11,268 matches
-
Comerțului (OMC - World Trade Organization) organizație internațional... ce reglementeaz... schimburile comerciale în lume; este urmaș... GATT (The General Agreement on Trade and Tariffs) Outsourcing/off-shoring termene ce descriu stransferul de activit...ți în str...în...țațe, „relocalizarea” Oxley-Sarbanes Act legislație adoptat... în SUA în 2003, prin care se dorește o reglementare mai sever... a conflictelor de interese în industria bancar-financiar... și o supraveghere prudențial... mai bun... Pactul de Stabilitate Financiar... aranjament al ț...rilor ce compun Uniunea Monetar... (din UE), prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
descrie un fir de iarbă. Lui Adrian Munteanu nu îi este proprie această neeconomicoasă utilizare a spiritului creator, cu butonul dat ‹ mereu la maximum, specifică geniilor. Preferința sa merge către o solemnitate exterioară, mereu aceeași, către simularea gravității, prin tonul adoptat: „Nu voi plăti doar răul ce-l voi face / Cu gestul bici și cu privirea dură, / Dar chiar și binele ce nu se ndură / Să-și dezgolească trupul când îi place. Ceea ce simt și ce-a ieșit pe gură / Sădesc
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
așteaptă, oare / și câte-o să mai facem peste-o vreme? / din când în când va răsări o floare / din mintea noastră plină de eczeme?“ (Perspective) De fiecare dată însă, este o vorba de o simplificare amatoristică a modului liric adoptat. Poezia lui Liviu Nanu funcționează cu un motor în doi timpi și trei mișcări. Merge repede și săltăreț, dar nu duce nicăieri. Poetul crede că tratează dezinvolt marile teme ale poeziei, dar, de fapt, tratează frivol poezia însăși: ‹ ‹ „Iubito, mi-
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
potențială într-un anumit domeniu. Înseamnă apoi partea din populația totală ce are în sarcina ei populația inactivă și, conform unei optici de repartizare a eforturilor între membrii unei aceleiași comunități, trebuie cuantificată pentru a o amenda eventual via politici adoptate. Nu este una dintre mizele actuale ale problematicii pensiilor? În fine, este un concept prea volatil, în sensul că frontierele între activitate și inactivitate țin mai mult de ansamblul flou decât de linia de demarcație, fiecare putând s-o treacă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
SNCF, RATP...). Ajutoarele pentru locuință se ridică la 12,4 miliarde euro și prestațiile planurilor de luptă împotriva sărăciei și excluderii la 5,7 miliarde. Aceste ajutoare nu sunt în mod tipic dirijate către familii, dar fiecare știe că baremele adoptate sunt totdeauna bazate pe criterii familiale. La aceste prestații familiale sau sociale atribuite pe criterii familiale, trebuie adăugate prestațiile plătite cu ocazia pensionării, prestații ce au un triplu fundament teoretic. Mai întâi, părinții care au avut o familie numeroasă au
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
in România. Evoluția legislativa și metodologică /34 Capitolul 2. Factori de succes în adopția copiilor /49 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția copiilor /50 2.2 Particularități ale părinților adoptatori /54 2.3 Particularități ale copiilor adoptați /67 2.4 Succesul în formele particulare de adopție /83 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă /83 2.4.2 Adopția trasetnică/transrasială /96 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative /115 3.1 Teoria rolului social /116 3.2 Teoria stresului și a copingului /118 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptatoare /126 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați /130 3.5 Teoria atașamentului /133 PARTEA II. Cercetări empirice /139 Capitolul 4. Părinți adoptatori și copii adoptați. Profiluri socio-demografice /141 4.1 Obiectivul general /143 4.2 Definirea variabilelor /143 4.3 Designul cercetării /144 4.4 Profilul părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și a copingului /118 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptatoare /126 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați /130 3.5 Teoria atașamentului /133 PARTEA II. Cercetări empirice /139 Capitolul 4. Părinți adoptatori și copii adoptați. Profiluri socio-demografice /141 4.1 Obiectivul general /143 4.2 Definirea variabilelor /143 4.3 Designul cercetării /144 4.4 Profilul părinților adoptatori /146 4.5 Profilul copiilor adoptați în România /151 4.6 Motivația adopției /155 4.7 Copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
PARTEA II. Cercetări empirice /139 Capitolul 4. Părinți adoptatori și copii adoptați. Profiluri socio-demografice /141 4.1 Obiectivul general /143 4.2 Definirea variabilelor /143 4.3 Designul cercetării /144 4.4 Profilul părinților adoptatori /146 4.5 Profilul copiilor adoptați în România /151 4.6 Motivația adopției /155 4.7 Copii preferați pentru adopție /161 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale /164 Capitolul 5. Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptatoare /167 5.1 Abordări teoretice /168 5.1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pune pe prim plan cadrul familial, cu problematica sa intimă și adesea dificil de analizat în mod obiectiv. Lucrarea și-a propus ca obiectiv de cercetare studiul succesului adopției prin prisma asocierii unor profiluri psihosociale ale adoptatorilor și ale copiilor adoptați. De asemenea, lucrarea investighează factorii de stres pentru familiile care adoptă, precum și resursele și strategiile de coping pe care părinții adoptatori le utilizează în familiile adoptatoare. Un alt obiectiv al cercetării a fost acela de a analiza percepția socială asupra
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care adoptă, precum și resursele și strategiile de coping pe care părinții adoptatori le utilizează în familiile adoptatoare. Un alt obiectiv al cercetării a fost acela de a analiza percepția socială asupra procesului de adopție, asupra părinților adoptatori și a copiilor adoptați. Prima parte a lucrării descrie contextul social și istoric al temei și fundamentează lucrarea din punct de vedere teoretic, prelucrând o vastă literatură de specialitate. Meritul acestei părți este îmbogățirea literaturii de specialitate românești din domeniul adopției copiilor. Capitolul 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sfera adopției copiilor. Rezultatele acestor studii sunt prezentate în tabele meta-analitice, organizate pe diferite criterii care servesc autoarei în demersul ei de a circumscrie factorii succesului în adopție și de a contura profiluri factoriale ale părinților adoptatori, precum și ale copiilor adoptați, așa cum rezultă ele din literatura de specialitate. Capitolul 3 este dedicat teoriilor explicative ale adopției, acoperind perspectiva biologică, cea psihologică și cea sociologică. Autoarea pune în discuție capacitatea acestor teorii de a explica fenomenele complexe psihosociale care vizează triada adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de personalitate, acestea din urma cuprinzând atât caracteristici bio-psihologice, cât și reflectarea atitudinilor actorilor principali ai adopției. Avantajul teoriei este faptul că ea are potențialul de a acoperi o mare varietate de cazuri și de a stabili profiluri ale copiilor adoptați și ale adoptatorilor lor, ceea ce constituie de fapt unul din obiectivele cercetării analizate. Partea a doua a lucrării prezintă propriile cercetări empirice ale autoarei, în număr de patru. Fiecare capitol este prezentat în mod sistematic, are propria sa fundamentare teoretică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mod sistematic, are propria sa fundamentare teoretică, răspunde unor întrebări de cercetare și are obiective și strategii proprii. Capitolul 4 se bazează pe studiul empiric al datelor culese prin analiza documentelor sociale identificate în dosarele părinților adoptatori și ale copiilor adoptați, aflate în arhivele a șase DGASPC-uri din țară: Sibiu, Brașov, Argeș, Bihor, Covasna și Harghita. Pornind de la literatura de specialitate, autoarea i-a împărțit pe copii, conform variabilelor demografice, în două categorii: copii preferați pentru adopție, de vârstă mică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
natură medicală, care aparțin majorității etnice, respectiv copii cu nevoi speciale, de vârstă mai mare, bolnavi, care aparțin unor grupuri minoritare, care au mai mulți frați, cu un istoric de abuz sau de neglijare. În urma cercetării, acestor profiluri de copii adoptați, cercetătoarea a reușit să le asocieze două categorii diferite de profiluri ale părinților adoptatori: copiii din prima categorie sunt adoptați preponderent de către cuplurile infertile, aparținând clasei de mijloc sau superioare; copiii din a doua categorie sunt adoptați preponderent de cupluri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familia care adoptă. Utilizând metoda anchetei pe bază de chestionar autoadministrat, autoarea ajunge la concluzia că după adopție mama este influențată pozitiv de factori precum resursele informaționale și resursele sociale ale familiei și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu copilului adoptat. Stresul este însă crescut acolo unde sănătatea psiho-fizică a copilului adoptat este precară, plasamentele sunt multiple și există resentimente în familie datorate așteptărilor neîmplinite. In acest capitol autoarea dă dovadă de abilitatea utilizării regresiei ca metodă statistică de finețe și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
autoarea ajunge la concluzia că după adopție mama este influențată pozitiv de factori precum resursele informaționale și resursele sociale ale familiei și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu copilului adoptat. Stresul este însă crescut acolo unde sănătatea psiho-fizică a copilului adoptat este precară, plasamentele sunt multiple și există resentimente în familie datorate așteptărilor neîmplinite. In acest capitol autoarea dă dovadă de abilitatea utilizării regresiei ca metodă statistică de finețe și de capacitatea de a formula explicații privind relația dintre copilul adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat este precară, plasamentele sunt multiple și există resentimente în familie datorate așteptărilor neîmplinite. In acest capitol autoarea dă dovadă de abilitatea utilizării regresiei ca metodă statistică de finețe și de capacitatea de a formula explicații privind relația dintre copilul adoptat și mama adoptivă, prin intermediul unor factori cum ar fi serviciile de asistare, sănătatea copilului, îngrijirea copiilor într-o instituție de ocrotire etc. Prin analiza de regresie, autoarea confirmă în propria cercetare enunțurile altor cercetători care indică importanța informării corecte a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltării copilului. Capitolul 7 este axat pe analiza percepției sociale privind adopția copiilor. În cadrul său, autoarea urmărește să identifice prin anchetă pe baza de chestionar opiniile unor respondenți recrutați prin tehnica snow-ball, cu privire la adopție și potențiala stigmatizare socială a copiilor adoptați și a adoptatorilor. Nu este surprinzător că o treime dintre respondenți acordă o mare importanță factorilor biologici, pe care îi consideră predispozanți pentru manifestarea unor comportamente neagregate social într-o mai mare măsură, la copiii adoptați decât la cei biologici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stigmatizare socială a copiilor adoptați și a adoptatorilor. Nu este surprinzător că o treime dintre respondenți acordă o mare importanță factorilor biologici, pe care îi consideră predispozanți pentru manifestarea unor comportamente neagregate social într-o mai mare măsură, la copiii adoptați decât la cei biologici. Dacă adopția se consideră de către majoritatea ca fiind avantajoasă pentru copil, ea este apreciată ca fiind o soluție second rate pentru adoptator. Astfel autoarea reușește să pună în evidență un fenomen de discriminare socială a familiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
De asemenea apreciez în mod deosebit valoarea etică a acestei cercetări îndrăznețe, care a fost realizată cu deosebite eforturi, dar în final a reușit să depășească tabuurile fenomenului adopției și să atragă atenția asupra nevoilor familiilor adoptatoare și ale copiilor adoptați, dar și asupra importanței acordării de servicii de susținere familiilor adoptatoare. Lucrarea atrage atenția instituțiilor de protecție a copiilor la posibilitățile și șansele de extindere a categoriilor de familii adoptatoare și de copii adoptabili, cu condiția îmbunătățirii asistării familiilor adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
le fie asigurată în condițiile cercetării. In concluzie, în cadrul unor ecuații complexe, lucrarea explorează atitudinile, tensiunile, așteptările și nevoile specifice familiilor cu părinți adoptatori, ecuații în care se intersectează diverse dimensiuni demografice, cu caracteristici psiho-sociale ale familiilor adoptatoare, ale copilului adoptat, cu variabile privind tradițiile din domeniul adopției și protecției copiilor, respectiv cu așteptările și capacitățile personale ale fiecărui actor implicat (părinți și copii, precum și aparținătorii acestora). Lucrarea analizată aici are atât o dimensiune exploratorie clară, realizată cu mijloacele cercetării calitative
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
62 î. Hr. 14 d. Hr.). De altfel, în Imperiul Roman, adopția a fost cel mai obișnuit mod de a accede la tron. Augustus Caesar, Tiberius, Caligula, Nero, Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius și Lucius Verus au fost toți fii adoptați care au ajuns împărați ai Imperiului. Primul sistem legislativ cunoscut, care recunoaște și reglementează adopția, este Codul lui Hammurabi din Babilon. În câteva articole, codul stabilește drepturile și responsabilitățile adoptaților și ale adoptatorilor precum și o serie de situații în care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Codul lui Iustinian modifică vechea Lege Romană permițând părintelui natural să-și păstreze drepturile părintești. Identificăm astfel o distincție între adopția perfectă, deplină care conferea putere adoptatului asupra adoptatorului, respectiv adopția imperfectă care presupunea lipsa puterii părintelui adoptiv asupra copilului adoptat, puterea asupra acestuia din urmă rămânând părintelui firesc 5. Referire la adopție regăsim și în alte sisteme legislative. De exemplu în India, în cele mai vechi texte ale hinduismului, în textele Vedice, mai exact în Regveda se exprimă opoziția față de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cerințe culturale și religioase 7. Din punct de vedere religios hindușii acordau o semnificație deosebită copiilor de sex masculin. Religia impunea fiecărui hindus să aibă propriul fiu, iar dacă acest lucru nu se întâmpla se permitea să aibă un copil adoptat. Astfel că, numai copiii de sex masculin puteau fi adoptați. De altfel existența unui copil de sex masculin era impusă și de faptul că, numai un fiu putea să îndeplinească ritualul funerar al unui bărbat, acest lucru semnificând salvarea bărbatului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]