1,462 matches
-
mai bine că n-a ieșit lipeala, pentru că așa ai intrat în disidență, dar cel mai important lucru a fost că după dușul ăsta rece te-ai vindecat și de complexele de care suferă cei care n-au ocazia să adulmece aburul puterii. Uită-te la ei cum le curg balele după putere, își închipuie că cea mai mare vitejie din lume e să faci pe bosumflatul cînd ofițerul de la Securitate vine să-ți ceară informații, să împarți fluturași cu mesaje
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
primit și, deblocîndu-și ușa, sare primul din mașină încordat ca un arc. — Haideți să coborîm cu toții, zice domnul Președinte, gîndindu-se să nu rateze ocazia de a-și întinde puțin oasele. — Chiar că am înțepenit, își dă seama și Monte Cristo, adulmecînd ceva cu nasul în aer, voi nu simțiți nimic? — E miros de benzină, zice Petrică, credeam că doar mi se pare. — Ăsta-i ghinion curat, exclamă Sena, picîndu-i în sfîrșit fisa, bineînțeles că altceva n-avea ce să fie, zice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Revoluția, ce altceva ar fi putut spune? întreabă Gulie, desfăcînd curelele cortului, trăgînd aer adînc în piept și privind bolta înstelată. — Se pare că a sosit timpul să ne mutăm, spune Tîrnăcop, ieșind și el la aer în patru labe, adulmecînd aerul nopții. — Am putea și să n-o mai facem, zice Roja, aprinzîndu-și o țigară Carpați fără filtru, mă gîndesc c-ar fi o idee bună să le mai dăm puțin de furcă, zice. — Mai ales că nenorociții au deja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-l prietenește pe Roja în fluierul piciorului ca să-i atragă atenția. — Angelina e o adevărată femeie de casă, Părințele, spune Roja, gospodină a-ntîia, curățică și chibzuită pe deasupra. — Săpunuri scumpe, băuturici fine, parfumuri luxoase, de astea au ele nevoie, spune Curistul adulmecînd ceva în aer, dar pentru asta e nevoie de lovele, e de părere. Kelvin Clain, Marlboro, Palmolive, Wiener, Kent, Gucci, Neckermann, îi trece prin minte. — Astea toate sînt efemere, am încercat să le explic, zice Părințelul, ca să rămîi cu sentimentul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Potaie, îi vine să-i strige dar se abține, se vede că te-a lăsat stăpînul, te și miri că încă mai trăiești. Cîinele parcă-l simte și se oprește, îl privește țintă cu ochiul pe care-l mai are, adulmecă aerul, praful și gazele care ies din eșapamentele mașinilor care gonesc înspre Casa Poporului, și eu te știu pe tine de undeva pare să zică, apoi își ridică laba din spate și stropește cu un jet scurt de urină pavajul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu rotile, dîndu-și seama că adormise îmbrăcat, simțind o amorțeală în tot trupul, făcînd cîțiva pași leneși în lungul holului, oprindu se în pragul sufrageriei. N-au fost în stare nici măcar să-și adune mizeriile înainte să plece, începe să adulmece aerul îmbîcsit al încăperii, să-și plimbe ochii peste scrumierele pline de chiștoace, ziarele împrăștiate prin toate colțurile, scaunele și fotoliile făcute vraiște, sticlele și paharele răsturnate pe jos. — Alo, alo? Dacă nici de data asta nu răspunde o las
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
jur un loc cît mai bun din care lumina să poată umple toată nava. Se simți brusc animat de simțul răspunderii pe care-l avusese întotdeauna foarte dezvoltat, acum e momentul să-ți schimbi ceva în propria atitudine, își spuse adulmecînd aerul îmbîcsit din jur, gîndindu-se la ce le-o fi trecut celorlalți prin cap cînd el a început să dea semne de panică. Dacă la ora asta e considerat doar un laș, sau mai rău, un dezinteresat care n-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să-mi pun ordine în gînduri, începe să le explice dînd să se îndrepte înspre un loc mai ferit. Așa nu merge, să tragi chiulul tocmai acum, măcar privește și ia notițe, cel puțin atîta poți să faci. Cască ochii, adulmecă, ciulește urechile, lucrurile se pare că nu stau chiar atît de rău: aglomerația din jur e tot mai mare, se zvonește că vin muncitorii dezlănțuiți de pe platformele industriale, acuși o să fie aici să ne dea o mînă de ajutor, oamenii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
repet, deși știu că veneai des pe acolo, Roja, nu te mai preface, te gineam de fiecare dată, de la început ți-am remarcat vocea, intonația, punctul tău forte, calmul. Am simțit că o să mă bagi în bucluc, am simțit că adulmecai către ceva care era al meu, chiar de sus de la amvon, citeam ce aveam eu pe hîrtiile mele, dar nu te aș fi scăpat pentru nimic în lume de sub observație, îți simțeam inima bătînd, venele pulsînd, mă omori cu sinceritatea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tras fermoarul de la șliț și, ștergându-și mâinile pe pantaloni, bâlbâi: „Vei vedea...“ Dând un picior dezinteresat În direcția lui Chérie, Își recuperă Völkischer Beobachter-ul și pătura, apoi plecă. Am Încercat să atrag atenția câinelui stupid al lui Heino, care adulmeca tufișurile. Dar fiindcă nu părea să mă fi recunocut, mi-am continuat drumul spre casă. Deși nu era mai mult de opt, se lucra de zor. Pe șantierul de lângă depozitul de cărbune, muncitorii tăiau cu ferăstrăul, băteau cu ciocanul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și duminica după-amiază. Cică ar fi taică-meu. Pe buricele degetelor, deși mi-a spălat fiecare purceluș în parte cu o cârpă umezită cu apă caldă, îmi stăruie mirosul mâncării de la prânz, al salatei de ton. Poate că, de fapt, adulmec miros de pizdă, mai știi? Asta o fi! Ah, îmi vine să mormăi de plăcere. Am patru ani și, cu toate astea, simt în sânge - ăhă, iar ajungem la sânge - ce încărcată de patimă e clipa asta, ce densă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
în primele zile ale legăturii noastre, Maimuța s-a retras la un moment dat la toaleta damelor și s-a întors la masă cu un deget ce mirosea a zambilică, deget pe care l-am dus la nas, să-l adulmec, și pe care l-am sărutat în timp ce ni se servea felul doi - iar după câteva păhărele de coniac băute la Doney’s, am cules-o pe Lina din postul ei și am luat-o la hotel pentru repriza a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mă-nțelege greșit (nici n-ai avea cum): ce e mai emoționant în timpul unui viscol, când îți scuturi încălțările de zloată la ușa din spate, decât să auzi acordurile lui Aunt Jenny revărsându-se din radioul de la bucătărie și să adulmeci aburii supei de roșii care e pusă la încălzit pe aragaz? Ce poate fi mai grozav decât o pijama proaspăt spălată și călcată în orice anotimp și un dormitor mirosind a mobilă lăcuită? Cum mi-ar plăcea să-mi țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bună - păi, nici nu ai cum să scapi. O, ba da, am cum - dacă aș vrea! Dar ai zis că nu vrei. Dar dacă aș vrea! De îndată ce intru în casă mă apuc (pe furiș și, oarecum,spre surprinderea mea) să adulmec aerul: oare ce miros o să mă-ntâmpine? De piure de cartofi? De rochie de femeie bătrână? De ciment proaspăt? Adulmec și adulmec, încercând să surprind parfumul. Aha! asta să fie, să fie mirosul de creștin, sau numai câinele? Cum văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu vrei. Dar dacă aș vrea! De îndată ce intru în casă mă apuc (pe furiș și, oarecum,spre surprinderea mea) să adulmec aerul: oare ce miros o să mă-ntâmpine? De piure de cartofi? De rochie de femeie bătrână? De ciment proaspăt? Adulmec și adulmec, încercând să surprind parfumul. Aha! asta să fie, să fie mirosul de creștin, sau numai câinele? Cum văd, gust sau ating ceva, îmi zic „Goiș!“ În prima dimineață, prefer să arunc un centimetru de Pepsodent decât să ating
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Dar dacă aș vrea! De îndată ce intru în casă mă apuc (pe furiș și, oarecum,spre surprinderea mea) să adulmec aerul: oare ce miros o să mă-ntâmpine? De piure de cartofi? De rochie de femeie bătrână? De ciment proaspăt? Adulmec și adulmec, încercând să surprind parfumul. Aha! asta să fie, să fie mirosul de creștin, sau numai câinele? Cum văd, gust sau ating ceva, îmi zic „Goiș!“ În prima dimineață, prefer să arunc un centimetru de Pepsodent decât să ating cu periuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Norman Rockwell, dar știm și noi să petrecem, n-avea grijă! Nu ne tragem din cei ce au debarcat la Stânca Plymouth, nici un indian nu a adus niciodată porumb vreunui membru al familiei noastre - din câte știm noi - dar ia adulmecă tu umplutura asta! Și uite rulourile cu sos de afine, de la ambele capete ale mesei! Și numele curcanului, „Tom“! De ce să nu pot crede, atunci, că iau cina în America, sau că America e acolo unde mă aflu eu, în loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
văd bine. Cine-i omul de-acolo? — Bărbatul cu mustață? — Da. — Nu l-am văzut În viața mea. — Eu da, spuse domnișoara Warren. Eu da. Dar unde? Ceva Îi șterse cu eficiență din minte gândurile legate de despărțire. Nasul ei adulmecase o urmă, și lăsând o jumătate de deget de gin pe fundul paharului, o luă spre ușă, În urma bărbatului. Acesta ieșise și pășea cu repeziciune de-a curmezișul holului negru și luminat, spre una din scări, Înainte ca domnișoara Warren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
că era singură. Doctorul Czinner plecase; nu-i mai putea auzi respirația. De undeva, de foarte departe, prin Întunericul vag, ajunse până la ea zgomotul unei mașini care schimba vitezele. Ajunse lângă ea ca un câine prietenos, ce se gudură și adulmecă În jur. Dacă doctorul Czinner a plecat, se gândi ea, nimic nu mă mai reține aici. Mă duc să dau de mașina aceea. Dacă este a soldaților, aceștia nu-mi vor face nimic, și s-ar putea să fie... Dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dau. Dacă nu mă înșel, femeia aia la care am fost acum avea o eczemă. Mona se întinde și se uită peste umărul lui Helen: Dar știu că te pricepi la machiaj! Deșurubând cutiuțele rotunde cu farduri, examinându-le și adulmecându-le conținutul arămiu, roz sau piersică, Helen zice: — Vine din experiență. Se privește în oglinda retrovizoare și-și aranjează niște șuvițe roz. Se uită la ceas, apucând cadranul între arătător și degetul mare, și zice: Poate că n-ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
în trecut, în negura istoriei, nu de pomană pandurii lui Tudor își opriseră marșul și-și întinseseră corturile într-un asemenea loc. Cu mintea înfierbântată de flăcăruia libertății și cu picioarele încinse în cizmele cu carâmb, Vladimirescu trebuie să fi adulmecat un fel de ordine celestă care sălășluia pe câmpurile alea pline de ciulini, măselariță și coada-șoricelului, de unde câinii Bucuresciilor se auzeau lătrând până-n zori. Eu sigur am simțit ceva în genul ăsta, chiar dacă, la un secol și jumătate distanță, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Hilfe, care luase totul atît de ușor, ba chiar În zeflemea. E drept că sora lui Hilfe nu luase În glumă crima, ci Îl avertizase, vorbindu-i ca și cum moartea ar mai fi avut o Însemnătate. Asemenea unui animal solitar, Rowe adulmecase urma unui tovarăș. Chelnerița cea palidă nu-l slăbea din ochi, căci așa nebărbierit cum era, arăta ca unul dintre clienții obișnuiți să plece fără să plătească. E de necrezut cît de mult te poate schimba o noapte petrecută Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Îl Întristă fără să-și dea seama de ce și porni grăbit mai departe, cu mintea goală pe gînduri. Lumina soarelui de amurg se revărsa ca o apă trandafirie peste cărămizile urîte ale caselor. Un cîine stingher intră Într-un parc, adulmecînd pesemne ceva. Rowe auzi un glas În spatele lui: — Ia te uită, Arthur! Se opri să vadă cine-l strigase: un tip Într-o salopetă a Apărării Civile, cu o beretă de sub care ieșeau niște șuvițe Încîlcite de păr cărunt, stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
tapetezi cu tomuri mărunțite, pe-alese, clasici vrei, clasici îți dau, de-amor pe franțuzește... s-ar găsi destule... Serios, din partea mea, n-ai decât să stai să-ți așezi mustățile în fața oglinzii în fiecare dimineață, să te pomădezi. Mă adulmecă, se ridică înc-o dată în două lăbuțe, are o pată albă pe una dintre ele, și coboară tacticos pe țeavă. Fixez placa de la aerisire. Mă spăl pe mâini. Apa e plină de rugină, gălbuie. - Gata, s-a dus, era căzută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mai ales, părea fascinată de misterul și magnetismul unor insule al căror nume popular era pe atunci „Insulele Vrăjite” și, cînd o enormă iguană de pămînt, cu creasta verticală și pielea stropită cu pete roșii și galbene, veni să-i adulmece juponul, cu pasivitatea unui cățeluș de salon, se aplecă să o mîngîie pe cap cu multă naturalețe, de parcă s-ar fi jucat cu un iepuraș din grădina ei. Se lăsa Întunericul, iar bărcile Își continuau cărăușia și curînd fu evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]