538 matches
-
cei doi ocnași: Rim și Lina. In curtea bisericii, Nory dete un cot puternic lui Mini: - Uite-1! Amândouă priviră într-acolo, apoi una la alta și, fiecare căutând a lăsa pe cealaltă să se pronunțe, murmurară laolaltă: - Lică! - Bravo, Lică! adaogă Nory, revenindu-și repede din uimire. Așadar, domnul de la cinematograf, domnul cu profil interesant, cu rictus în colțul gurii, era Lică! Lică, fără de mustață mică, cu desenul gurii liber de umbră, cu gropița pe care o dezmierda vârful castaniu al
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vremii” cu subtitlul ,,Călătoria continuă”. Dacă volumul de debut avea drept moto un citat semnificativ al cronicarului moldovean Ion Neculce, primul nostru ,,povestitor artist”, volumul al doilea este precedat de un tulburător motto eminescian și anume: ,,Cu mâne zilele-ți adaogi, cu ieri viața ta o scazi și ai cu toate astea-n față de-a pururi ziua cea de azi.” Și autorul acestei cărți este moldovean, ca și mentorii literari pe care i-a selectat - Ion Neculce și Mihai Eminescu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
anunță el răspândind duhoare de spirt. Aplecându-se să tragă o scândură care sprijinea stiva, lemnele porniră la vale. Înjurând, tăietorul ridică, însângerate, două degete. Le privi scârbit, apoi rupse din scurteică o bucată de căptușeală și se obloji. Mai adăogând un gât de spirt, păru, într-adevăr, hotărât să se apuce de treabă. Când își aduse aminte cum a dormit îmbrăcat alaltăieri, nașul avea sub capră o movilă de butuci. Nu pornise bine la treabă cel dintâi, că bătrânul cel
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
vorbă de duh cu care să-mi întâmpin musafirii, deodată, mi sa iscat în amintire, odată cu înfățișarea celui care o rostise cândva, vorba căutată. Trăsăturile duhliului erau ale lui Guță. Coincidea până și numele. Cu atotștiința ei femeiască, Pușa a adăogat că întotdeauna mama lui Guță vine cu trenul din Pașcani. Nu încăpea îndoială: recentul meu prieten, Guță Diaconescu, era una și aceeași ființă cu băiatul trist și năsos cu care mi-am petrecut parte din începuturile mai fericite ale vieții
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lasă ! Eu suspin, ție nu-ți pasă. A veni o vreme-așa Când și tu îi suspina Și mie nu mi-a păsa. Într-o viață de om bucovineanul nu-și irosise decât sănătatea. „Sufăr cu stomagu’ ”, zicea el. Apoi adăoga : „Mă necăjește și maiu’ ”. Copil, mă țineam scai de dânsul, punând tot felul de pricini ca să nu scap nici una din poveștile cu care știa să-și ilustreze orice afirmație. Avea o imaginație aparte datorită căreia, vorbind, parcă picta. Mai ales
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
brațe și urcă cu dânsul în odaie. Bătrânul rabin îi urma. După ce-l întinseră pe Urechiușă în pat, rabinul începu a pipăi mădularele copilului. - Trăiește, hotărî învățatul. S-a ales numai cu un picior rupt. Ai avut așa un noroc, adăogă el aspru către Mehală, că trebuie să mulțumești până la sfârșitul vieții lui Dumnezeu. Puteai să putrezești în ocnă. - Am să-l îngrijesc, am să-l fac bine ș-are să fie copilul meu, se jură smerit tapițerul. - Să te-audă Dumnezeu
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
a lui F.T. Marinetti la serbările din Arles, pentru centenarul lui Mistral, în calitatea sa de purtător al cuvîntului țărilor latine adus intelectualității române în fața reprezentanților culturei mondiale, acel elogiu înflăcărat care a stîrnit interesul unanim pentru țara noastră. Mai adăogăm pentru informare că bucata de față va fi urmată în curînd de poezia „L’incendio della sonda“, pe care Marinetti a recitat-o la una din conferințele sale din aula Academiei Comerciale și al cărei colorit și sonoritate au entuziasmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în cuvînt, se poate socoti că descinde de la experiențele unui Edgar Poe, pentru literatura anglo-saxonă, unui Mallarmé pentru cea latină”, adăugînd, pe urmele lui de Gourmont, cîteva considerații relevante despre inovația personală ca incomprehensibilitate: „Arta personală - și e singura artă - adăoga Rémy de Gourmont, teoreticianul simbolismului și spiritul subtil pe care literatura franceză începe să-l repună în drepturile sale dintîi, arta personală este, aproape întotdeauna, aproape incomprehensibilă. Înțeleasă, ea încetează de a mai fi artă pură și devine un motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
gândi ea și zâmbi cu mândrie că poate fi atât de aspră. - Eu ți-am spus-o, domnul meu, de atâtea ori, că numai amiciția adevărată poate să fie legătura dintre noi. Ce cei mai mult?... Ce vrei de la mine? adaogă repede. - Ce vreau, zise el c-o tristă blândețe, ce vreau? Dar nu vezi tu cum sufăr? Spune-mi numai că mă iubești - spune-o! dar nu cu două înțelesuri, nu ca atunci la bal... drept! spune! - Da! zise ea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
gândirilor mele a fost singura fericire ce am avut-o-n lume. Marie! Marie - mi-am luat voia să-ți zic tu pentru că nu-ți pot zice altfel - nu găsesc, nu pot să găsesc altă vorbă. Dacă aceasta ar putea adăoga desprețul... dac-ar putea-o... s-ar sfârși înca [l]te * toate. Adio! Adio! {EminescuOpVII 142} ÎNTÎIA SĂRUTARE 2255 Ah, fiecare a gustat-o care-a iubit! Cum este ea? Cine poate ști spune! Și cu toate astea ce n-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cea limbută cu dinții de mărgăritar. - De-ai ști, Finițo, zisei pe jumătate râzând, de dragostea mea... - Dragoste, zise ea repede, ce dragoste?... Și ridică cu curiozitate din sprâncene. Ce dragoste?... spune-mi și mie... zău așa! Te rog, vere! adaogă ea, încrețindu-și gura și plecând ochii cu atâta grațiozitate încît numai pe sub gene se uita la mine. - Șezi ici pe pat, zisei eu, apucînd-o-n brațe și punînd-o să șadă ca pe-un copil obraznic... eu mă așezai alături cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fi putut mișca o inimă de aramă... - Te rog, zise ea, omoară-mă! Omoară-mă și pe mine, ca pe tata, căci îți voi mulțumi. - Hehehe! nerozie 1... Ce? să mori, auzi! Auzi, Istvan, să moară ea! Nu, nu, nu! adaogă el râzând prostește, tu nu trebuie să mori. - Nu trebuie să moară! adaogară toți râzând care dencotro, ea-i nevasta noastră a tuturora... Nu trebuie să moară. - Eu am căzut întîi la sorți, zise canibalul, lăsați-mă cu ea singur
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Dar, cum am zis, toate acestea sunt fleacuri pentr-un membru de la primărie. Viața are pentru el însămnătate numai întrucît se percepe taxa pentru înscrierea în condicele stării civile, moartea întrucît se percepe o taxă pentru îngropăciune și întrucît se adaogă cu unul numărul născuților și al morților. Membrul de la primărie nu vede în acești oameni decât indivizi impozabili, subcomisarul - indivizi ce trebuiesc privegheați ca să nu [se] fure unii pe alții și să se ție în regulă. După această pătură de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
normală reprezentează un dreptunghi de lemn de nuc lusturit, dar cari cu orice ocazie se puteau desface {EminescuOpVII 293} și întoarce astfel încît reprezentau un patrat îndoit, așa de mare ca dreptunghiul, îmbrăcat în postav verde. N-am nevoie să adaog că-n săltare găseai orșicînd cărți și cridă. Am vrea să-i dăm a înțelege cititorului cumcă acesta nu era un salon principal de paradă, căci într-acelea l-ar fi uimit luxul sau mai bine zis acea barbară superfluență
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tămăduirea, dărămarea și zidirea, plănsul și răsul, aruncarea cu pietre și străngerea pietrelor, îmbrățișarea și depărtarea. De la cunoștințe multiple ajunge la cunoștința că „tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăogat și nimic de scăzut” Jocul multiplelor se stinge și se reaprinde în Unu. Dacă mintea urcă dinspre multiple spre contemplarea Unului, deșertăciunea se dizolvă. Dacă mintea coboară spre contemplarea lucrurilor, a multiplelor, deșertăciunea coboară și ea ca o umbră fidelă
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
care se 'ntemeiau hotărârile de pîn' acuma, și starea generală a Europei îndreptățesc la convingerea cumcă țelul comun se {EminescuOpIX 120} poate ajunge, păzindu-se pe deplin pacea europeană. - Provinzial Correspondenz mai pomenește despre amânarea voiagiului împăratului la Ems și adaogă că petrecerea împăratului Rusiei în acel loc de cură se va prelungi cu 8 zile. Amândoi împărații vor petrece câteva zile împreună. - Se zice că preste câteva zile vor avea din nou întîlnire pr[ințul] Bismark, pr[ințul] Gorciacoff și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un comitet, și-au propus ideea de a redacta un ziar stabil și cu totul independent". Deși acești juni sunt modești poate prin cunoștințe, totuși "înmulțirea ziarelor este un pas mai răpede spre lumină, o piatră mai mult ce se adaogă la temelia edificiului social". Poate! Mai știi? Dar umilita noastră părere este că ar fi fost mai bine ca mai întîi să se dezmodestifice cunoștințele respectabililor câțiva juni, căci ceea ce ne desperează nu sunt pe atâta bătrânii pe cât tinerimea noastră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
razele sale fruntea înmărmurită a lui Constantin Negri și mormântul său, deschis să-l primească. Astfel pământul românesc primește în brațele sale pe copiii săi adormiți cu aceeași blândețe ca sânul mamei; el, în care zac comorile trecutului nostru, își adaogă câte o nouă comoară; și astfel ni se face mai scump, tot mai scump. Dormi dulce în pământul din care te-ai născut, pe care l-ai iubit, pe care l-ai apărat viața toată, și fie-ți țărâna ușoară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de finanțe, la Livadia, pentru a scoate din pământ bani, perspectiva unui împrumut forțat înlăuntrul țărei, de vreme ce piețele străine păstrează o statornică surzenie, toate acestea și multe altele câte se petrec în țara rusească - oare semne de pace să fie? Adăogăm că în cercul consultărilor decisive din Livadia au intrat și eventualitatea abdicării împăratului Alexandru în favoarea principelui de coroană. Până acuma birourile de corespondență vestesc că propunerea Turciei pentru un armistițiu de șase luni au fost respinsă de Rusia, admițându - se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d-lui Gladstone. Alături cu d-nii Zancof și Balabanof, doctorul formează un frumos trifolium bulgaricum. [10 octombrie 1876] ["A ÎNCEPE CU STEREOTIPUL"] A începe cu stereotipul: "trăim în vremi grele și nu știm ce va aduce ziua de mâne " nu adaogă întru nimic înțelepciunea cititorului. Cu toate acestea mai toate organele de publicitate vor da acest răspuns, pentru că este formularea vorbită a tăcerii și o dovadă că omul poate, vorbind, să tacă, mai ales când n-are ce spune. De aceea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cei din urmă cinci ani, populația autohtonă a Ungariei a scăzut cu 144. 000 suflete. Cu aceasta însă se împuținează puterile ce esploatează pământul, prin urmare începe regresul agriculturei și o esploatare a brazdei din ce în ce mai extensivă și mai istovitoare. Mai adaogă apoi înmulțirea clasei neproductive a advocaților și scribilor și burlăcia ei, apăsarea din ce în ce mai mare a țăranului și proletarizarea lui, încît nu va mai produce decât copii nesănătoși sau, producîndu-i, nu va avea cu ce-i ținea. Și ce e mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în disprețul lumii simpatii atât de barbare, atunci cu drept cuvânt ne 'ntrebăm ce popor este acela care i-a dat naștere? Ce fiare vor deveni acești bipezi vertebrați când vor mai avea și rațiuni reci pentru acțiunile lor? Mai adaogă la toate aceste considerații și modul cum ne tratează ungurii prin ziarele lor și cum regularisesc pe connaționalii noștri de peste Carpați și tabloul e complect. Toleranți suntem și creștini, dar, oricât de creștini, toate acestea trebuie să aibă o margine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vedea intrarea lunii în umbra pământului. [16 februarie 1877] NEORINDUIELI GRAVE În unul din ultimele sale numere "Unirea democratică" deplânge lipsa de respect față cu autoritatea statului, care se 'nțelege că nu poate fi reprezentată decât prin persoane. Noi vom adăoga că acest spirit de rebeliune, atât de comun în tonul ziarelor în critica ce se face organelor statului, amenință a intra până și în școli. Astfel alaltăieri, miercuri, elevii școalei tehnice s-au împotrivit la esecutarea unei pedepse ordonate de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puteri europene și declară că, asupra acestui punt, afacerea fiind terminată poate da esplicațiunile ce i se cer, dar că, în privința celorlalte cestiuni, negocierile fiind încă pendente, nu ar putea vorbi fără a compromite chiar reușita acelor pertractări. D. ministru adăogă că numai dacă Senatul va da un vot prin care să-l oblige a tipări și distribui corespondența urmată cu cabinetele străine va consimți a se supune acestui vot; că în privința aceasta a luat avizul Consiliului de Miniștri, dar că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deosebire Englitera va fi responsabilă". Rusia nu urmărește politică de cucerire, dar ea insistă pentru a obținea garanțiile pe care le crede indispensabile. Generalul zice că el mai era însărcinat de a preciza situațiunea Rusiei în ceea ce privește alianța celor trei împărați. Adaogă apoi că Rusia nu va mai putea purta multă vreme sarcinile care rezultă din mobilizarea armatei și că întîmplările care s-au petrecut în timpul din urmă în Turcia o sileau a-și grăbi deciziunea. Generalul dealtmintrelea crede că interesele Austriei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]