4,451 matches
-
o serie de studii au evidențiat și factorii care pot contribui semnificativ ca acest proces să se producă în mod corespunzător. În acest sens semnificativ este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au relevat importanța atitudinii părinților adoptatori în adaptarea copiilor adoptați și dezvoltarea unei identități de sine corespunzătoare. 93% dintre mamele adoptive, respectiv 86% dintre tații adoptatori au înțeles și recunoscut importanța identificării copilului adoptat cu comunitatea afro-americană și au contribuit la dezvoltarea mândriei copiilor de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
corespunzător. În acest sens semnificativ este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au relevat importanța atitudinii părinților adoptatori în adaptarea copiilor adoptați și dezvoltarea unei identități de sine corespunzătoare. 93% dintre mamele adoptive, respectiv 86% dintre tații adoptatori au înțeles și recunoscut importanța identificării copilului adoptat cu comunitatea afro-americană și au contribuit la dezvoltarea mândriei copiilor de a aparține rasei negre. De altfel majoritatea copiilor a dezvoltat o atitudine puternică și chiar foarte puternică de tip "pro-negru" (pro-black
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori consideră ca și motive adecvate "dorința de a avea un copil și iubirea față de copii". Referitor la relația cu părinții, Simon și Altstein 206 semnalau că, în perioada adolescenței, copiii adoptați au prezentat o relație mai rece cu părinții adoptatori, decât copiii biologici, relație care însă a cunoscut o îmbunătățire ulterioară, astfel că, peste 80% dintre copiii adoptați și copiii biologici au raportat o relație apropiată, respectiv foarte apropiată în raport cu părinții. De altfel și relația dintre frați a cunoscut o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta în momentul adopției, experiențele psihosociale din istoricul lor anterior adopției aspecte care, de altfel, influențează succesul oricărei forme de adopție; Motivația adopției, atitudinea și comportamentele parentale. Fiind o practică controversată, adopția transrasială/transetnică poate fi motivată de nevoia părinților adoptatori de a demonstra social un anumit lucru și mai puțin de iubirea și dorința de a ajuta acel copil care le-a fost încredințat. Această motivație, poate fi dăunătoare copilului și ulterior întregii familii. Din punct de vedere atitudinal comunicarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la alta; a doua fază 133 de familii a treia fază 88 de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
probleme mai profunde problemele de comportament au înregistrat o regresie în timp Etapa III: majoritatea părinților sunt satisfăcuți de adopție și ar recomanda-o și altora în perioada de adolescență, copiii adoptați au prezentat o relație mai rece cu părinții adoptatori, decât copiii biologici, relație care însă a cunoscut o îmbunătățire ulterioară majoritatea copiilor adoptați transrasial nu au semnalat diferențieri făcute între ei și copiii biologici din cauza apartenenței rasiale. 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din cauza apartenenței rasiale. 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ulterior integrați și s-au adaptat bine în alte familii adoptive 208. Acest lucru dovedește nevoia unui efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și Berry 209 constatau că, deși nicio adopție nu este înfăptuită
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și Berry 209 constatau că, deși nicio adopție nu este înfăptuită fără ca practicienii să solicite viitorilor părinți adoptatori să explice motivele pentru care doresc să adopte, în fapt aceștia supraestimează abilitatea acestora de a oferi o asemenea explicație 210. Un alt factor de stres pentru adoptatori este determinat de perioada destul de lungă de la deschiderea procedurii de adopție până la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
urmare sunt părinți "luați prin surprindere" de rapiditatea plasamentului (e adevărat relativ puțini), dar sunt și părinți care "obosesc așteptând". Perioada pre-adopție, pe lângă o perioadă de evaluare a părinților și de așteptare, este perioada cea mai importantă pentru pregătirea părinților adoptatori. Una dintre cele mai cunoscute strategii de pregătire a părinților adoptatori a fost dezvoltată încă din 1981 în Statele Unite ale Americii de către Barbara și Bill Tremitiere. În această abordare, accentul în pregătirea părinților adoptatori cade asupra următoarelor aspecte: posibilele probleme
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
relativ puțini), dar sunt și părinți care "obosesc așteptând". Perioada pre-adopție, pe lângă o perioadă de evaluare a părinților și de așteptare, este perioada cea mai importantă pentru pregătirea părinților adoptatori. Una dintre cele mai cunoscute strategii de pregătire a părinților adoptatori a fost dezvoltată încă din 1981 în Statele Unite ale Americii de către Barbara și Bill Tremitiere. În această abordare, accentul în pregătirea părinților adoptatori cade asupra următoarelor aspecte: posibilele probleme și nevoi cu care un copil poate intra în familie strategii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cea mai importantă pentru pregătirea părinților adoptatori. Una dintre cele mai cunoscute strategii de pregătire a părinților adoptatori a fost dezvoltată încă din 1981 în Statele Unite ale Americii de către Barbara și Bill Tremitiere. În această abordare, accentul în pregătirea părinților adoptatori cade asupra următoarelor aspecte: posibilele probleme și nevoi cu care un copil poate intra în familie strategii de identificare și abordare a problemelor și nevoilor copilului provocările pe care familia le poate întâmpina după adopție posibilele resurse existente la nivelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
specialiști în termeni de informare adecvată, dezvoltarea de abilități și formarea unor expectanțe corecte, realiste în raport cu adopția în general și cu copilul care urmează a fi adoptat în special 214. Barth și Berry 215 arătau în studiul lor că părinții adoptatori care s-au confruntat cu cele mai multe greutăți după adopție, au acuzat în special lipsa de informare despre plasament, centrarea asistenților sociali pe procesul de evaluare și de potrivire și oferirea de cantități foarte mici de informații referitoare la expectanțele pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai puțin pregătiți consideră că au primit prea puține informații despre copil, ceea ce a condus la sentimentul de a fi copleșiți de situație. Nevoia de servicii post-adopție. De-a lungul timpului cercetările au demonstrat o nevoie mai ridicată a familiilor adoptatoare de a beneficia de suport social decât familiile biologice. Familiile adoptive apelează mult mai frecvent la serviciile de suport decât familiile cu copii biologici. De pildă Le Mare et al219 arătau că, familiile canadiene care au adoptat copii cu vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
iar 10% serviciile de logopedie. În procente mai mici nu au fost identificate serviciile respiro, serviciile medicale de specialitate și serviciile de consiliere, nici în faza 2, nici în faza 3 a studiului. Ames223 arăta că, aproximativ jumătate dintre părinții adoptatori nu au găsit toate serviciile de care ar fi avut nevoie. Principalele motive pentru care aceste servicii nu au putut fi accesate au fost: lipsa serviciilor (în 19% dintre cazuri), probleme financiare, nerecunoașterea problemelor (16%), lipsa unui diagnostic 10%, lista
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestora, dar în mare măsură acestea au raportat nemulțumiri în raport cu serviciile și suportul primit, multe refuzând-le. Pe de altă parte, Rosenthal, Groze și Morgan 226 au arătat că, majoritatea serviciilor au fost considerate ca fiind foarte utile de către părinții adoptatori. Peste 75% dintre părinții adoptatori au considerat serviciile medicale de rutină, serviciile medicale de specialitate, serviciile stomatologice, serviciile juridice, serviciile de suport financiar și prestațiile, centrele respiro, serviciile de logopedie, terapia ocupațională precum și serviciile de tutoriat, ca fiind foarte utile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestea au raportat nemulțumiri în raport cu serviciile și suportul primit, multe refuzând-le. Pe de altă parte, Rosenthal, Groze și Morgan 226 au arătat că, majoritatea serviciilor au fost considerate ca fiind foarte utile de către părinții adoptatori. Peste 75% dintre părinții adoptatori au considerat serviciile medicale de rutină, serviciile medicale de specialitate, serviciile stomatologice, serviciile juridice, serviciile de suport financiar și prestațiile, centrele respiro, serviciile de logopedie, terapia ocupațională precum și serviciile de tutoriat, ca fiind foarte utile. Serviciile de consiliere au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a evaluat serviciile ca esențiale sau foarte importante, dar cele mai multe familii s-au arătat neîncrezătoare în posibilitatea de a dispune de astfel de servicii la noi în țară. În general, resursele familiilor din România au fost în general: alte familii adoptatoare și resursele informaționale despre copilul adoptat. Chiar și informațiile despre copil au fost deseori limitate la datele fundamentale ca data nașterii, greutate și nume. Istoria medicală și cea socială au fost absente. Foarte rar familiile aveau informații dincolo de naționalitatea, statusul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reușita adopției. Acei părinți care au suportul familiei extinse și al prietenilor prezintă o nevoie mai mică de servicii sociale. Analizând toate aceste studii, putem concluziona și totodată sublinia nevoia de resurse (formale și informale) pe care o resimt familiile adoptatoare. Capitolele cinci și șase ale acestei lucrări vor evidenția alte aspecte empirice, rezultate din cercetările întreprinse de noi, privind această dimensiune. Capitolul 3 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria rolului social 3.2 Teoria stresului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
perioadă de timp de aproximativ 10 ani, teoria a fost considerată de mulți specialiști ca fiind prima încercare sistematică de a explica adaptarea la adopție în termenii modelului de interacțiune familială 230. Asumpția centrală a teoriei este aceea că, părinții adoptatori prezintă un handicap de rol rezultat din diferențele existente între parentalitatea biologică și parentalitatea adoptivă, pentru care nu există prescripții culturale de rol și care determină solicitări, provocări și conflicte unice. Acestea sunt întărite de atitudinile celorlalți care, deși par
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rol și care determină solicitări, provocări și conflicte unice. Acestea sunt întărite de atitudinile celorlalți care, deși par a accepta adopția, o consideră a fi o alternativă inferioară nașterii unui copil și, totodată, o alternativă riscantă. Kirk231 sugerează că, părinții adoptatori tind să-și internalizeze aceste atitudini, să se simtă alienați și să vorbească despre sine ca aparținând unui grup minoritar. Pentru a face față handicapului de rol și sentimentelor de alienare, adoptă unul dintre cele două mecanismele de coping: de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
căpăta o amploare mai mare. Kirk (1964) a sugerat existența unei relații liniare între comportamentul de recunoaștere a diferențelor și bunăstarea psihologică a familiei adoptive. De altfel mecanismele de respingere a diferențelor sunt asociate cu o slabă empatie a părinților adoptatori față de nevoile copilului adoptat și cu o comunicare deficitară în familie care tinde să întărească convingerea copilului că "a fi altfel" înseamnă "a fi deviant". Lipsa comunicării nu permite explorarea deschisă și onestă a semnificației și rezultatelor adopției, inhibând astfel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând cu care diferiții actori implicați în adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare (vezi tabelul 3.1.). Autorii arată printr-o recenzie a literaturii de specialitate, dar și printr-un studiu propriu că, spre deosebire de ceilalți copii, adoptați în copilăria mică, copiii adoptați la o vârstă mai înaintată se găsesc într-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]