465 matches
-
umanitar și antiimperialismul ideologiei politice americane. Faptul că ruperea legăturilor constituționale cu Coroana britanică a fost concepută pentru a semnifica inițierea unei politici externe americane deosebite de ceea ce trecea drept politică externă în Europa este clar consemnat în mesajul de adio al lui Washington: „Europa are un set de interese principale care nu au nici o legătură sau au o legătură foarte slabă cu noi. De aici încolo, ea se va implica probabil în controverse fără de sfârșit, ale căror cauze sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Roosevelt și Harry Truman. Chiar dacă îi lipsea excelența instituțională a britanicilor, diplomația americană a beneficiat de condițiile materiale prin care chiar și o conducere slabă le poate depăși. Mai mult, se baza pe o tradiție națională, formulată în discursul de adio al lui Washington și în special în doctrina Monroe. Busola tradiției poate proteja o diplomație proastă de greșeli catastrofale și poate face ca o diplomație mediocră să arate mai bine decât în realitate. Întrebarea dacă o astfel de tradiție poate
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
frecvente de alianțe chiar în timpul conflictului au șocat istoricii și au făcut ca secolul al XVIII-lea, în special, să pară lipsit de principii și considerente morale. Împotriva acestui tip de politică externă a avertizat Washington în mesajul său de adio. Perioada a fost însă una de aur pentru balanța de putere, atât în teorie, cât și în practică. În această epocă s-a publicat majoritatea literaturii dedicate acestui subiect, iar domnitorii Europei o priveau ca pe principiul suprem care le
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
B schimbar toate î ea Papei l iron Costin eședinți, P zecile de nt de sp andru Io , interes p excepț ie. 63 de vol a politică a înse luptă pera tip de rig lansat și va cărți, s, transmi adio și T druncinat a însemn (cu cuvi 103 st martor rea Regin uckingham ea gărzilor ntâlnirile a Cracovi ... mi-ami * rimari,... d președinți us la pos nescu e entru ce Opera ume, de mnat cu ărită oare la cu siuni V.V.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ători ? r, oferta r rincipale, trebui pen Bârlad susține impică, Andreea 130 deceniu p cu bune ș ția că un p , t t i i ai buni în u tot ce le e acest po ai pentru c une câtev adio s-a di iar tinerii tru reușită pe Răducan Cu pri ostul ac i rele, înt rogram m tr-o comp trebuie. st și-a câșt e le oferă a mii de p versificat ș mai schi noutatea implică pasagere lungimi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fraze: „Zoe: Pe Ghiță l-am trimis eu la Cațavencu să-i cumpere scrisoarea cu orice preț. Tipătescu: Care va să zică, Ghiță e acolo?” (I.L. Caragiale, I, 151) • propoziții nondependente: „S-a dus amorul, un amic Supus amândorura, Deci, cânturile mele zic Adio tuturora.” (M. Eminescu, I, 184), „O parte a dizertației noastre o credem dovedită cu toată tăria, și prin urmare încercarea ce o fac câțiva autori români de a introduce literele ph, y, qu etc. în scrierea noastră nu ne pare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lumea veche, într-o furie de a lustrui albiile trecutului, îndîrjind dascăli și învățăcei în aventuri tot mai temerare în amonte pe firul istoriei. În căutarea originilor și a originalelor dispărute. Cu Perioada monastică, Albert Labarre își ia un lung adio de la Europa Orientală vlăguită oare? decadentă în sud (boala se ia!), neinteresantă, pînă la Napoleon, în, pare-se, încremenitele arii hiperboreice. În Occidentul carolingian noul nume al atelierului de copiat e scriptorium. Se poate spune că prefigurează o tiparniță de la
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
A împrumutat de la un vânător o pușcă de vânătoare sub pretextul că vrea să împuște un câine de pripas, posibil turbat și, neștiut de nimeni, s-a dus la vie și s-a împușcat. Nu a lăsat nici un gând de adio nimănui. A lăsat în urmă o soție tristă care ulterior a predat via statului. A trăit apoi multă vreme împreună cu sora ei, madame Ștefănescu, în casa lor de pe Strada Mare. Aceste fapte se întâmplau chiar după nașterea mea. Eu le-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de viață”, la țară, în Veneto. Până la urmă, este închis în ospiciu. Bogăția celor două intrigi care se împletesc - deși nerăbdarea lui Comisso o limitează și o rezumă continuu la forma sa esențială - este cea a unui roman-fluviu, a unui Adio, arme foileton, concentrat într-o cărticică de două sute de pagini. Dar invențiile „romanești”, deși întotdeauna de o puritate extremă, se succedă fără sfârșit, ca în marile romane. Nerăbdarea scriitorului de a încheia se transformă și în nerăbdarea cititorului de a
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu delicii cazurile în care viața imită scandalos livrescul. Promiscuitatea relației dintre real și scris este concepută în două variante: „câtă viață, atâta literatură” sau, mult mai rar, „câtă literatură, atâta viață”. De la Curcubeul de la miezul nopții până la Portocala de adio (1989), ficțiunile autorului plasează livrescul într-o poziție care-i îngăduie a remorca existentul. Se rumegă pasiuni, resentimente, ambiții livrești, se vorbește în citate, se jonglează cu titlurile și cu sintagmele aluzive. Strict tematic vorbind, prozatorul stăruie asupra marginalului, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
atracția chiar și în rândul susținătorilor, iar pentru adversari devenise sursă tuturor relelor vieții politice. Deși a fost cel de-al doilea "conflict definitoriu al politicii românești"15 (Traian Băsescu/PD/ PD-L vs celelate formațiuni), până la momentul "Adio PD, Adio PD-L!"16, acesta nu s-a epuizat total generând, până la sfârșitul mandatului lui Traian Băsescu, controverse și tensiuni politice. Astfel, PSD-ul, și-a concentrat o mare parte din campanie pe moștenirea dezastruoasă a "regimului Băsescu" pentru a genera
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
întrunire în catedrala Sf. Sofia închide cartea și viața deja pierdută a Bizanțului. Erau de față basileul și ierarhii săi, bailul și nobilii venețieni în armuri, ofițerii genovezi în frunte cu Giustiniani, preoți, călugări, credincioșii bisericii lui Justinian. Liturghia de adio îi unește pe greci și pe latini. Cuvintele discordiei din Crez și Fiului sunt omise de Mitropolitul grec, dar rostite totuși de episcopul latin Leonard; amândoi însă "uită", într-o înțelegere nerostită, să pomenească numele papei Nicolae. Împăcarea ecumenică în fața
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din comunitățile citadine. Sondajul psihologic îl tentează în schimb în alte volume de proză, Fratele (1976) și Strigătul de pe celălalt țărm al dragostei (1977). D. este și autorul unor romane, modeste ca valoare, precum Numește fericirea altfel (1981), File de adio (1981), Nesomnul bărbaților (1985), Pasărea din noi (1987), Galopul cailor de lut (1991), Casa cu fața spre ispită (1993). SCRIERI: Insula de coral, Chișinău, 1975; Fratele, Chișinău, 1976; Strigătul de pe celălalt țărm al dragostei, Chișinău, 1977; Orele de dimineață, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
mai prezent în canturile leopardiene pisane, recanateze, florentine, mai cu seamă în marile idile. Scrisoarea poetului din Zante din 20 noiembrie 1797 ce conține imaginea soarelui și a liniștii de dupa furtună anunță cantul La Quiete dopo la tempesta. Cuvintele de adio adresate Teresei în ultima epistola anunță fragmentul în care este descrisă moartea lui Consalvo. În august 1823 Leopardi scrie despre speranța: con essa favella e delira amintind de con le speranze mie parlo e delirio din Così gl'interi giorni
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Steaua Venerii, unde totul pare a se fluidiza și a-și căuta cursul spre neființă. Apărut târziu (1969), după moartea poetului, volumul Steaua Venerii e unul redactat tot în deceniul 5, căci la 10.11.1946, într-o scrisoare de adio adresată lui Vladimir Streinu, Tonegaru nota: "Proiectam ca ultimul meu volum cu poezii să se numească Steaua Venerii, după cum hotărâsem, de altfel, într-o dimineață, la Capșa. Intenționam ca ideile din acele Marginalii să le dezvolt ceva mai târziu într-
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu el dezbrăcată în pat etc. La rândul ei, fata transformă minutele petrecute în pat cu el în cea mai romantică aventură și, în același timp, într-o confirmare a faptului că ea poate controla o situație erotică. Sexul de adio Unii cred că sexul este un remediu pentru dificultățile pe care le au în dragoste. Alții sunt convinși că el este un argument suficient de puternic pentru a aduce înapoi persoana iubită. Când despărțirea se apropie de cei care se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
imediat să fie din nou rechemat și rejudecat pentru “corespondență trădătoare” împotriva Republicii Veneția și găsit vinovat și de acest delict. Într-o impresionantă pledoarie, rămasă în memoria istoricilor, poeților și barzilor, Jacopo și-a luat un emoționant și lacrimogen adio de la mama sa, tatăl său, soția și copiii săi și a plecat în cel de al treilea exil. A fost iertat în 1457, dar anunțul privind amnistierea să a ajuns cu o zi după moartea lui, care survenise în exil
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1937, înmoaie inimile femeilor din public cu romanța tristă Povestea vieții mele, compusă de Costică Turcu, pe versuri de Liviu Șerban, același an în care îi lansează lui Claude Romano Și eu am fost student odată sau Un tango de adio. Să-mi cânte un cobzar povestea vieții mele Și-n cântul de foc să uit de visuri grele, S-adorm cu capul beat pe masa cu pahare, Să uit că am iubit, să uit de-a ei chemare. Celebre în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
președintele Convenției constituționale care a adoptat Constituția SUA, în vigoare și astăzi. Ca președinte, între 1789 și 1797, Washington a dus o politică internă conservatoare, iar pe plan extern a fost un adept al izolaționismului. Cu ocazia discursului său de adio, în 1797, recomanda Statelor Unite să intervină cât mai puțin posibil în afacerile politice ale lumii și, mai ales, să nu se alieze cu nicio națiune europeană în cazul unui conflict pe vechiul continent. George Washington, generalul care a condus armatele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
chiar dacă începuse pregătirea cu un specialist care, înmânându-i fel de fel de conspecte, îi cerea să le învețe pe de rost. În starea asta de dezamăgire, la un moment dat, Emi le-a lăsat baltă pe toate. Luându-și adio, a depus pe masă o scrisoare către părinți și sa făcut nevăzut. După o săptămână a dat, de undeva, un telefon. Apoi a trecut granița, asupra lui trăgându-se cu trasoare. A reușit totuși s-ajungă la Paris unde, cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
frică, de nesiguranță, de groază. Ce se întâmpla cu Haiduc? Erau aceste urlete nocturne un soi de rămas bun? Erau "cântecul lui de lebădă" și poate un "Memento mori"? Erau o trecere în revistă a propriei sale existențe și un adio luat cu ură și dispreț față de specia umană? Față de Homo Sapiens? Nu-mi pot da seama. Ceea ce știu cu siguranță e faptul că dezlănțuirea de urlete înfiorătoare îi deranjau și pe vecini, care se întrebau dacă nu cumva câinele a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mamă, că bine faci Cu atâta rămân... ” M-a rugat apoi să o duc un pic pe balcon să se uite afară. Am așezat-o pe un scaun și am pieptănat-o. Iam deschis geamurile larg și și-a luat adio de la tot ce a văzut... Am adus-o înapoi în pat. A trecut Claudia pe la noi. Am rugat-o să mergem în bucătărie să vorbim, că mama e obosită și poate va reuși să doarmă un pic. Claudia se mira
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
fost foarte prietenoși - atît cît pot fi niște oameni venind din lumi atît de diferite cum erau lumile noastre În acel moment. A venit și ziua cea mare, iar din ochii lui Alberto s-au scurs două lacrimi simbolice. Luîndu-ne adio de la La Poderosa, care a rămas În urmă, la atelier, ne-am Început călătoria spre Valparaíso. Am pornit pe un drum de munte magnific, cel mai frumos oferit de civilizație În comparație cu adevăratele minuni ale naturii (adică neatinse de mîna omului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ar cuveni cât de cât, așa că-n seara aia de sâmbătă părințelul s-a scărpinat mai adânc În buzunare și i-a dat lui Pepino două sute de lei pentru ceva cât de cât vesel și mai Întremător În vederea ospățului de adio de duminică. A adus Pepino ceva ce n-am mai văzut de amar de vreme: splină și bojoc, un pachet barosan de vreo două kile, fiindcă avea un văr și la abatorul din Timișoara, dar uitase probabil de butelie, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]