538 matches
-
de finanțe, la Livadia, pentru a scoate din pământ bani, perspectiva unui împrumut forțat înlăuntrul țărei, de vreme ce piețele străine păstrează o statornică surzenie, toate acestea și multe altele câte se petrec în țara rusească - oare semne de pace să fie? Adăogăm că în cercul consultărilor decisive din Livadia au intrat și eventualitatea abdicării împăratului Alexandru în favoarea principelui de coroană. Până acuma birourile de corespondență vestesc că propunerea Turciei pentru un armistițiu de șase luni au fost respinsă de Rusia, admițându - se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d-lui Gladstone. Alături cu d-nii Zancof și Balabanof, doctorul formează un frumos trifolium bulgaricum. [10 octombrie 1876] ["A ÎNCEPE CU STEREOTIPUL"] A începe cu stereotipul: "trăim în vremi grele și nu știm ce va aduce ziua de mâne " nu adaogă întru nimic înțelepciunea cititorului. Cu toate acestea mai toate organele de publicitate vor da acest răspuns, pentru că este formularea vorbită a tăcerii și o dovadă că omul poate, vorbind, să tacă, mai ales când n-are ce spune. De aceea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cei din urmă cinci ani, populația autohtonă a Ungariei a scăzut cu 144. 000 suflete. Cu aceasta însă se împuținează puterile ce esploatează pământul, prin urmare începe regresul agriculturei și o esploatare a brazdei din ce în ce mai extensivă și mai istovitoare. Mai adaogă apoi înmulțirea clasei neproductive a advocaților și scribilor și burlăcia ei, apăsarea din ce în ce mai mare a țăranului și proletarizarea lui, încît nu va mai produce decât copii nesănătoși sau, producîndu-i, nu va avea cu ce-i ținea. Și ce e mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în disprețul lumii simpatii atât de barbare, atunci cu drept cuvânt ne 'ntrebăm ce popor este acela care i-a dat naștere? Ce fiare vor deveni acești bipezi vertebrați când vor mai avea și rațiuni reci pentru acțiunile lor? Mai adaogă la toate aceste considerații și modul cum ne tratează ungurii prin ziarele lor și cum regularisesc pe connaționalii noștri de peste Carpați și tabloul e complect. Toleranți suntem și creștini, dar, oricât de creștini, toate acestea trebuie să aibă o margine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vedea intrarea lunii în umbra pământului. [16 februarie 1877] NEORINDUIELI GRAVE În unul din ultimele sale numere "Unirea democratică" deplânge lipsa de respect față cu autoritatea statului, care se 'nțelege că nu poate fi reprezentată decât prin persoane. Noi vom adăoga că acest spirit de rebeliune, atât de comun în tonul ziarelor în critica ce se face organelor statului, amenință a intra până și în școli. Astfel alaltăieri, miercuri, elevii școalei tehnice s-au împotrivit la esecutarea unei pedepse ordonate de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puteri europene și declară că, asupra acestui punt, afacerea fiind terminată poate da esplicațiunile ce i se cer, dar că, în privința celorlalte cestiuni, negocierile fiind încă pendente, nu ar putea vorbi fără a compromite chiar reușita acelor pertractări. D. ministru adăogă că numai dacă Senatul va da un vot prin care să-l oblige a tipări și distribui corespondența urmată cu cabinetele străine va consimți a se supune acestui vot; că în privința aceasta a luat avizul Consiliului de Miniștri, dar că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deosebire Englitera va fi responsabilă". Rusia nu urmărește politică de cucerire, dar ea insistă pentru a obținea garanțiile pe care le crede indispensabile. Generalul zice că el mai era însărcinat de a preciza situațiunea Rusiei în ceea ce privește alianța celor trei împărați. Adaogă apoi că Rusia nu va mai putea purta multă vreme sarcinile care rezultă din mobilizarea armatei și că întîmplările care s-au petrecut în timpul din urmă în Turcia o sileau a-și grăbi deciziunea. Generalul dealtmintrelea crede că interesele Austriei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vom atrage atenția cetitorilor în altă parte de unde ni se pare a veni adevăratul pericol. Nouă ni se pare că Turcia joacă azi față cu noi rolul unui agent provocator. Căci, într-adevăr, ce interes ar avea Turcia să-și adaoge între dușmani o oștire, în parte bine organizată, de 100 000 de oameni? Aceste atacuri fățise împotriva țării noastre nu pot fi luate drept copilării, drept îndărătnicia cavalerească de-a provoca fără cauză; asemenea nu putem crede că Turcia e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dincolo de această declarație nu pot trece nici astăzi. D. deputat îmi poate crede că guvernul simte deosebirea între gradul său de responsabilitate și acela al deputaților în parte. I-e ușor deputatului să rostească părerile și dorințele sale când poate adăoga: "iar cât despre cele ce s-ar întîmpla, nu-i treaba mea, ci a guvernului". Astfel cineva poate esprima din când în când idei insinuante, pot zice că fără răspundere, pe când guvernul din contra trebuie să cumpănească fiecare cuvânt pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ocupe Nicopolul, conform misiunei de-a apăra linia Dunării. La 13/25 noaptea corpul român a trecut Dunărea și au intrat în Nicopol. Cu toate aceste ocuparea Nicopolului de trupele române se afirmă că s-ar fi oprit. "Romînul" mai adaogă că nici nu știe dacă va mai trece armata noastră Dunărea. Totodată d. Cogălniceanu, ministrul de esterne, s-a oprit din drumul său către Viena, "amînînd plecarea - zice "Romînul" - cu una sau două zile". I. S. I. Marele Duce, comandantul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ni-i aducem aminte: Anton Pann (Valahia), Vasile Aron și Ioan Barac (Transilvania), Const. Negruzzi și Alexandri (în unele scrieri) pentru Moldova și, între cei mai noi, fără contestare Slavici, povestirea umoristică (Ungaria), și Creangă, povestea fantastică (Moldova). Dacă mai adăogăm unele scrieri mai vechi de agronomie ale d-lui Ioan Ionescu, cari sunt scrise cu totul în limba și-n maniera de-a gândi a poporului, am cam mântuit cu literatura populară română. Țăranul, breslașul și învățătoriul mic (preotul, învățătoriul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întâmplare că aceasta este preferată în mobilarea garsonierei lui Fred: "Opus dulapului era o oglindă mare dreptunghiulară, cu o monogramă de metal negru în stânga..."355; "Am trecut apoi în sufragerie prin baie, pe care o lăsase montată cum a fost, adăogase numai o etajeră de sticlă și nichel, în fața unei oglinzi mari de cristal."356 Oglinda este un supliment ornamental, dar, în principal, permite personajului, care se reflectă în ea, să privească într-adevăr realitatea oglinda este "ambasadorul privitorului"357, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu cel pe care Camil Petrescu îl folosește în Patul lui Procust pentru a justifica și a ,,autentifica” povestirea pe care Fred Vasilescu vrea să o ,,ofere” unui romancier : ,, -... Poate că are să-ți folosească odată, în vreo carte dea dumitale, adăogă, zâmbind amar. Și parcă mi-a pierit și mie somnul... Mi-au adus aminte întâmplările dumitale de o mare iubire a mea.” (p.80) Următorul capitol debutează chiar cu povestea în sine, fără nici o altă introducere. Hasnaș se întoarce în
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
remarcăm și aici prezența unor pagini ce au alura 34 unor fragmente de scenariu. Nevoia de a reda partenerului de dialog faptele exacte și sensurile lor se regăsește la nivelul discursului în completările permanente aduse dialogului efectiv: ,, - Am luptat destul, adaogă ea, începând să plângă. Recunoaște și tu că m-am apărat, am fugit de tine... Mi-era frică... Își căută batista și-și ascunsese gura. Stam, acolo lângă ea, uluit, fără să-mi dau seama ce-aș putea face, ce
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
tămăduirea, dărămarea și zidirea, plănsul și răsul, aruncarea cu pietre și străngerea pietrelor, îmbrățișarea și depărtarea. De la cunoștințe multiple ajunge la cunoștința că „tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăogat și nimic de scăzut” Jocul multiplelor se stinge și se reaprinde în Unu. Dacă mintea urcă dinspre multiple spre contemplarea Unului, deșertăciunea se dizolvă. Dacă mintea coboară spre contemplarea lucrurilor, a multiplelor, deșertăciunea coboară și ea ca o umbră fidelă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
război, poetul-locotenent are o apetență manifestă pentru mitologie: "nu-mi plac șanțurile. Au ceva sinistru și inutil, și poate chiar diavolesc. Nu mi-ar plăcea să mor aici. Sunt prea multe șanțuri proaspete... Noroc că mi-ați spus de comoară, adăogă. Și atunci m-am liniștit"506. Acestor simboluri ale prăbușirii în Istorie, în profan, li se opune tot un simbol, al comorii, grație căreia supraviețuitorii satului (un sat fără nume; sunt numite doar satele învecinate, Oglindești și Dumbrăvi) sabotează Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
În calitate de secretar al Societății pentru Învățătura Poporului Român, filiala Tutova, a meditat și acționat pentru înființarea la 1870 la Bârlad a Școlii Normale permanente cu internat, „făcând ca în acel an școlar 1873/1874 încă 52 de învățători să se adaoge la cei 18 învățători vechi, numărul lor ridicându-se acum la 70". I. Popescu se îngrijea de școlile înființate în satele din județul Tutova „așa cum se îngrijește un tată de copilașii săi", afirmă I. Antonovici, iar V. Alexă de la Vutcani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cei 18 învățători vechi, numărul lor ridicându-se acum la 70". I. Popescu se îngrijea de școlile înființate în satele din județul Tutova „așa cum se îngrijește un tată de copilașii săi", afirmă I. Antonovici, iar V. Alexă de la Vutcani - Fălciu, adaogă: „marele profesor... la unii învățători le scria, la alții se ducea personal, îi sfătuia și-i îndruma la munca pentru ridicarea Neamului". El este acela care „cu mijloacele lui mărginite a modificat și înnoit cu suma de 1500 lei, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spuneam, ar fi îngrozitor să fie adevărat că Maestrul nu mai dă lecții particulare, tocmai acum, când mi-am găsit slujba și am bani. Tocmai acum, cănd puteam lua și eu lecții. Măcar câteva. Măcar o lecție, două pe lună, adaogă văzându-l că tace privind-o neliniștit, parcă nici n-ar fi ascultat-o, ci i-ar fi urmărit doar mișcările buzelor și lumina, cănd umedă, cănd mata, a dinților." Urmează un moment canonic în dramaturgia inițierii: refuzul de la început
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a capului racord de privire ne poartă privirea către coridorul în care se va desfășura restul scenei: "[P.P. Antim în amorsa și P. Ans. Coridor] Întoarse capul și văzu că, în fundul coridorului, luminile începeau să se stingă. Trebuie să mergem, adaogă, ca altminteri riscăm să găsim poartă încuiata." Momentul anterior creează premisele unei tensiuni dramatice. Ne aflăm pe coridor la capătul căruia cei doi se vor despărți. Traversarea coridorului devine o cursă contra cronometru pentru Maria în a-și convinge maestrul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în scuipătoarea care era în colțul clasei. Colegul Vasile Bălan mi-a făcut observație și mie mi s-a părut că n-ar fi trebuit să-mi facă el observație. Și-a dat seama că n-am înțeles și a adăogat: Nu-i pentru muci, ci pentru scuipat; de aceea se cheamă scuipătoare. Mi-am dat seama că am mari lipsuri în educație. De fapt, până a ajunge la seminar eu nu mai văzusem o scuipătoare, și nimeni nu-mi vorbise
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la Școala Militară și pe front, este învinuit de fapte grave pentru care riscă o grea condamnare, că omul a făcut recurs la Inalta Curte de Casație și că m-a pus pe mine martor al apărării sale. Și a adăogat respectivul: Ar fi păcat să nu ajutați un camarad de armată. M-am codit, că am anunțat oamenii să merg cu „molifta postului”, să nu am bani pentru drum, dar m-a rugat stăruitor. Gîndiți-vă câtă încredere are omul în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce «știi rumânește?», adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din țara lor. Dacă ei întrebuințează această cantitate de aur și argint pentru cumpărarea de bunuri străine pentru a satisface consumul altor țări, sau pentru a face ceea ce se numește comerț de transport, profitul ce rezultă din acest comerț se adaogă la venitul net al acelor țări. El e ca un fond nou creat pentru a alimenta un nou comerț, comerțul indigen fiind acum făcut cu hârtie, iar aurul și argintul fiind convertit într-un fond destinat acestui comerț nou". Adam
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de trăsături de comportament și de atitudini pe care poporul român le poate oferi umanității. Folclorul e necesar doar pentru cunoașterea realităților locale ale unei culturi marginale: La notițiele prețioase despre relațile (referințele) noastre politice și comerțiale, poezia poporală mai adaogă o largă prescriere de starea morală, de obiceiurile vieței intime și de organizarea soțială a Principatelor; prin urmare poezia poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost și cine suntem 34. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]