581 matches
-
în teatru, determinând radicalizarea limbajelor scenice, a structurilor dramatice și a modalităților de construire a eroilor. „Personajul autentic al dramei absolute este un om de specie nouă, capabil de crize de conștiință, de ordin cognitiv, nu moral“ - afirma Camil Petrescu (Addenda). Prima sa piesă, Jocul ielelor (1916), ilustrează perfect noul canon al dramei de idei (care apropie teatrul lui Camil Petrescu de dramele lui H. Ibsen sau Fr. Dürrenmatt), schițând, în același timp, reperele paradigmatice ale teatrului camilpetrescian. CUPRINS: Item 1
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
însoțite de note, comentarii și prezentări de ansamblu. O însemnătate cu totul aparte are publicarea jurnalului inedit al lui G. Călinescu, precum și amplele incursiuni documentare în epoca de tinerețe a fiecărui autor avut în atenție. Înteresantă prin noutatea ei e Addenda la ediția E. Lovinescu, în care sunt incluse prefețele criticului, însemnările de album, textul autografelor, lista manuscriselor și a cărților cu autograf din biblioteca mentorului de la „Sburătorul”. Demnă de menționat e și valorificarea scrierilor unor autori mai puțin cunoscuți, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
Celan. Mai bine de un an martor al evenimentelor, autorul reconstituie, într-o autentică proză memorialistică, atmosfera efervescentă a epocii, prieteniile lui Celan în capitală, păstrate și peste decenii, aducând și o prețioasă contribuție la cunoașterea istoriei suprarealismului românesc. În addenda sunt incluse puținele sale poeme scrise în românește, în versuri și în proză, câteva traduceri din Franz Kafka, precum și un eșantion din corespondența purtată cu Alfred Margul Sperber și cu semnatarul cărții. S. a mai lăsat în manuscris pagini de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
4 Timpul / 209 Durata: două tipuri / 210 Motivația acestei distincții / 211 Cronologia: întrerupere și paralelism / 213 Succesiunea logică / 214 5 Locația / 215 6 Remarci și surse / 218 4 Postfață: Pledoarii pentru folosirea naratologiei în Analiza culturală / 221 INFORMATII SUPLIMENTARE / 227 ADDENDA LA ROMANCIERII OLANDEZI CITAȚI / 229 BIBLIOGRAFIE / 231 INDEX DE NUME / 239 Cuvînt înainte Cartea profesoarei Mieke Bal1 este primul tratat de naratologie tradus în limba română, un demers nu numai binevenit ci chiar salutar. Pentru că, deși accentul în critica literară
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
exemplu de demers retoric direcționat către destinatarul narațiunii. Naratologia și studiile culturale Carlisle și Schwartz (1994) oferă o colecție reprezentativă pentru uzul naratologiei pe un fundal de multiple considerații culturale. Vezi și Bal (1997), unde problema conexiunii este analizată explicit. Addenda la romancierii olandezi citați J.M.A. Biesheuvel (n.1939) vine dintr-un mediu creștin protestant. A studiat dreptul și mai apoi a lucrat ca marinar. Acum este scriitor, apărînd la televizor și ținînd lecțiuni publice. În operele sale, parțial autobiografice
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Evtușenko, traducerile fiind semnate de nume de rezonanță: Lucian Blaga, Maria Banuș, Ștefan Aug. Doinaș, Virgil Teodorescu, Petre Stati. În numărul pe 1985, lui Marin Preda i se publică fragmentul inedit Povestea unui comandant de tun. Corneliu Leu propune o Addenda la „Romanul unei zile mari” și prezintă biografia ultimului împărat al Chinei. Ediția almanahului apărută în iarna 1986-1987 oferă o scurtă istorie a filmului de animație. Colaborează Gr. Traian Pop și Dana Duma. Numărul pe 1987-1988 (iarna-primăvara) e dedicat filmului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285270_a_286599]
-
germană la École Normale Supérieure. Traversând o profundă dramă sufletească, se sinucide, aruncându-se în Sena. Din scrierile lui C. în limba română se cunosc puține texte - aproximativ cincisprezece poezii și poeme în proză, majoritatea reproduse de Petre Solomon în Addenda la studiul său Paul Celan. Dimensiunea românească (1987). În același volum au fost incluse scurtele traduceri în română din Franz Kafka, precum și corespondență, redactată parțial în românește. Influența limbii și a surselor liricii românești pentru creația de maturitate a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
romanice și germanice / 283 Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice / 296 Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice / 302 Formarea și evoluția limbilor literare romanice / 308 Limbile literare germanice / 317 Comunicarea culturală prin traduceri / 323 Addenda: Europenismul românilor / 344 Bibliografie / 399 Abrevieri / 404 Semne folosite în transcrierea fonetică / 406 Abstract / 413 Résumé / 423 Auszug / 433 Resumen / 445 Cuvînt înainte Această lucrare are drept obiectiv determinarea elementelor de bază care dau unitate și distinctibilitate Lumii Europe-ne și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Peripeții de vacanță, București, 1986; Un om în câmp, București, 1989; O doamnă la marginea orașului, București, 1991; Copilul tuns zero, Constanța, 1992; Fotografie cu un câine lup, București, 1996; Un om fără importanță, București, 1997. Repere bibliografice: Florin Muscalu, Addenda sau Boala copilăriei, VR, 1976, 1; Alex. Ștefănescu, Lirism saturnian, LCF, 1978, 36; Lucian Raicu, Portret interior, RL, 1978, 48; Nicolae Motoc, Poezia amănuntelor vii, T, 1979, 1; Ion Stratan, Prozaic și prozaistic, AFT, 1979, 5; Petru Vălureanu, O poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
grupul pro, care flutura pancarte și banere cu urări de bun venit și succese, se adunaseră peste câteva sute de chinezi, pe când grupul pe a căror unică lozinca scria, probabil, "Întoarceți-vă acasă", număra, în total, șase manifestanți. Ca o addenda ieșită din context, cu această ocazie am făcut cunoștință cu domnul Ropoteau, unul din asistenții comandantului aeroportului. Citindu-i numele pe ecuson, i-am declarat, cu voce tare, în fața celorlalți, că aveam impresia că suntem rude sau chiar frați și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
revistă independența de dezbateri lipsită de o concepție unitară, ar fi trebuit să devină cu vremea revista teoretică a partidului. Alte publicații - precum Berliner Debatte Inițial, Argument, Sozialismus (din Hamburg) - Își aduceau și ele o contribuție semnificativă În acest sens. * ADDENDA «Centrele de excelență» În științele socio-umane și inserția lor În comunitățile științifice emergente din Europa de Est Vechiul sistem de pregătire a elitelor conducătoare din fostele țări socialiste poate fi descris prin delimitarea a doua momente istorice distincte: mai Întâi, adoptarea modelului
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
dicționare ale scriitorilor care pretind să repertorieze autorii din toate timpurile sau ale unei generații (Zaciu, Papahagi, Sasu, 1995; Ulici, 1995) au drept principal efect mai curând bruiajul reperelor istorice și biografii În numele unei «judecați interne» și al priorității «operei». Addenda Situația scriitorului în țările europei centrale și orientale La sfârșitul unei anchete realizate prin chestionar pe langă asociațiile scriitorilor și ministerele culturii dintr-o duzină de țări est-europene, ca și prin intermediul ambasadelor, misiunilor și delegațiilor din CE, un raport privind
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
boală (endocardită lentă majoră), I. se stinge în casa părinților săi, refugiați din Basarabia la București. În volumele postume Cântarea munților (1945; Premiul Fundațiilor Regale) și Țara luminii (1946) intră titluri noi, alte poezii, aproape nouăzeci, găsindu-și loc în Addenda la Versuri (1964), ediție îngrijită de Marin Bucur. Versuri și proză inedite au fost inserate în „Manuscriptum” (1972, 1974). La I. pasionalitatea e o formă complementară a lucidității, resort ce îi determină modul de a exista și reprezentările, orientând-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
Scrieri, IV, 464-465, VI, 117; Iorga, Ist. lit. cont., II, 110-114, 147-148; Miller-Săndulescu, Evoluția, 309-318; Radu Gyr, Breviar de literatură contemporană, CL, 1935, 1-2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 681; Sevastos, Amintiri, 239-241; Perpessicius, Lecturi intermitente, GL, 1967, 35; Doru Scărlătescu, Addenda la o ediție Alice Călugăru, RL, 1970, 13; Ciopraga, Lit. rom., 41-42, 49-50, 76-77, 97-98, 105-106, 303, 307, 321-325, 438; Micu, Început, 299-301; Piru, Varia, I, 377-380; Vasile Netea, Alice Călugăru, o enigmă biografică, MS, 1973, 3; Pavel Țugui, Alice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
București, 1978; O viețuire cu Stan și Bran, București, 1981; Sonatine, București, 1987; Mătușile din Tel Aviv, București, 1993; O supraviețuire cu Oscar, București, 1997; ÎnSISIFicarea la noi, pe Boteanu, București, 1998; Autodenunțuri și precizări (plus câteva note informative, o addenda și spovedania unui convins), București, 2001; Supraviețuirile, vol. I: Rămășițele mic-burgheze, București, 2002, vol. II: Armata mea de cavalerie, București, 2003. Repere bibliografice: Ardeleanu, Însemnări, 225-230; Oprea, Mișcarea, 205-213; Ungheanu, Arhipelag, 171-175; Ardeleanu, Opinii, 52-56; Cristea, Domeniul, 310-313; Culcer, Citind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
din alte țări, toate scrise cu drag, din inimă, cu bucuria de a-i fi fost în preajmă, de a-i fi împărtășit crezul poetic și cu imensul regret al precipitatei despărțiri. Sunt pagini menite să rămână într-o necesară addenda la istoria literaturii române. Deși nu lipsesc exagerările și post-politizările forțate, uneori până la ridicol. Aflăm, astfel, că "poetul simulase o accidentare și își pusese piciorul în gips ca să scape de presiunile Comitetului Central, care voia să-l folosească, apoi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nici aforismelor, nici "stricto senso" în aceea a cugetărilor. Au câte ceva din fiecare. Și dacă tot suntem la acest capitol: Vauvernague crede că "Maximele oamenilor dau pe față inima lor", așa că lectura cărții "Înger cu coarne" poate oferi, într-o addenda virtuală, și portretul medicului Schor: un blajin înzestrat cu ascuțit simț al umorului, deosebit de sensibil, capabil să dibuiască cele ascunse dincolo de aparențe, moralist "cu mănuși", care nu apelează la sentințe contondente, ci la terapia subtilă, inteligentă, a umorului fin până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1980, 460 p. (Eminesciana; 20) * BULGĂR, Gh. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei. Iași: Junimea, 1980, 191 p. (Eminesciana; 21) * CARACOSTEA, D. Arta cuvîntului la Eminescu. Studiu introductiv de Ion Apetroaie. Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie. Iași: Junimea, 1980, 487 p. (Eminesciana; 22) * NEGOIȚESCU, I. Poezia lui Eminescu. Ediția a 3-a. Iași: Junimea, 1980, 183 p. (Eminesciana; 23) * BOGDAN-DUICĂ, G. Mihai Eminescu. Studii și articole. Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Coltău, (n. 1919-m.1970) poet, gazetar, traducător al lui Ady Endre, Jozsef Attila, Petöfi Sandor despre a cărui "tălmăciri" Perpessicius va scrie în Revista Fundațiilor Regale (nr. 12, 1947). 22 M. Eminescu, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena D. Vatamaniuc, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1981, p. 57. 23 Ioan Slavici, Lumea prin care au trecut, op.cit, p. 27; la p. 45 în ediția de la Ed. Minerva, 1983. 24 Reproducem și o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
croșete): [ ] numai cuvintele sau chiar propozițiile lipsă din textele reproduse de Bacalbașa, omise de acesta, de cele mai multe ori, datorită unei inaderențe senine la un mod de lucru care presupune exigență științifică și meticulozitate. La sfârșitul fiecărui tom vom reproduce, în Addenda - operând selectiv, pentru a re ține numai acele detalii care ar mai putea interesa astăzi - unele fraze sau fragmente mai mari, eliminate de Bacalbașa cu ocazia pregătirii pentru publicarea în volum a textelor apărute în ziar. La baza acestei opțiuni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiecărui capi tol, între croșete, conținutul acestuia, reprodus după sumarul amintit. Repartizarea atribuțiilor între cei doi editori ai acestui prim volum al lucrării lui Bacalbașa a fost următoarea: A.A.: stabilirea textului, confruntarea cu textul publicat în Adevărul și definitivarea Addendei; confruntarea afirmațiilor și citatelor reproduse de Bacalbașa cu gazetele la care acesta apelează frecvent: Românul, Trompeta Carpaților ș.a., alcătuirea indicilor; T.A.: documentarea generală în vederea alcătuirii notelor explicative și elaborarea acestora. Ținem să mulțumim aici, încă o dată, tuturor acelora care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost și director al Liceului Sf. Sava. 13. Dimitrie Laurian (1846-1906) a fost profesor de filozofie la Colegiul Sf. Sava înce pând din anul 1871. 14. Ion Dragomir, și el fost director al școlii. * Notele indicate prin asterisc trimit la Addenda (v. p. 397). 15. Constantin Bacalbașa sosește în București după ce aici se instalase, la 11/23 martie 1871, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu. Împotriva acestui guvern aveau să se grupeze treptat toate formațiunile liberale, în fruntea cărora se aflau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
TEL., an. V, 30 aprilie 1875, p. 3). Implicat în dezordinile care au avut loc cu prilejul alegerilor, el va ajunge totuși peste câteva zile la închisoarea Văcărești („Informațiunile noastre“, TEL., an. V, 1 mai 1875, p. 3). V. și Addenda, p. 406. 30. Am confruntat citatul cu ROM., an. XIX, 27 aprilie 1875. Bacalbașa a modificat textul anunțului, îndeosebi în prima parte, pe care o reproducem întocmai după original: „Guvernul, executor al ordinelor și ultragiilor îndreptate de Austria contra națiunii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi, ca român, susținut de onor. public bucureștean“ („Curierul spectacolelor“, Stindardul, an. I, 30 aprilie 1876, p. 3). (Despre I.D. Ionescu v. cartea lui Ioan Massoff, I.D. Ionescu de la „Junion“, Ed. Muzicală, București, 1965 și, mai departe, pp. 379-380 și Addenda, pp. 417; 419-420). 65. În primăvara și vara anului 1876 spectacolele de varietăți aveau loc în grădina Union Suisse, în grădina Rașca, în grădina „noului Hotel Dacia“ unde cânta muzica militară și oferea „concerte amuzante“ „domnișoara Finetta“, în grădina Guichard
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I.D. Ionescu, iar echipa de gimnaști a profesorului Moceanu va prezenta la Teatrul Bossel o „mare pantomimă gimnastică și spectaculoasă, în un act și șapte tablouri“, Hoțul de cloșcă sau Furtul nereușit de la Muzeu (TEL., 4 decembrie 1875, p. 3). addenda Reproducem selectiv, așa cum am precizat în Nota asupra ediției (1987), pasajele mai im portante eliminate de Bacalbașa atunci când a pregătit pentru a fi cuprinse în volum textele preluate din Adevărul, unele relatări mai dezvoltate precum și dialogul susținut cu cititorii ziarului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]