KorAP: Find »[drukola/base=adoptat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...60 >

1,476 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

a fost crescut și în care a trăit, orice alte date referitoare la creșterea și educarea lui, precum și opinia copilului cu privire la adopția propusă, ceea ce presupune o anumită vârstă a acestuia. Instanța trebuie să verifice dacă adopția se face în interesul adoptatului(2), iar acesta trebuie înțeles în sensul că adoptatorul să prezinte condițiile materiale și garanțiile morale necesare asigurării creșterii armonioase a copilului și satisfacerea intereselor patrimoniale ale lui. El trebuie să găsească în familia adoptatorului o atmosferă de familie prielnică

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
8, Decretul nr. 31/1954 și art. 117 din C. fam). * Alienatul și debilul mintal care nu au fost puși sub interdicție nu pot consimți la adopție în perioadele de luciditate pasageră deoarece o asemenea adopție nu este în interesul adoptatului. Conform art.6 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997, nu pot adopta decât persoanele sau familiile care prezintă condiții materiale și garanții morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului iar alin.2 al aceluiași articol prevede că

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adopta. Aceasta este o situație deosebită de aceea în care ambii soți devin adoptatori și când ei trebuie să-si manifeste dorința în acest sens, consimțământul lor fiind exprimat de fiecare în formă autentică. C. Consimțământul părinților firești ai celui adoptat 232 Amândoi părinții firești trebuie să consimtă la adopția copilului, care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu (art.2 alin.1 și art.7 alin.1 lit. a). Acest consimțământ se cere chiar dacă părinții firești sunt divorțați ori cel

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
exprimat direct în fața instanței de judecată chemată să încuviințeze adopția. De regulă, acest consimțământ se exprimă în formă autentică. Dacă ambii soți adoptă, își pot exprima consimțământul numai în formă autentică, aceasta fiind o situație distinctă de cea menționată anterior. Adoptatul care a împlinit vârsta de 10 ani, trebuie să consimtă la adopția sa, în fața instanței judecătorești investită să o încuviințeze și dacă persoana ce urmează a fi adoptată are capacitate deplină de exercițiu, consimțământul său se poate exprima în formă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
său (art.18 alin.4). Potrivit legii, consimțământul copilului se cere de instanța de judecată, dar poate fi exprimat și într-un înscris anterior sesizării instanței de judecată. Instanța judecătorească poate încuviința adopția numai dacă este în interesul superior al adoptatului și în acest scop se va verifica îndeplinirea tuturor cerințelor legale în acest scop, inclusiv a termenelor și procedurilor prevăzute de lege și va recurge la ancheta socială pentru a verifica pe teren scopurile reale care se urmăresc prin adopția

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
crescut și în care a trăit, orice alte date referitoare la creșterea și educarea copilului, precum și opinia acestuia cu privire la adopția propusă, ceea ce presupune o anumită vârstă a copilului. Părinții adoptivi au obligația de a informa copilul despre statutul său de adoptat, de îndată ce vârsta și gradul de maturitate al acestuia o permite. Acest lucru va fi notificat Comisiei pentru protecția copilului (art.24 din O.U.G. nr. 25/1997). Serviciile publice specializate pentru protecția copilului sunt obligate să acorde părinților adoptivi

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de 10 ani consimte la adopție. Instanțele au decis 234 că adopția se face în interesul copilului dacă adoptatorul prezintă condiții materiale și garanții morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului. Sunt avute în vedere satisfacerea intereselor personale, nepatrimoniale ale adoptatului și cele patrimoniale ale acestuia care trebuie să găsească în familia adoptatorului o atmosferă prielnică dezvoltării sale fizice și morale, la încheierea adopției și pe toată durata ei. > Lipsa impedimentelor la încheierea adopției Adopția se poate încredința în absența următoarelor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
rezultă din art. 77 din Ordonanța care prevede că pentru încheierea adopției se cere consimțământul celui care adoptă și cel al părinților celui care urmează a fi adoptat, ceea ce înseamnă că adoptatorul este o altă persoană decât părintele firesc al adoptatului. Problema acestui impediment apare în situatia în care ulterior încuviințării adopției, se stabilește filiația adoptatului față de adoptator. De asemenea, intilnim o situatie asemanatoare cind adopția a intervenit între frați din afara căsătoriei, mai înainte ca filiația din afara căsătoriei să fi fost

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
celui care adoptă și cel al părinților celui care urmează a fi adoptat, ceea ce înseamnă că adoptatorul este o altă persoană decât părintele firesc al adoptatului. Problema acestui impediment apare în situatia în care ulterior încuviințării adopției, se stabilește filiația adoptatului față de adoptator. De asemenea, intilnim o situatie asemanatoare cind adopția a intervenit între frați din afara căsătoriei, mai înainte ca filiația din afara căsătoriei să fi fost stabilită. > Lipsa impedimentului rezultând din calitatea de soț Adopția între soți este oprită și această

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
soți rezultă din faptul că ei ar deveni frați și ar fi, totodată, soți între ei. Calitatea de soț este incompatibilă cu aceea de frate, astfel că, un soț nu poate avea această calitate și pe aceea de adoptator sau adoptat, tot așa un soț nu poate avea această calitate și pe cea de frate sau soră. > Lipsa impedimentului rezultând dintr-o adopție anterioară Conform art.4 alin.1, Ordonanța de urgență nr. 25/1997 este oprită adoptarea unui copil de către

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
celorlalte căi de atac în măsura în care nu există incompatibilitate cu reglementarea specială în materia adopției. În cazul adopției copilului de către o persoană sau familie cu domiciliul pe teritoriul altui stat, instanța va trebui să aibă în vedere, la încuviințarea adopției ca adoptatul să poată beneficia în țara străină de garanțiile și normele echivalente acelora existente în cazul unei adopții naționale. Condiții de formă la încheierea adopției A). Generalități Aceste cerințe sunt prevăzute de lege pentru a asigura îndeplinirea condițiilor de fond și

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
ale părților, în condițiile prevăzute de lege și la procedura adopției. B). Forma actelor juridice ale părților Adopția necesită, în primul rând, consimțământul anumitor persoane prevăzute de lege. Actul juridic principal, substanțial, care formează fundamentul adopției, în interesul superior al adoptatului, este consimțământul celui care dorește să adopte, dar care nu este suficient pentru o adopție. Consimțământul persoanei sau familiei care dorește să adopte se dă în forma unei "declarații autentificate de consimțământ la adopție" (art.12 alin.5, lit.d

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
ajutorul necesar adoptatorilor. Instanța are obligația de a verifica dacă adopția care urmează a fi încredințată este în interesul copilului, și trebuie interpretată aceasta cerința, în sensul asigurării de către adoptatori a condițiilor materiale și garanțiile morale necesare dezvoltării armonioase a adoptatului 237. Acest interes exprimat în alin.2 al art.1 din Ordonanță trebuie urmărit la momentul încuviințării adopției cât si pe toată durata ei. În domeniul adopției, serviciul public specializat pentru protecția copilului are următoarele atribuții: a) întocmește rapoarte și

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
tribunalelor în a căror rază teritorială se găsește domiciliul copilului ce urmează a fi adoptat (art.16 alin.1). Instanța teritorială competentă este determinată după domiciliul copilului ce urmează a fi adoptat. Deci, competența teritorială este în raport de domiciliul adoptatului, așa cum s-a arătat, afară de cazul în care nu se poate stabili instanța competentă după domiciliul adoptatului, situație în care competența revine Tribunalului municipiului București (art.16 alin.2). * Atribuțiile instanței de judecată. Instanța competentă are următoarele atribuții cu privire la încuviințarea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
alin.1). Instanța teritorială competentă este determinată după domiciliul copilului ce urmează a fi adoptat. Deci, competența teritorială este în raport de domiciliul adoptatului, așa cum s-a arătat, afară de cazul în care nu se poate stabili instanța competentă după domiciliul adoptatului, situație în care competența revine Tribunalului municipiului București (art.16 alin.2). * Atribuțiile instanței de judecată. Instanța competentă are următoarele atribuții cu privire la încuviințarea adopției: verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă, precum și lipsa impedimentelor la adopție, în care sens

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
copilului (art.1); dacă persoana sau familia ce dorește să adopte prezintă condițiile materiale și garanțiile morale necesare dezvoltării armonioase a copilului (art.6 alin.1); dacă există motive temeinice pentru încuviințarea adopției deși diferența de vârstă dintre adoptator și adoptat este mai mică de 18 ani (art.5 alin.2); dacă în cazul încredințării prealabile adopției copilul evoluează bine și s-au statornicit relații favorabile între copil și viitorul adoptator care să justifice încuviințarea adopției (art.9 alin.5); în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
viitorul adoptator care să justifice încuviințarea adopției (art.9 alin.5); în cazul adopției copilului de către o persoană sau familie cu domiciliul pe teritoriul altui stat, instanța se va pronunța asupra cererii de încuviințare a adopției având în vedere ca adoptatul să poată beneficia în țara respectivă de garanțiile și normele echivalente acelora existente în cazul unei adopții naționale (art.19); În această situație, pe baza hotărârii judecătorești irevocabile, Comitetul Român pentru Adopții va elibera un certificat care atestă că adopția

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
filiația între cel care adoptă și copil, precum și rudenia dintre copil și rudele adoptatorului (art.1 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997). Se impun unele explicații.245 pe marginea articolului menționat: > legea nu dispune expres că descendenții adoptatului sunt în raporturi de filiație cu adoptatorul ori de rudenie cu acesta, dar soluția afirmativă se impune însă, deoarece filiația desemnează un șir neîntrerupt de persoane care leagă o persoană de un strămoș al ei, un șir neîntrerupt de persoane

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
șir neîntrerupt de nașteri, un șir neîntrerupt de persoane între care s-a stabilit prin faptul nașterii, legătura de la părinte la copil. Sunt rude în linie directă tatăl, fiul, nepotul de fiu. În accepțiunea restrânsă a noțiunii de filiație descendenții adoptatului sunt rude în linie directă cu adoptatorul; > deasemenea legea nu prevede expres că descendenții adoptatului devin rude cu rudele adoptatorului, dar soluția se impune în sens afirmativ, deoarece numai astfel rudenia creată prin adopție este asimilată cu rudenia firească, iar

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
faptul nașterii, legătura de la părinte la copil. Sunt rude în linie directă tatăl, fiul, nepotul de fiu. În accepțiunea restrânsă a noțiunii de filiație descendenții adoptatului sunt rude în linie directă cu adoptatorul; > deasemenea legea nu prevede expres că descendenții adoptatului devin rude cu rudele adoptatorului, dar soluția se impune în sens afirmativ, deoarece numai astfel rudenia creată prin adopție este asimilată cu rudenia firească, iar o normă care să prevadă, din acest punct de vedere contrariul, nu există. In aceste

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cu rudele adoptatorului, dar soluția se impune în sens afirmativ, deoarece numai astfel rudenia creată prin adopție este asimilată cu rudenia firească, iar o normă care să prevadă, din acest punct de vedere contrariul, nu există. In aceste conditii, descendenții adoptatului devin rude cu rudele adoptatorului și față de ascendenții adoptatorului, descendenții adoptatului sunt rude în linie directă descendentă 246. b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 247 Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
numai astfel rudenia creată prin adopție este asimilată cu rudenia firească, iar o normă care să prevadă, din acest punct de vedere contrariul, nu există. In aceste conditii, descendenții adoptatului devin rude cu rudele adoptatorului și față de ascendenții adoptatorului, descendenții adoptatului sunt rude în linie directă descendentă 246. b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 247 Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească există, dar în privința unora din efectele juridice produse în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
836 C.civ. in sensul ca, ulterior acesteia, donatorul a adoptat un copil, deoarece această categorie de copii nu se include în enumerarea limitativă a textului menționat (copil din căsătorie, cel din afara căsătoriei, fie chiar postum). c. Raporturile juridice dintre adoptat, părinții săi firești și rudele acestora Conform art.1 alin.4 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997, dupa încuviințarea adopției, filiația dintre copil și părinții săi firești încetează. Unele discuții se impun în legătură cu această reglementare: * efectele adopției se produc

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
suprapun, încetează o filiație și începe alta, respectiv cea prin adopție (art.1 alin.3 și 1); * nu mai exista raporturi de rudenie firească ai descendenților adoptatorului cu părinții firești ai adoptatorului, pe aceeași dată cu încetarea filiației firești a adoptatului, conf. art.21 alin.2 care prevede că se întocmește un nou act de naștere adoptatului, în care adoptatorii vor fi trecuți ca fiind părinții săi firești. Pe de altă parte, potrivit principiului simetriei, încetează rudenia firească în linie directă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
1); * nu mai exista raporturi de rudenie firească ai descendenților adoptatorului cu părinții firești ai adoptatorului, pe aceeași dată cu încetarea filiației firești a adoptatului, conf. art.21 alin.2 care prevede că se întocmește un nou act de naștere adoptatului, în care adoptatorii vor fi trecuți ca fiind părinții săi firești. Pe de altă parte, potrivit principiului simetriei, încetează rudenia firească în linie directă cu părintele firesc, față de care încetează filiația adoptatului; * încetează a mai fi rude descendenții adoptatului cu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]