1,620 matches
-
ai vrut să asculți să mă înțelegi și să mă crezi - de cîte ori ți-am spus și scris - oare chiar a fost un vis - la Cluj n-ai fost cand ți-am spus și unde - ce gînd netrebnic te-ademenit în hau - să fie greu să fie bine eu fără sufletul tău nu pot fi eu, iar sufletul din tine e zeu și pentru mine, iar pîngărirea trupului de acei falși făcători de bine e numai răzbunare asupra interiorului din
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_andreica_1403773229.html [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
în comuniune cu florile și fluturii numiți zbor de stea, dar simte și o clipă a zadarnicei așteptări. Adrian Erbiceanu se zbate între dorință și teama de neîmplinire și definește iubirea drept o fată sfioasă, dar care știe să-i ademenească pe îndrăgostiți. Aceștia o vor simți ca pe o apă ce lasă în urmă umbră și lumine de începuturi neîncepute, căci de apa iubirii nimeni nu și-a potolit setea. Elena Armenescu îi poruncește celui pe care îl iubește Rostește
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1422782388.html [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
2089 din 19 septembrie 2016. Am să-încerc să număr boabe de nisip, scoicile din mare, zilele de luni, iar de nu-i posibil, chiar cu niciun chip, îmi duc număratul într-un crâng cu pruni, Pruni cu care toamna mă ademenește și mi-i coace-n spuză, pe jăratic viu, și mi-i colorează de mă amețește să nu mai țin pana, să nu pot să scriu. Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale, mustul dulce fierbe, iar gutui se coc
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Apoi! - Mă mai ții minte? Eu te-am iertat! - Sigur, îmi aduc aminte de tine! Chiar mi-aș dori să petrecem timpul în Rai! Depinde numai de Dumnezeu! - Ok! Îți doresc mult succes! Vasile își aminti, cum, în tinerețe a ademenit-o pe Crinuța, a profitat de ea, spunându-i că o iubește și o ia în căsătorie, apoi a abandonat-o pentru alta. Avea mustrări de conștiință și nu știa cum să-i spună lui Dumnezeu de acest păcat pe
VASILE ŞI PĂCATELE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1481016041.html [Corola-blog/BlogPost/366151_a_367480]
-
nu știai că poți să te trezești noaptea, urlând de durere. Cine mai face una ca asta? De unde să ai încredere într-un bărbat? De te vedea Nichita te întreba ; -el ți-a sărutat talpa de mergi așa? După cum te ademenea cu respirația, cu privirea e bine că ai rămas în viață - mi-a zis un alt poet. XXXVII Zina spune că nu crede în dragoste - are soț și copii, dacă aveam o crenguță de măslin aș fi pus-o sub
DE DOR DE POEMELE ECATERINEI NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1470732036.html [Corola-blog/BlogPost/365225_a_366554]
-
de „răni deschise” și, plutind pe nava săltând pe valurile zbuciumate ale mării de ale cărei primejdii se ferește, lăsându-se legată, ca eroul grec, cu „otgoane groase” de „catargul cel înalt”, își astupă urechile, pentru a nu se lăsa ademenită de sunetele aducătoare de moarte ale unor sirene, poartă în inima sa imaginea iubirii de odinioară cu speranța că o va regăsi: „Seară de seară, mă opresc pe val,/Scrutez cu ochii malul de otravă;/ Spre farul sfânt al singurei
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496288525.html [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
orizontul - apă și cer îmbinate. Unde albastre ies din râuri, din lacuri albastre sau din cerul înstelat în oceane reflectat. Mare, stânci și valuri albe, un bărbat pe plajă doarme. El, bătrânul Lup-de-mare, cu-a lui frumusețe pe fete le ademenește ca să îl răsfețe: „Vino langă mine, te aștept demult, îmi vei fi iubită, hai, dă-mi un sărut! Strânge-mă în brațe, te voi mângâia, îți voi umple viața cu iubirea mea!” Și pe creste înspumate ei plutesc purtați de
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Infinitele_nuante.html [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
sus, în cercul nostru de „șamani” îmbujorați, cu ochii sclipicioși și trupurile bântuite de dulcea oboseală de după ascensiunea pe cărări ințiatice, eram cu toții incredibil de excitați. Mi s-a întipărit pe veșnicie amintirea incantației miraculoase cu care omul acela straniu ademenea spiritele, invitându-le să adăsteze printre noi: „ba/ baba-ba ba-ba...” Mai târziu, în sala de mese a cabanei Podragu, ne-a convins că le va chema, somându-le să ne dea un semn. Abia perceptibil, colțurile feței de masă s-
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_muntii_gabriela_calutiu_sonnenberg_1336579628.html [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
mele deasupra câmpiei de nori ți-aș construi Acolo sus pe cel mai înalt pisc aș urca în fiecare zi să pot vedea lumina dimineților cum se răsfață pe chipul tău Ți-aș pune în ferestrele lui zâmbetul cerul să ademenească cu el diminețile desvelite frivol în fața soarelui răsărit Apoi aș picura lacrima universului în grădinile simțirii tale și din altoii ce ar răsări mi-aș hrăni visul întâlnirii reale sus pe un pisc unde doar pasărea iubirii ajunge Venirea ți-
DOAMNA MEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1487401747.html [Corola-blog/BlogPost/377408_a_378737]
-
maxim. Doar linia circulară a orizontului îți închide perspectiva asupra marii citadele care îmbină, se zice, ca niciun alt oraș european, opera trecutului cu cea a prezentului, istoria cu industria. Industria zilelor pe care le trăim, cea care i-a ademenit deja și pe consătenii noștri...Cine ar fi crezut asta numai cu două decenii în urmă? Ne miram atunci că locuitorii satelor noastre deveniseră navetiști la Brașov sau la Constanța...Iată-i acum făcând "naveta" la Milano, la Roma, la
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Notite_de_calator_conjunctural_ii_gheorghe_parlea_1337284649.html [Corola-blog/BlogPost/358414_a_359743]
-
decât la comanda propriei noastre conștiințe. Libertatea, probabil iluzorie, era, indiscutabil. Sosise vacanța de Crăciun și normal ar fi fost să ne aciuăm pe la casele noastre părintești, așa cum făcusem și în anii anteriori. Dar ne călărea un drăcușor care ne ademenea să rămânem în capitală. Se simțea, literalmente, în aer, că se pregătește ceva nou. Eram electrizați. Au urmat protestele studențești, efervescența unui nou început, speranțele și dezamăgirile. Din nou ni se spulberau idealurile, dar măcar de data asta merita efortul
ŞI ZILNIC NE UITĂM LA ŞTIRI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1393233223.html [Corola-blog/BlogPost/343458_a_344787]
-
din vedere, apoi o zărește din nou cum aleargă disperată. Se apropie ceasurile miezului nopții și urmărirea nu se termină. Prințesa se oprește într-un luminiș dintr-o pădurice de foioase. PRINȚESA: Simt că forțele îmi revin. Am să-l ademenesc cu farmecele trupului meu! La lumina lunii își desfășoară voalul transparent ca un evantai.Călărețul își strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: (surprins, cugetă cu glas tare) Căpitane, după ce nălucă a nopții alergi? Nu vezi că în fața ochilor tăi dănțuiește o zână
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
Cine mă gonește... Cine mă ignoră... Și compară.... Cine mă teme..... Cine se întreabă (despre mine, prea mult).... Cine mă coboară (în plictiseală, vis și în obliviune)... Cine după mine se ține și nu mă ajunge!!! Cine mă minte! Mă ademenește... Mă separă... Mă... fără de cuvinte. Acolo unde nimic nu este.... Și nu e nici măcar într-o poveste... Cine e invitat în adâncurile mele și se rătăcește.... Cine suspină fals suspin (și o face bine, credibil).... Cine se satură de mine
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurelia_satcau_1481358377.html [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
urmă a zburat. S-a oprit pe coama unui val și-a furat un pește. Cu prada mării în cioc s-a înălțat în văzduh. (Caută în nisip.) Nu căutam pescărușul. Altceva căutam, dar nu înțelegeam ce. M-am lăsat ademenită de sunetul apei și am plutit într-o zi pe valuri. Era așa de plăcut! Eram asemenea unei corăbii ce descoperea pentru prima dată leagănul din brațele apei. Totuși, nu găseam malul acela plin de verdeață și liniște. Negăsindu-l
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1471261850.html [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
M-am îndrăgostit de o himera, Care venea dintr-o lume austera, Din alte vieți, de demult uitate, Si cu care,...de ea am avut parte. Am recunoscut-o de la mare distanță, Era foarte frumoasă și avea prestanta, M-a ademenit cu admirabila ei privire, De pe chipul ei, ce emană fericire. Totul...n-a durat decât o singură zi, Éphémérizându-se, de a nu mai fi, Cunoscută și-n această nouă viață, Blocându-se într-un castel de gheață. Mie nu-mi
ÉPHÉMÉRIDE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1457771910.html [Corola-blog/BlogPost/352662_a_353991]
-
toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță)De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță)De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
așteptat de oameni și animale deopotrivă. Mi se porneau atunci toți și toate spre o nouă viață, cu grabă, cu nerăbdare, cu bucurie, iar când plesneau mugurii pomilor, îmbrăcându-se în cămeși de floare, când ghioceii, viorelele și lăcrămioarele ne ademeneau cu frumusețea și parfumul lor, atunci știam că nimeni și nimic nu va mai putea opri natura și omul din mersul lor mereu repetat spre renașterea vieții. Și-atunci venea iară la rând o nouă lume, renăscută parcă din caierul
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
de la aceste evenimente neplăcute din viața noastră. Îmi ocolesc de rușine toate prietenele. -Poți veni la mine oricând dorești să stăm de vorbă. -Oare se cade? -Iar începi ca data trecută? Ai văzut că nu mănânc femei. -Da, doar le ademenești cu vișinata ta specială și cafeaua turcească, spuse ea zâmbind. -Numai la prietene le ofer asemenea bunătăți. -Și! Domnișoarei Lepădatu nu i-ai oferit din vișinata ta specială? -Ce-ți veni? Nu am ajuns așa de departe cu relația, ca să o
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385119465.html [Corola-blog/BlogPost/372333_a_373662]
-
nenumărate responsabilități familiale. De data asta, credeam cu tărie că va fi altceva. Am intrat în curte scormonind cu privirea peste tot, în căutarea mamei. Am rezemat bicicleta de cireșul pietros de la poartă și nici nu m-am mai lăsat ademenită de chemarea rubinie și dulce a cireșelor, ce scânteiau printre crengile generoase. Deodată m-am oprit speriată de zgomotele și suspinele ce se auzeau prin ferestrele larg deschise. Am lăsat ghiozdanul să cadă în iarba din curte și am alergat
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481727573.html [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
lăsat să cadă, E-o dulce veșnicie din care va să vadă, Speranța noastră, calea către noi... Cu pacea în gene, ca ramuri de măslin, Ne poartă în lumi secrete, de taină și alin, Ne îmbrățișează în aripi, aievea îngerești, Ademenind din umbra hotarele cerești. Eu sunt aproape, privirea mea cu tine, Eu știu că tu ești tu și dincolo de mine, Și-am să te las să zăbovești secundă, În sufletu-mi ce astfel se confundă, De netăgăduit, cu cel din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
lăsat să cadă,E-o dulce veșnicie din care va să vadă,Speranța noastră, calea către noi...Cu pacea în gene, ca ramuri de măslin,Ne poartă în lumi secrete, de taină și alin,Ne îmbrățișează în aripi, aievea îngerești,Ademenind din umbra hotarele cerești.Eu sunt aproape, privirea mea cu tine,Eu știu că tu ești tu și dincolo de mine,Și-am să te las să zăbovești secundă,În sufletu-mi ce astfel se confundă,De netăgăduit, cu cel din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
logodirea dintre elementele concrete, materiale și cele abstracte, în cel de-al doilea poem al volumului, care începe cu strofa: ,,totdeauna, dragostea are ochii verzi/ (bobul de rouă poartă ie câmpenească)/ și îi ia urma/ doar vânătorul priceput s-o ademenească’’ - pentru a se încheia, de asemenea, cu o deschidere întru nemărginire: ,,(prin tunelul lumii întunecoase/ eu asmut câinii conștiinței dureroare)// doar timpul se subțiază ca un șarpe’’. Sunt versuri în care auzim, parcă, un ecou vag din filosofia aceluiași Martin
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]