668 matches
-
nominal: Nu prea mai are treabă cu copiii ăilalți (www.qmagazine.ro) I se explica sumbru că nu sunt bani la buget pentru a mări lefurile dascălilor, doftorilor și conțopiștilor, așa cum se promisese de ălălalt guvern (www.revista22.ro). Formele adjectivale se întâlnesc în puține contexte la cazurile oblice: Și chiar vreau să vă spun că voi face acest lucru începând de sâmbăta viitoare și probabil și cursul săptămânii celeilalte (IVLRA). 2.7. Pronumele și adjectivele demonstrative de identitate Cazul Masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
3 G = D pr. aceluiași = 0 adj. aceluiași = 1 pr./adj. acelorași = 0 pr. aceleiași = 0 adj. aceleiași = 2 acelorași = 0 Pronumele și adjectivul demonstrativ de identitate au forme omonime. Analiza pe corpus arată folosirea mult mai frecventă a formelor adjectivale decât a celor pronominale. O situație mai specială au demonstrativele de identitate din pozițiile predicative, unde distincția pronume - adjectiv este mai dificil de făcut. Dacă citirea demonstrativului este predicativă (demonstrativul respectiv actualizează sensul de "neschimbat"), atunci interpretarea este de adjectiv
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
identitate. Era mereu aceeași? (IVLRA) Îl găsesc același și după atâția ani. În situațiile în care citirea este refererențială anaforică, demonstrativul de identitate are valoare pronominală. Cel care m-a sunat este același. La cazurile oblice am întâlnit doar formele adjectivale, nu și pronumele: Vorbim de mijloace formale diferite de transmitere a aceleiași informații gramaticale de tip categorial (CLR); Înseamnă forma diferită și apoi transmiterea aceluiași sens (CLR). 3. POSIBILITĂȚI COMBINATORII ALE PRONUMELOR DEMONSTRATIVE Analiza statistică făcută demonstrează frecvența mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
și semantic. Utilizările sale se pot grupa în trei categorii mari: (a) fără sens, funcționează ca marcă a complementului direct, în anumite condiții semanticosintactice 1; (b) cu un sens foarte abstract, funcționează ca o prepoziție-regim, impusă de unele centre verbale, adjectivale sau substantivale; (c) cu un sens foarte abstract, împreună cu verbul a face formează un predicat contrafactiv (a face pe deșteptul); (d) purtătoare de sens lexical, funcționează în diverse contexte circumstanțiale 2 - cu diverse valori, de la concrete la foarte abstracte. În
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
susceptibilă de a se pierde prin procesul substantivizării adjectivelor: * Foarte curajoșii au trecut prin toate probele * Mai frumoasa este câștigătoarea concursului. Cu toate acestea, am extras din limba actuală numeroase exemple în care categoria gradării se păstrează la substantivele de-adjectivale: N-am întâlnit în viața mea mai curios decât tine. Am renunțat la foarte ieftin pentru mai confortabil Nu există mai rabdător/mai grațioasă decât tine. Aceste construcții cu adjectiv la gradul comparativ sau superlativ și suport [± Uman] nerealizat pun
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
poate fi descifrată. Mai vechiului exemplu, al lichidatelor, apărut în contextul desființării unor întreprinderi nerentabile în perioada 1997−199820, îi adăugăm un altul, atipica. Extrem de prezentă în limbajul publicistic de acum câțiva ani, odată cu apariția epidemiei de pneumonie atipică, forma adjectivală a absorbit sensul global al sintagmei inițiale și a ajuns să denumească singură și nonambiguu realitatea respectivă. În timp, sensul acesta s-a pierdut, astfel că, în prezent, nu se mai poate reconstitui semnificația structurii inițiale, iar adjectivul atipica funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
noun phrase (Quirk, Greenbaum, Leech, Svartvik 1972: 251), formele au un comportament morfosintactic special - apar numai la singular, impun acordul la plural, nu acceptă articolul nehotărât: The Chinese/the rich are staying here. Adjectivele de acest tip își conservă statutul adjectival, rămân deci adjective urmate de un "null noun pro" (Borer și Roy, 2005). Româna nu cunoaște constrângerile sau efectele gramaticale ale acestei clase suplimentare. 5 Regentul adjectivului poate fi lexicalizat și ca o proformă realizată prin pronume semiindependent sau cuantificator
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
să o facă (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Un arbore care își risipește frunzele într-un fel numai [al lui] (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Noi ne putem cerceta, numai [alții] ne văd (Ana Blandiana, Calitatea de martor) * un grup adjectival al cărui centru este un adjectiv calificativ sau categorizant: Frunzele lui... eu le-am văzut numai [gălbui, galbene, aurii, luminoase, roșietice, purpurii, întunecate, stinse, brune], eu le-am văzut numai [angajate] în existențiala devenire care le face să parcurgă nuanțele
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
urmărindu-ne printre sarcofage (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile) Ceea ce nu s-a știut însă niciodată, ceea ce am aflat doar [eu], printr-o întâmplare, este cine a fost cel care a comis acest sacrilegiu (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). * grup adjectival: Deriziunea sau ferocitatea sunt termenii unei alternative doar [aparente] (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante) Din păcate, însă, nu vor putea fi trași la răspundere penală, ci doar [morală] (22) Oficiali europeni și nu doar [europeni] (22). * grup verbal
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Diktatur und der Post-Diktatur în Rumänien", în K. Steinke (ed.) Sprache der Diktaturen und der Diktatoren, Heidelberg, Universitätsverlag C. Winter, p. 207-233. Vintilă-Rădulescu, I., 2006, Ce e nou în DOOM2, (www.acad.ro/alteInfo/nouDOOM.doc). Vintilă-Rădulescu, I., 2007, "Formații adjectivale cu anti- + substantiv în limba română și în alte limbi romanice", în Reinheimer Rîpeanu, Vintilă-Rădulescu (coord.), p. 571−592. Vișan, R., 2004, ,,Aspecte ale sintaxei construcțiilor afective N de N în română. Observații asupra acordului", în: Până Dindelegan (coord.), p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
rolul de a evalua într-o anumită direcție referentul reprezentat de N2 (o bazaconie de lucrare, o otravă de femeie, o catastrofă de summit), fie de un substantiv transparent semantic, rezultat prin derivare cu sufix de la o bază verbală sau adjectivală (o mândrețe de casă, o frumusețe de copil, o acritură de ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în sine (și implicit în aceste contexte) un sens depreciativ, pe care negru, ungur, evreu, de exemplu, nu îl presupun în mod automat. Intrate pe poziția N1 și marcate afectiv, ele își măresc forța de evaluare depreciativă. Există și formații adjectivale mai recente, "pseudoeufemistice", care, în realitate, dau întregii construcții o pronunțată tentă ironică 8: Pe bune că, între două rele, mai bine îl alegeați pe "coloratu'" de Vanghelie! (că ați mai ales "colorați": Halaicu, Lis, Flor Pomponiu la sectorul 4
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
cu o formă asemănătoare cu infinitivul lung (care nu au un verb corespondent), ca: indeterminare, vălurire (nu sunt înregistrate în DOOM2 verbe ca indetermina, văluri). Aceste substantive sunt formate cu sufixul --(a)re, -(i)re, de la diverse baze nominale sau adjectivale sau sunt împrumutate (indeterminare < fr. indétermination, cf. DEX2); − supinul substantivizat al unor verbe preexistente: demachiat, improvizat, îndoit, masat, salivat, tăbluit, tălăzuit, tras. Eliminând aceste tipuri de substantive, am obținut un total de 1564 de substantive nou introduse. Acestea se pot
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
o strigare nu sunt subiecte: Lăură, vino la noi! Mai spune-ne, bunico, încă o poveste. ATRIBUTUL 1) DEFINIȚIE Partea secundară de propoziție care determină un substantiv sau un Înlocuitor al acestuia se numește atribut. 2) ATRIBUTUL POATE FI: a) adjectival exprimat prin adjectiv: S-a așternut o zăpadă moale, albă și pufoasa; b) substantival exprimat prin substantiv: Pe vârfurile munților se mai văd pete de zăpadă. 3) ATRIBUTUL RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE: care? ce fel de? (al, a, ai, ale) cui
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
zăpadă. 3) ATRIBUTUL RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE: care? ce fel de? (al, a, ai, ale) cui? câți? câte? 4) ATRIBUTUL POATE STA ATÂT ÎNAINTE CÂT ȘI DUPĂ SUBSTANTIVUL DETERMINAT: Gingașele flori înfrumusețează covorul verde. 5) ÎN TEXTUL LITERAR, ATRIBUTUL atât cel adjectival, cât și cel substantival ARE ROLUL DE A ÎNFRUMUSEȚA EXPRIMAREA. COMPLEMENTUL 1) DEFINIȚIE Partea secundară de propoziție ce determină un verb sau un adjectiv se numește complement. Exemple: Școlarii învăța temeinic. Zilnic. "Așa era mama... plină de minunații" (I. Creangă
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
fi exprimat și prin locuțiuni verbale sau alte părți de vorbire (interjecția); noțiunea de verb copulativ; noțiunea de subiect inclus și subînțeles; unele propoziții nu pot avea subiect; să deosebească substantivele din vocativ de cele din nominativ; noțiunile de atribut adjectival și atribut substantival; complementul exprimat prin adverb; noțiunile de părți de vorbire flexibile și neflexibile; substantive defective de număr; gradele de comparație ale adjectivului (fără denumire); alte pronume (posesiv, demonstrativ etc.) fără denumire; noțiunea de verb auxiliar; forme ale verbului
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
ale verbului; la "Substantivul" substantive simple și compuse; la "Adjectivul" gradele de comparație (fără denumire); la "Pronume"alte pronume; la "Predicatul"predicatul verbal exprimat prin locuțiuni verbale sau interjecții; la "Subiectul"subiectul inclus, subiectul subînțeles; la "Atribut"atributul substantival, atributul adjectival la "Complementul" complementul exprimat prin adverb. Manualul este un auxiliar prețios în procesul de învățământ. Dar, pentru cei mai mulți elevi și învățători, el reprezintă instrumentul de bază. De aceea ar trebui ca acesta să cuprind exerciții variate care să solicit e
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
să fie activ Afirmația poate fi susținută pe baza examinării noilor intrări în lucrările normative și lexicografice recente, și anume: - Sunt incluse în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu utilizare atât adjectivală, cât și substantivală. Vezi, pentru terminologia gramaticală 36: cauzative 37, conative, delocutive, demarcative, diacritice, expresive, factitive, hipocoristice, indiciale, jonctive, masive, prefixoide, prezentative, relative 38 etc. Sunt numeroase exemple și din alte terminologii sau din limbajul comun: *antiimflamatoare, *antitusive, *antivirale, *barbiturice
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
am zis evei zic↓ tu↑ îmi aduci și mie prefectura# și: o scriu io. și s-a dus la prefectură cu alina. (IVLRA: 119). O situație specială de focalizare o reprezintă exprimarea prin pronume a actantului implicit al unei predicații adjectivale, proiectat la nivel sintactic ca atribut prepozițional al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
acestui pronume/adjectiv pronominal: este termenul cel mai puțin marcat, deci polifuncțional și vag, în sensul că poate trimite la referenți cu orice trăsătură semantică, în timp ce cine/ce intră în opoziția [+/-uman]; poate apărea în orice ipostază sintactică, pronominală sau adjectivală, în timp ce cine apare doar în ipostază pronominală, iar ce mai frecvent în ipostaza pronominală, mai rar în cea adjectivală; prin trăsătura sa inerentă [+ legat discursiv], care stabilește o relație semantică implicită cu alte entități din discurs - fie în structuri partitive
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
la referenți cu orice trăsătură semantică, în timp ce cine/ce intră în opoziția [+/-uman]; poate apărea în orice ipostază sintactică, pronominală sau adjectivală, în timp ce cine apare doar în ipostază pronominală, iar ce mai frecvent în ipostaza pronominală, mai rar în cea adjectivală; prin trăsătura sa inerentă [+ legat discursiv], care stabilește o relație semantică implicită cu alte entități din discurs - fie în structuri partitive (care dintre ei), fie evocând o entitate aflată la distanță variabilă în discurs. Pronumele interogative sunt mărci distinctive ale
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cele propriu-zise este direct proporțional cu numărul ocurențelor în întrebările propriu-zise; valoarea exclamativă apare doar la pronumele ce21, nu și la celelalte pronume interogative. Preferința uzului pentru interogativul ce are mai multe explicații: ce cunoaște atât realizări pronominale, cât și adjectivale; cu cele două realizări poate ocupa numeroase poziții sintactice (subiect, nume predicativ, complement direct, complement prepozițional, atribut, circumstanțial) și poate avea trăsătura semantică inerentă +/-animat; se poate combina cu un număr mare de prepoziții; are formă unică; generează întrebări parțiale
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
datorită prezenței în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a întrebărilor în GALR II: 31 ș.u. 21 Nu au fost inventariate aici unitățile cu valoare adjectivală și adverbială, ci doar cele cu valoare pronominală. Pentru valoarea exclamativă a pronumelui ce am avut în vedere enunțuri de tipul: A: io m-am fript de prea multe ori↓ B: CE te-ai fript tu mă↓ CE te-ai
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
poate extinde și rafina în alte direcții: realizarea unui studiu diacronic asupra verbelor de percepție sau focalizarea asupra valorilor pragmatice pe care le dezvoltă ele. ABREVIERI AspP = aspect phrase (engl.) DP = determiner phrase (engl.) engl. = engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
bate inima. 5.3. Verbele de percepție intențională în structuri cu predicat secundar Verbele a privi și a asculta pot apărea, mai limitat decât verbele de percepție nonintențională, în structuri cu predicat secundar. Predicatul secundar se poate realiza prin grup adjectival (208-209), prin propoziții non-finite gerunziale (212) sau prin propoziții (pseudo-) relative introduse prin conectorul cum (214-215): * Grup adjectival: (208) Îl privesc îngândurat. (209) Îl ascult îngândurat. Față de structurile ternare în care se angajează verbele de percepție nonintențională, unde predicatul secundar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]