KorAP: Find »[drukola/base=adoptiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...71 >

1,765 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta copiii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai mică nevoie de astfel de servicii au fost asiaticii (49,3%). Zastrow, 1973 investigarea efectelor adopțiilor transrasiale: a) identificarea satisfacțiilor și a dificultăților întâmpinate de părinții care au adoptat transrasial; b) evaluarea efectelor asupra copiilor adoptați 82 de familii adoptive: 41 au adoptat transrasial 41 au adoptat interrasial Media de vârstă a copiilor ăn momentul adopției a fost de aproximativ 6 luni pentru copiii adoptați trasnrasial și de aproximativ 3,8 luni pentru cei adoptați intra-rasial; la momentul studiului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
o atenție sporită trebuie acordată copiilor cu vârste mai mari, care au trecut prin evenimente traumatizante, pentru a fi ajutați să înțeleagă fiecare pas făcut în demersul de protecție a lor, ajutați să-și depășească traumele in vederea acceptării familiei adoptive și a dezvoltării unor comportamente adaptative în interiorul acesteia. De asemenea oferirea unui bagaj de informații suficiente familiilor înainte de plasament despre backgound-ul copilului și despre posibilele riscuri care ar putea să apară în concordanță cu particularitățile copilului, precum și pregătirea acestora pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
din dorința reală de a ajuta un copil, fiind pregătite să-l accepte așa cum este. Mulți copii pentru care în anumite etape ale istoricului lor adopția a eșuat, au fost ulterior integrați și s-au adaptat bine în alte familii adoptive 208. Acest lucru dovedește nevoia unui efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în alte familii adoptive 208. Acest lucru dovedește nevoia unui efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
realiste ceea ce va determina frustrare pe termen lung. Bohman și Sigvardson 216 constatau și ei că, prognosticul pe termen lung pentru copiii adoptați nu este în niciun caz mai rău decât pentru copiii din populația generală, cu condiția ca familia adoptivă să fie bine pregătită pentru sarcina de a crește un copil non-biologic. Într-un alt studiu, realizat ulterior, Sar217 arăta că, pregătirea adecvată a părinților pentru adopție a fost asociată pozitiv cu funcționalitatea familiei și cu satisfacția mamei în raport cu viața

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copil, ceea ce a condus la sentimentul de a fi copleșiți de situație. Nevoia de servicii post-adopție. De-a lungul timpului cercetările au demonstrat o nevoie mai ridicată a familiilor adoptatoare de a beneficia de suport social decât familiile biologice. Familiile adoptive apelează mult mai frecvent la serviciile de suport decât familiile cu copii biologici. De pildă Le Mare et al219 arătau că, familiile canadiene care au adoptat copii cu vârstă de peste 6 luni din România, apelează în medie la 2 servicii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
că, familiile canadiene care au adoptat copii cu vârstă de peste 6 luni din România, apelează în medie la 2 servicii, în timp ce, familiile biologice apelează în medie la 0,48 servicii. De menționat este faptul că, numărul serviciilor utilizate de familiile adoptive tinde să crească în timp (ex. media în a treia fază a studiului pentru familiile adoptive a ajuns la 2,4). Interesant de constatat este că, media numărului de servicii utilizate de familiile care au adoptat copii din România cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
medie la 2 servicii, în timp ce, familiile biologice apelează în medie la 0,48 servicii. De menționat este faptul că, numărul serviciilor utilizate de familiile adoptive tinde să crească în timp (ex. media în a treia fază a studiului pentru familiile adoptive a ajuns la 2,4). Interesant de constatat este că, media numărului de servicii utilizate de familiile care au adoptat copii din România cu vârstă mai mică de 6 luni, într-o primă fază a studiului a fost foarte scăzută

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
până în faza a treia a studiului (când copiii au atins vârsta de 11 ani), media ajungând la 2,9, mai mare chiar decât media pentru părinții care au adoptat copii mai mari. Categoriile de resurse solicitate variază în funcție de particularitățile familiei adoptive și ale copilului adoptat, în special în funcție de vârsta copilului și de tipurile de probleme manifestate. Astfel, Rosenthal, Groze și Morgan 220 au arătat că, familiile care au apelat cel mai mult la servicii (indiferent de domeniu: medical, educațional, psihologic, de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
empirice, rezultate din cercetările întreprinse de noi, privind această dimensiune. Capitolul 3 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria rolului social 3.2 Teoria stresului și a copingului 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați 3.5 Teoria atașamentului În cadrul acestui capitol vom încerca să prezentăm succint o parte dintre perspectivele teoretice care s-au conturat de-a lungul timpului în sfera adopției copilului. Vom aduce

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
fiind prima încercare sistematică de a explica adaptarea la adopție în termenii modelului de interacțiune familială 230. Asumpția centrală a teoriei este aceea că, părinții adoptatori prezintă un handicap de rol rezultat din diferențele existente între parentalitatea biologică și parentalitatea adoptivă, pentru care nu există prescripții culturale de rol și care determină solicitări, provocări și conflicte unice. Acestea sunt întărite de atitudinile celorlalți care, deși par a accepta adopția, o consideră a fi o alternativă inferioară nașterii unui copil și, totodată

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
negative mai intense, cu atât tendința părinților de a adopta mecanisme de rejectare a diferențelor va căpăta o amploare mai mare. Kirk (1964) a sugerat existența unei relații liniare între comportamentul de recunoaștere a diferențelor și bunăstarea psihologică a familiei adoptive. De altfel mecanismele de respingere a diferențelor sunt asociate cu o slabă empatie a părinților adoptatori față de nevoile copilului adoptat și cu o comunicare deficitară în familie care tinde să întărească convingerea copilului că "a fi altfel" înseamnă "a fi

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
tinde să întărească convingerea copilului că "a fi altfel" înseamnă "a fi deviant". Lipsa comunicării nu permite explorarea deschisă și onestă a semnificației și rezultatelor adopției, inhibând astfel dezvoltarea unei relații de încredere și acceptare între copilul adoptat și părintele adoptiv. Mecanismele de acceptare a diferențelor servesc la o mai bună comunicare și aceasta la ordine și stabilitate dinamică în familiile adoptive. Membrii familiei își păstrează libertatea de a vorbi liber despre adopție, de a explora sentimentele produse de experiența adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a semnificației și rezultatelor adopției, inhibând astfel dezvoltarea unei relații de încredere și acceptare între copilul adoptat și părintele adoptiv. Mecanismele de acceptare a diferențelor servesc la o mai bună comunicare și aceasta la ordine și stabilitate dinamică în familiile adoptive. Membrii familiei își păstrează libertatea de a vorbi liber despre adopție, de a explora sentimentele produse de experiența adopției și de a le face față în mod pozitiv 232. Cercetările empirice realizate pentru testarea teoriei sunt limitate și indică rezultate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
comparație pozitivă etc.241. Strategiile adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
număr semnificativ de persoane, în procesul de adaptare la adopție resimt grade diferite de stres 243. Pe lângă sursele de stres comune tuturor familiilor: nașterea și creșterea copiilor, menținerea unității familiale, dezvoltarea personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor familiei extinse, atitudinea în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
părinții biologici, fie pe părinții adoptatori. În acest caz, dificultățile de adaptare se manifestă sub formă externalizată prin: furie, agresivitate, comportament de opoziție, minciună, furt etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul de coping. Aceste două variabile sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare a pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-o familie adoptivă, nu determină în sine, un sentiment al pierderii. Atunci când copilului este adoptat imediat după naștere, prima relație de atașament a copilului este formată cu familia adoptivă. În acest caz, sentimentul pierderii se formează treptat și, în mod tipic, nu apare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-o familie adoptivă, nu determină în sine, un sentiment al pierderii. Atunci când copilului este adoptat imediat după naștere, prima relație de atașament a copilului este formată cu familia adoptivă. În acest caz, sentimentul pierderii se formează treptat și, în mod tipic, nu apare înainte de împlinirea vârstei școlare. La vârsta preșcolară, când majoritatea părinților încep să dezvăluie copilului informații despre adopție, există puține dovezi ale unor reacții adverse imediate față de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în primul rând părinții adoptatori aleg să dezvăluie copilului că este adoptat într-un context plin de căldură, care induce sentimente de protecție și iubire din partea întregii familii, copilul asociind în acest fel adopția cu un sentiment pozitiv față de familia adoptivă și o imagine de sine favorabilă. În al doilea rând, la vârsta preșcolară copilul nu înțelege semnificația faptului de a fi adoptat 253. Stadiul de dezvoltare cognitivă atins începând cu vârsta de 7-8 ani, nu doar că-i permite copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
că-i permite copilului înțelegerea diferenței dintre a fi copil biologic, respectiv a fi copil adoptat, ci pătrunde și alte semnificații ale adopției. Prin comparație cu ceilalți copii, copilul adoptat realizează lipsa legăturilor de sânge între el și membrii familiei adoptive și totodată se percepe pe sine ca fiind un copil abandonat. În acest moment copilul privește adopția nu doar în termenii construcției unei familii, așa cum este ea zugrăvită de părinții adoptatori, ci și în termenii pierderii unei alte familii 254

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
așa cum este ea zugrăvită de părinții adoptatori, ci și în termenii pierderii unei alte familii 254. Toate acestea îi creează copilului sentimente de ambivalență: pe de o parte poate resimți un sentiment nedeterminant de securitate și permanență in cadrul familiei adoptive, iar pe de altă parte sentimentul pierderii îi determină copilului schimbări atitudinale, reflectate în stări de mânie, de agresivitate, comportamente de opoziție, refuzul comunicării, depresie 255. Odată cu înaintarea spre vârsta adolescenței, sentimentul pierderii este resimțit și mai profund. Adițional resimt

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pe un eșantion format din copii adoptați, cu vârstă cuprinsă între 6 și 17 ani, cu privire la semnificația pe care copiii o atribuie faptului de "a fi adoptat" și a modului în care fac față sentimentelor și gândurilor cu privire la statusul familial adoptiv. Rezultatele au indicat că, majoritatea copiilor a perceput adopția ca fiind oarecum stresantă, stres definit prin sentimente ambivalente și gânduri supărătoare referitoare la adopție. Sentimentele negative și ambivalente despre adopție au corelat pozitiv cu strategiile de coping cognitive și comportamentale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
coping de evitare a fost asociat cu un nivel mai înalt de anxietate și comportamente externalizate în timp ce, strategiile de coping centrate pe rezolvarea problemei a fost asociat cu competențe sociale crescute 259. 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive Teoria dezvoltării este o abordare eclectică, ai cărei autori au împrumutat în mod conștient o serie de elemente din alte abordări teoretice 260, în încercarea de a descrie și a explica, procesele de schimbare în interiorul familiei, de-a lungul unor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]