816 matches
-
a mai priceput să o lase liberă ca să ajungă la ceilalți. Gîndindu-mă și observîndu- l mai atent, mi se pare că ultimii ani sînt anii întoarcerii cu fața la familie. La cei de lîngă el. Așa cum este el. Schimbîndu-și, dacă vreți, subiectul adorației. Modificînd accentul. Viața lui a fost Teatrul. Protagonist al destinului său. În ultimii ani, prin teatru, Radu Beligan își mărturisește iubirea față de cei care i-au alimentat, cu devoțiune și cu discreție, puterea, vocația, pasiunea. Unul dintre elementele concrete ale
În noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2836_a_4161]
-
neindemnizați (cu 133 mai mulți decât în martie), rata șomajului fiind de 6,6% (media pe țară a fost 5,7%). ( T. T.) l Joi, 2 iunie, la ora 19, tinerii romano-catolici din municipiul de pe Bega sunt invitați la o adorație euharistică a Presfântului Sacrament în biserica parohiei Timișoara-Fratelia. ( L. S.) l Grupul timișorean DJ Project își va lansa noul album, „Șoapte“ (scos de casa de discuri Cat Music) în 4 iunie la București. ( I. B.) ȘTIRI Exerciții spirituale În 27
Agenda2005-22-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283757_a_285086]
-
Docuță Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din ochii tăi și-au desfăcut bobocii smaraldul Primăverii, verde vibrant, culoarea vieții În care s-au ascuns mistere și secrete Ce doar zâmbetul tău le cunoaște. Adorație ce-ți voi purta " jardin" Îmi va desface inima in flori smaralde, Din ele îți voi face baldachin Să-ți legeni dorul de acasă. M-a fascinat privirea-ți fără gheață Și-am zburat prin ea, precum iubirea împlinită Spre
PRIMEŞTE-MI VISUL de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384384_a_385713]
-
specii. Cel puțin învelișul material care găzduiește eventual un suflet rătăcitor. In lucrarea dezvoltată nu am urmărit planul de mai sus. Parte din dezideratele sale au fost însă atinse, mai mult în strictă corelare cu acțiuni umane între care și adorația Divinității. Am ajuns în subconștientul meu să dau dreptate unor filosofi ai timpurilor trecute care afirmă că Dumnezeu fără forme și reprezentări ar putea fi însăși natura. Ori natura nu face distincții între om și celelalte ființe care dețin viața
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
săruturile peste sâni, neuitând să strângă ușor între dinți sfârcurile care se întăriseră instantaneu,ajungând până în vârful picioarelor . Femeia se abandonase în brațele lui, trăia unul din acele momente ale extazului care depășesc puterea de înțelegere, era un moment de adorație aproape divină pentru bărbatul de lângă ea. Jocul erotic pe care Crina îl simțea, într-o admirație profundă pentru felul în care Ică reușea să-i trezească toate simțurile, în care iubirea o simțea prin toți porii, a continuat până când femeia
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]
-
tot parcursul rugăciunii. Al doilea pilon se numește salat. Este rugăciunea pe care fiecare musulman trebuie să și-o facă de cinci ori pe zi. Ea este forma lui de a comunica cu Alah, pentru a-și exprima recunoștința și adorația. Rugăciunile constau din versuri recitate din Coran. Face parte din acest ritual obligația de a se spăla pe mâinile, cap, picioare și călcâie și de a se orienta cu fața spre Mecca. Pomana este al treilea stâlp din fundament. Ea
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
plămadă de inefabil existentă în om: suflarea de Duh. Tot ce presupune acest aspect spiritual al omului în raportul lui cu Dumnezeu, este socotit sacru. Nenumărate sunt chipurile în care creștinii îl slăvesc pe Dumnezeu. Nu numai prin gând, rugăciune, adorație, faptă, dar și prin mărturia lor rostită și scrisă, după percepția lor asupra dumnezeirii. Poate că nu e nevoie de cuvinte stufoase, de declarații manifeste, de închinăciuni și mătănii în mijlocul mulțimii. Nu degeaba s-a spus: Când te rogi, intră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
tu și Dumnezeu. Atât ar fi de ajuns. Și un pic de smerenie. În același timp, nenumărate sunt modalitățile de a-L sluji pe Dumnezeu. Fiecare om își aduce ofranda, după bogăția ori sărăcia lui sufletească. Una din modalitățile de adorație este Poezia. Poezia-rugăciune, cântecul-adorație. Se spune că, acela care cântă, se roagă de două ori. Și prin Poezie se obține același rezultat. Întâi pentru frumusețea gândului închinat divinității ori sfinților, apoi pentru redarea în cuvinte sacre a simțămintelor și, în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
ales, a ne sensibiliza în fața unor dovezi reale de credință și iubire. Pietatea populară nu cunoaște bariere. Ea se manifestă prin cântec, prin vers, prin gama variată de iconografie, prin alte forme de devoțiune: pelerinaje la locuri sfinte, ore de adorație, opere de caritate, danii ș.a. Autorii poemelor de față își împărtășesc experiențele mistice, îl invocă pe Dumnezeu, fiecare în felul lui, cu bucuria dăruirii prinosului de iubire. Poemele-rugăciuni sunt grăitoare în acest sens. Desigur, Antologia cuprinde și scriitori consacrați care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
aceea că toate păcatele care te alcătuiesc Îți sînt restituite. Te regăsești intact și atît de diferit de ceea ce ai vrut să știi că ești, Încît Începi să-ți lingi propria vedenie nerăbdător să descoperi din nou cu scîrbă și adorație gustul țîței din care ai supt. Nu Îmi place să explic nimic. Fac eforturi să dau la o parte perdeaua după care se spală o femeie ce nu mai e nici tînără, nici frumoasă. Și voi, În complicitățile voastre văzînd-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
poziția inițială. Un ritm dement, canibalic, la care directorul se acordă instantaneu, începu de nicăieri, speriindu-l de moarte pe Teleferic. Lui Clossettino nici că-i păsă. Începu să-și desfacă nasturii de la sacou în urlete gigantice de preamărire și adorație, după care haina îi căzu, dansând fantastic. Urmă cravata. Căzu și aceasta, umilă, alunecând în infinit. Ce mai era de scos? Cămașa - ruptă cu ură, întrucât clipa a ceea ce voia să facă Clossettino îl aștepta să fie gol, cu nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
fi învățat că poate vorbi frumos despre iubire doar acela care a trecut-o deja în amintire sau acela în care iubirea a eșuat în senzualitate pură și că trebuie să rămână mut omul a cărui inimă e plină de adorație. 5 Au trecut două săptămâni în care senzația de fericire îmi aducea, cu fiecare zi, un spor de înfrigurare și de neliniște. Eram într-o stare de alarmă sfâșietoare, stare specifică oricărei fericiri care se concentrează pe un spațiu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
interveneau tot mai des. Așa s-a întâmplat că sărutările au preluat funcția cuvintelor de a ne apropia și că, întocmai ca ele, pe măsură ce ne cunoșteam, sărutările deveneau tot mai sincere. Sărutând-o pe Sonia, mă încerca un sentiment de adorație, eram prea mișcat sufletește pentru a mai simți și dorința. Eram incapabil să lovesc cu cruzimea de fiară a dorinței tandrețea, tristețea și omenescul sentimentelor mele, dar fără voie făceam comparație între relațiile mele anterioare cu femeile de stradă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
prin coridorul negru și prin sufragerie spre dormitorul liniștit al mamei, tremurul dulce al iubirii pentru mama, al unei iubiri pe care n-o mai cunoscusem și pe care n-o mai simțisem, o iubire plină de bucurie și de adorație, în numele căreia mă furișam ca să fac ceva bun, salvator. Nu se mai sfârșește parcă furișatul meu spre dulapul cu oglindă pentru lenjerie, pe care, ca să nu scârțâie, îl deschid nu încet, nu cu precauție (ar scârțâi și mai tare), ci dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cutezanță care nu vede hăurile, de o nesăbuință ce vine dintr-o credință ancestrală, de forța păgînă a trupului În care Încă mai dăinuie credințele străbunilor care se prosternau În fața lunii; mersul lor cu mîinile Întinse În față vine de la adorația păgînă a zeiței Luna, de unde erau chemați de sufletele strămoșilor, iar umbletul lor era chemarea sîngelui, chemarea vremilor, de aceea el nu s-ar fi Încumetat să scoată un sunet, căci i-ar fi putut trezi pe păgînii somnolenți, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de siguranță, nu de bani, deși despre bani e vorba în viața mea, dar să zicem noi că nu de bani, ci de siguranță: siguranța serviciului, a casei. Vreau carieră. Vreau scenă, aplauze, public, cronici, flori aduse pe scenă, admiratori. Adorație. Asta vreau. Și voi face orice ca să le am... Înainte de căsătoria cu Maestrul, la teatru, mă ciupeau de fund nu numai actorii, ci și electricienii, îîî... că așa se întâmplă cu noi, cele singure. Acuma, nu mai îndrăznește nimeni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Philadelphia. Aproape totdeauna mai era cineva la Clara și ea nu se arăta dornică să rămână Între patru ochi cu el, cu toate că de multe ori un cuvânt de-al ei i-ar fi dăruit Încă o jumătate de oră de adorație delicioasă. S-a Îndrăgostit Încetul cu Încetul și a Început să facă speculații nebunești pe tema căsătoriei. Deși planul care-i clocotea În cap i se revărsa și pe buze, și-a dat seama, ulterior, că dorința aceea nu prinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lucruri s-ar putea să fie cea mai bună expresie a personalității mele. Cu toate acestea, nu posed nici măcar o picătură din laptele bunătății omenești.“ Problema răului se solidificase pentru Amory În problema sexului. Începea să identifice răul cu puternica adorație falică din Brooke și din scrierile timpurii ale lui Wells. Inseparabil legată de rău era frumusețea - frumusețea, Încă un tumult În creștere constantă: catifelată În vocea lui Eleanor, Într-un vechi cântec auzit noaptea, răsunând delirant prin viață, ca zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ard,// Că intrăm/ Să ospătăm/ În cămara Soarelui/ Marelui/ Nun și stea,/ Abur verde să ne dea,// Din căldări de mări lactee,/ La surpări de curcubeie,/ - În Firida ce scîntee/ eteree" (Idem). Cu Ion Barbu, poezia devine o solemnitate de adorație, ca o supremă invocare a sositului la Marea Curte a cerului și a pămîntului: "Salut de pe scară de noapte,/ La sceptrul seral,/ De trei ori spiral: / Al lumii râu static de lapte; // Plecăciune joasă,/ La fața păroasă,/ Suptă, care ajună
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
oridecâteori mi-l aduceam în minte...nu știu de ce...Un plâns de durere...de suferință...de neputință...Ceva mi se făcea ghem în mijlocul pieptului... Pentru el, pentru că nu înțelegea, de ce mă cramponez de vârsta lui și nu mă mulțumește iubirea / adorația lui sinceră. Uite, și acum când îmi amintesc, plâng...Nu-mi aduc aminte ca cineva să fi tremurat, ca varga, în fața mea, să-i văd ochii sorbindu-mă...și să mă tem...c-aș putea fi fericită cu adevărat...și
DESPRE FRUMUSEŢE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361315_a_362644]
-
materializează într-o zeiță superbă pe care, înflăcărat precum zeul Amor, este nerăbdătror s-o strângă la piept ca pe o "lacrimă de post, făcând mătănii în fiecare dimineață cu chip de prescură" - și o dumnezeiește pentru eternitate. În extazul adorației, dragostea o ține "în dinți, în mansarda inimii" , altfel ar sufocau-o dacă nu i-ar da libertatea să se bucure de lumina cerească, fiindcă în aceeași situație de beatitudine se găsește și sufletul ce-și "piaptănă părul ca o
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
sufletul în puritatea naturală. Nufărul, floarea apelor, ca și crinul, e un simbol al acestei curățenii spirituale. E un motiv cusut pe portul tău, e un cuvânt cântat mult de tine. E o impunere a tradiției, aceasta, ori o pură adorație și aspirație de pur, armonios, estetic? Nufărul este o floare imaculată, eminamente pură, uneori pastelată în culori cu reflexe spre un spectru cald, cromatic. Seamănă, în mod paradoxal cu viața omului: la suprafață floarea trăiește pe o apă curată, de
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
străbuni. Credință și mit, tradiție și dogmă religioasă, educație morală, păstrate cu aceeași sfințenie, scot la iveală un suflet sensibil, generos, doritor de bine, edificat pe virtuțile teologale și cardinale existente și preluate din părinți. Respectul și iubirea vecină cu adorația, față de icoana părinților constituie semnul distinctiv al unui caracter demn și luminos care împrăștie în jur bunătate și pace. O anume tristețe și nostalgie se degajă din unele versuri, reflex al amintirilor care nu-i dau pace: „Gândul meu dus
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
cu admirație, ori cu îndoială, ajungându-se până la denigrare, mă duce cu gândul la ce spunea autorul „Sărmanului Dionis”: „Ce-au fost românii pe când eu n-am fost, ce vor fi ei când eu n-oi mai fi?” Aprecierea, respectul, adorația, admirația sau contrarele lor caută cu ustensile pe măsura celui ce începe arheologia poetică eminesciană. Superlativul ar fi atins în condițiile, și numai atunci, când cel ce studiază și analizează vestigiile scoase la suprafață are mai mult decât ochiul atent
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
Domnului, fixată de pat, nu de perete. Icoana era lucrata preponderent în albastru și argintiu. Fecioara avea un chip adolescentin, nu-și purta pruncul în brațe, iar mâinile și le ținea deschise, cu palmele în sus, într-un gest de adorație asemănător celui al zeităților hinduse. Îmbrăcată într-o bluză de pijama dintr-ale mele, căreia îi suflecase mânecile, alesese una roșie cu o monograma mare pe piept, nepurtată de mine de multă vreme fiindcă îmi rămăsese strâmta, Theodora citea la
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]