncata este străbătut de cursurile mai multor ape, cele mai importante dintre acestea
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
Herța și în partea de sud cu județul Suceava din România. Raionul Adâncata este frontieră de stat cu România, pe o lungime de 47,2 km. În acest raion, funcționează 5 puncte de trecere a frontierei în/din România: Raionul Adâncata este străbătut de cursurile mai multor ape, cele mai importante dintre acestea fiind Siret (33,6 km), Derelui (14,3 km) și Siretul Mic (13,8 km). Pe teritoriul actual al acestui raion, în 1497 a avut loc Bătălia de la
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
raionului, în 1941 a avut loc Masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice au măcelărit între 200 și 2000 de civili care doreau să scape de persecuțiile ocupației sovietice refugiindu-se în România. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). La recensământul din 1989, raionul Adâncata avea 68.009 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Adâncata era de 72.676 locuitori
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
de civili care doreau să scape de persecuțiile ocupației sovietice refugiindu-se în România. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). La recensământul din 1989, raionul Adâncata avea 68.009 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Adâncata era de 72.676 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: (inclusiv Moldoveni - 4.425 (6,09%)) De asemenea, 12,80% din populația raionului
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
din 2001, majoritatea populației raionului Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). La recensământul din 1989, raionul Adâncata avea 68.009 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Adâncata era de 72.676 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: (inclusiv Moldoveni - 4.425 (6,09%)) De asemenea, 12,80% din populația raionului locuia în așezări urbane (9.302 locuitori) și 87,20% în așezări rurale (63.374 locuitori
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
împărțită în următoarele grupuri etnice: (inclusiv Moldoveni - 4.425 (6,09%)) De asemenea, 12,80% din populația raionului locuia în așezări urbane (9.302 locuitori) și 87,20% în așezări rurale (63.374 locuitori). Cele mai populate localități sunt orașul Adâncata - 9.223 locuitori și satele Petriceni (Camenca) - 6.284, Ceahor - 4.264, Molodia - 3.822 și Voloca pe Derelui - 3.035. Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Adâncata erau majoritari în următoarele
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
populate localități sunt orașul Adâncata - 9.223 locuitori și satele Petriceni (Camenca) - 6.284, Ceahor - 4.264, Molodia - 3.822 și Voloca pe Derelui - 3.035. Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Adâncata erau majoritari în următoarele localități : Ar mai fi de menționat și faptul că în localitatea Fântâna Albă majoritatea populației este formată din etnici ruși-lipoveni (91,79%). În raionul Adâncata funcționează 13 întreprinderi industriale, dintre care 11 sunt în proprietate privată
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Adâncata erau majoritari în următoarele localități : Ar mai fi de menționat și faptul că în localitatea Fântâna Albă majoritatea populației este formată din etnici ruși-lipoveni (91,79%). În raionul Adâncata funcționează 13 întreprinderi industriale, dintre care 11 sunt în proprietate privată și două sub alte forme de proprietate. Industria raionului este specializată în principal pe procesarea produselor agro-alimentare. Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 29
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
dintre care 11 sunt în proprietate privată și două sub alte forme de proprietate. Industria raionului este specializată în principal pe procesarea produselor agro-alimentare. Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 29 societăți comerciale. În raionul Adâncata există 46 de instituții de învățământ, dintre care 25 școli de limbă ucraineană, 20 școli de limba română și o școală de limba rusă. Ființează aici 33 instituții de cultură (dintre care 10 cămine culturale și 23 cluburi culturale), un
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
cluburi culturale), un cinematograf și 38 biblioteci rurale. De asemenea, funcționează aici un spital raional cu o capacitate de 370 paturi, 3 spitale rurale, 10 ambulatorii medicale și 20 cabinete medicale, plus 13 farmacii sub toate formele de proprietate . Raionul Adâncata este compus din:
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
Fântâna Albă (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Volcineț. Are locuitori, preponderent ruși lipoveni. Satul este situat la o altitudine de 449 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, la 12 km de orașul Adâncata. Localitatea Fântâna Albă se
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
Albă (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Volcineț. Are locuitori, preponderent ruși lipoveni. Satul este situat la o altitudine de 449 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, la 12 km de orașul Adâncata. Localitatea Fântâna Albă se află la numai câteva sute de metri nord de frontiera Ucrainei cu România, aici aflându-se punctul de trecere simplificată cu specific rutier Fântâna Albă - Climăuți. De asemenea, în apropiere
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]