141,244 matches
-
Sud-Est European, Heidelberg (Germania), august 1989. 24. Diaconia în Biserica Ortodoxă Română, Universitatea din Kempten (Germania), mai 1990. 25. Aniversarea zilei de 1 decembrie, Viena (Austria), 1990. 26. Simpozion Mihai Eminescu, Chișinău (Rep. Moldova), ianuarie 1991. 27. A VII-a Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor, Canberra (Australia), februarie 1991. 28. Simpozion ortodox organizat de Universitatea din Graz (Austria), iunie 1991. 29. Simpozion la Academia Teologică din Chișinău (Rep. Moldova), februarie 1992. 30. Simpozion organizat de Fundația „Pro Oriente”, Viena
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Australia), februarie 1991. 28. Simpozion ortodox organizat de Universitatea din Graz (Austria), iunie 1991. 29. Simpozion la Academia Teologică din Chișinău (Rep. Moldova), februarie 1992. 30. Simpozion organizat de Fundația „Pro Oriente”, Viena (Austria), iunie 1992. 31. A X-a Adunare Generală a Conferinței Bisericilor Europene, Praga (Cehoslovacia), septembrie 1992. 32. „Biserica Frații Domnului” din Olomouc (Cehoslovacia), septembrie 1992. 33. Simpozion organizat de Fundația „Pro Oriente”: Religiile și Bisericile din vechea Austrie, Saltzburg (Austria), noiembrie 1992. 34. Dialogul Vechi Catolic-Ortodox, Frankfurt
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
supărătoare și se simți dintr-o dată foarte obosit, deci rămase acolo să se odihnească puțin, aruncând priviri iscoditoare în stânga și în dreapta. Apoi își aminti de întâlnirea cu Iisus în urmă cu vre-o doi ani. Se dusese la o mare adunare pe care o organizaseră ucenicii și adepții lui și mersese și el căci unde era multă lume adunată era rost de făcut ceva bani prin înșelătorie sau furt. Se opri totuși să-l asculte pe profet. Se făcuse o asemenea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
would be something new! În cele din urmă am zis că nu-i cazul să așteptăm să crească la toți...așa că facem noi petrecerea. Și dăm tot noi și mustățile. Sâmbătă 6 martie Federico Molinari cântă la cea mai mare adunare de bad motherfk3rz din Iași. Te așteptăm la Groove cu ochelari, bandana și trancan, sau orice ce fel de armă numai să fie de jucărie. Citește tot...
Kahr-tel by http://www.iasi4u.ro/stire/kahr-tel/ [Corola-blog/BlogPost/94786_a_96078]
-
porniră niște râsete de spaimă și avură loc unele replici de genul: „hai, că asta-i de mirare, noi credeam că n-ai” și altele ceva mai acide, însă Melu dădu dovada unui psihic din cale afară de rezistent și potoli adunarea cu câteva doar vorbe: - Nu, nu-i de glumă! Împreună cu Relu și Nelu am fost acolo! Toți trei, și ei pot confirma ce vă spun! Blestemul bălții fantomă era să ne bage în mormânt! O tăcere de gheață cuprinse adunarea
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
adunarea cu câteva doar vorbe: - Nu, nu-i de glumă! Împreună cu Relu și Nelu am fost acolo! Toți trei, și ei pot confirma ce vă spun! Blestemul bălții fantomă era să ne bage în mormânt! O tăcere de gheață cuprinse adunarea. Toți știau de existența bălților fantomă, acele locuri blestemate unde chiar și cei mai vajnici dintre pescari, de regulă își pierd mințile, uneori chiar și viața. Ori, ca să fim sinceri, Melu era exemplul cel mai bun pentru o asemenea tragedie
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
Domn al Principatelor Române Unite ale Munteniei și Moldovei până în anul 1862, iar din 24 Ianuarie 1862 a fost Domnitor al ROMÂNIEI. În data de 5 ianuarie 1859 a avut loc alegerea lui Alecsandru Ioan Cuza ca Domn al Moldovei; Adunarea electivă a fost prezidată de Preasfinția Sa, Mitropolitul Sofronie Miclescu. În prima telegramă, din aceeași zi, prin care anunța evenimentul, contelui Walewski, Victor Place - consulul general al Franței la Iași, între 1855-1863 - îl prezenta pe Alecsandru Ioan Cuza ca pe
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
consolidat prin credința creștină și lupta de a păstra și cultiva limba strămoșilor. Dorită din totdeauna și realizată efemer de Mihai Viteazul, Unirea din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești a ales drept Domnitor, tot pe Alexandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiași Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești a ales drept Domnitor, tot pe Alexandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiași Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenției de la Paris, dorința națiunii române. Mihail Kogâlniceanu a dat citire, la acea dată, adresei către „ Adunarea suroră din Valahia în
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiași Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenției de la Paris, dorința națiunii române. Mihail Kogâlniceanu a dat citire, la acea dată, adresei către „ Adunarea suroră din Valahia în care se precizau: „ Vă rugăm dar ca să vă uniți și voi cu cererea ce am adresat lui Alexandru Ioan I, ca așa în curând, povățuiți de marea idee și sub steagul unirii, să ne întâlnim la
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
României” Theodor Aman: Unirea Principatelor Consulul austriac Elder consemna contextul în care s-a pronunțat votul de la București: „Prezența mulțimii adunate în curtea Mitropoliei a contribuit mai mult decât elocvența vorbitorilor minorității să facă majoritatea înțelegătoare”. Menționăm Procesul Verbal al Adunării Elective din București, despre alegerea lui Al.I.Cuza ca Domn al Țării Românești. 1859, Ianuarie 24 / București, februarie 5. !”(acad. Ștefan Pascu, lect. univ.Liviu Maior „CULEGERE DE TEXTE PENTRU ISTORIA ROMĂNIEI „Vol. 1, Ed- Didactică și Pedagogică, București-
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
Prin ’95-’96, se auzea în Roșia Montană că se vrea o investiție. Nimeni nu e prost să zică nu la investiții, dar nu știa nimeni ce presupune proiectul. În anul 2000 a venit compania, oficial, aici. Au făcut o adunare publică, dar au chemat doar primarul, secretarul, șeful de firmă, popa. Restul oamenilor au aflat și s-au adunat în fața Primăriei, dar nu au fost băgați în seama. Atunci a fost un miting spontan, de vreo 400 de oameni, președintele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pro-si-contra-rosia-montana-2/ [Corola-blog/BlogPost/93024_a_94316]
-
mi-a zis: Vino și tu să vezi ce e”. Apoi a venit un politician, nu vreau să-i dau numele, că între timp s-a dat cu ăilalti, și ne-a sfătuit să ne organizăm. Când am făcut o adunare mare, la Primărie, eu am fost printre cei care au zis: ”Băi, dacă vreți să scăpați de proiectul ăsta, singura șansa e să nu vă vindeți proprietățile.” Vreo doi ani de zile am fost doar noi, localnicii. Țărănește, ca aici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pro-si-contra-rosia-montana-2/ [Corola-blog/BlogPost/93024_a_94316]
-
Știri **Blaj aLive aduce pe Câmpia Libertății, în perioda 7 - 8 iunie** o mare adunare a îndrăgostiților de muzică, libertate și poftă de viață. Blajul, „mica Romă a Transilvaniei”, devine centrul atenției generale și prinde viață la Blaj aLive: două zile de concerte și activități recreative organizate pentru a încânta peste 10.000 de participanți
Seether, Awolnation şi cele mai bune trupe din ţară pe scena Blaj aLive 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/6959/seether-awolnation-si-cele-mai-bune-trupe-din-tara-pe-scena-blaj-alive-2014 [Corola-blog/BlogPost/100728_a_102020]
-
1989, discuția televizată, din 28 ianuarie 1990, dintre Ion Iliescu și reprezentanții celor trei partide istorice, aflate în opoziție; sesiunea CPUN din 9, 10, 13, 14 martie 1990, precum și alte citări din luările de cuvânt ale aleșilor din Senat și Adunarea Deputaților, de-a lungul anului 1990, texte pe care cei înteresați le-au cunoscut în direct din emisiunile televizate la momentul acela, autorul a dorit, de fapt, să așeze înțelegerea cititorului într-un anumit moment istoric. Pentru că altfel volumul întâi
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_patrascu_1464417926.html [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
de atunci (ulterior bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt) și noi, oameni civili, mai mult clasa intelectuală, ne-am luat de mâini și am stat în fața tancurilor împiedicîndu-le să-și arate forța rusească. În anii de deșteptare națională, Piața Marii Adunări Naționale, devenise a doua casă. Acolo ne adunam mii de oameni să ne exprimăm, să cerem decretarea limbii române și a scrisului latin. Altă dată, când protestam cu mulțimea pe o porțiune de bulevard, de la Parlament până la Academia de Științe
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1427529422.html [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
-
august 1944 și eliminarea persoanelor competente din aparatul de stat și din întreprinderile economice, înlocuirea lor cu membrii P.C.R. sau simpatizanți ( septembrie-octombrie 1944 ), formarea guvernului condus de dr.Petru Groza ( 6 martie 1945 ), votarea la 3 august 1948 de către Marea Adunare Națională a legii prin care întreg învățământul este unificat și laicizat, și transformarea Societății Scriitorilor Români în Uniunea Scriitorilor, literatura română devine o unealtă în propaganda de partid. Aceasta promovând realismul socialist al unui regim totalitar impus de sovietici. Sunt
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Leonte Răutu, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihai Gafița, Mihai Novicov, Traian Șelmaru, Ion Vitner publică articole în spiritul cerut de noua ideologie cultural-politică. Primul care a dat semnalul introducerii realismului-socialist la noi a fost Mihai Sadoveanu( cel care fiind președintele Marei Adunări Naționale nu a vrut să grațieze condamnarea la moarte a unui țăran care nu a dorit să se înscrie în CAP ), cu prozele:”Fantezii răsăritene “( 1946),”Păuna Mică “( 1948 ) și ”Mitrea Cocor “( 1950). A urmat Zaharia Stancu cu “Desculț “, Alexandru
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
sub Mihai Vodă Viteazul, a lui Nicolae Bălcescu, Buc. 1877; Istoria românilor din Dacia superioară, de Al. Papiu Ilarian, Viena, 1852; Hronicul românilor și a mai multor neamuri, prima ediție completă a lui Gh. Șincai; Legiuirea lui Caragea, Buc. 1818; Adunarea de tractaturi a lui Dinicu Golescu, Buda, 1826; Anton Pann, Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, de Petru Maior, Buda, 1812, Supplex Libelus Valahorum, ediție bilingvă latină-română) din 1907, manuale de istorie și latină: Sintaxa limbei
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
este ajutat în conducerea mănăstirii de un consiliu format din doi sau trei călugări, care sunt aleși pe un an de zile. Capitala Sfântului Munte este Karies, iar portul principal este Dafni. Autoritatea legislativă a Sfântului Munte Athos este Sfânta Adunare (Ιερα Συναξη) - alcătuită din 20 de membri, câte unul din fiecare mănăstire. Adunarea se întâlnește de două ori pe an la Karies. În cazuri excepționale participă câte doi delegați de la fiecare mănăstire la aceste întâlniri. Autoritatea administrativă este deținută de
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
călugări, care sunt aleși pe un an de zile. Capitala Sfântului Munte este Karies, iar portul principal este Dafni. Autoritatea legislativă a Sfântului Munte Athos este Sfânta Adunare (Ιερα Συναξη) - alcătuită din 20 de membri, câte unul din fiecare mănăstire. Adunarea se întâlnește de două ori pe an la Karies. În cazuri excepționale participă câte doi delegați de la fiecare mănăstire la aceste întâlniri. Autoritatea administrativă este deținută de Sfânta Comunitate (Ιερα Κοινοτητα) formată, de asemenea, din 20 de membri, câte unul
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României by http://uzp.org.ro/maine-26-iunie-ziua-drapelului-national-al-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române. Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României by http://uzp.org.ro/maine-26-iunie-ziua-drapelului-national-al-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
Constantin Gh. MARINESCU Cu mare satisfacție am primit o nouă lucrare de Istorie a Românilor, scrisă de reputatul publicist, istoric și economist, profesorul Ioan Străjan, Președintele Fundației „Alba Iulia” și Directorul valoroasei reviste cu același titlu. Lucrarea apare cu subtitlul: „Adunarea de protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1922, împotriva înființării Episcopiei greco-catolice maghiare la Hajdu-Durog” și a văzut lumina tiparului în anul 2014, la prestigioasa Editură „Tipo Moldova” din Iași, în colecția „Omnia. Carte de Istorie”. De la început doresc
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435989757.html [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
sens, sunt relevate Memoriile, Protestele, Discursurile conducătorilor populației românești majoritare din Transilvania, rolul proeminent al unor personalități de notorietate în dezavuarea politicii agresive antiromânești și solidarizarea opiniei publice europene cu cauza dreaptă a românilor ardeleni. Lucrarea expune, in extenso, Răsunetul Adunării de Protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1912, împotriva înființării Episcopiei Greco-Catolice de la Hajdu-Durog, prin care guvernul maghiar urmărea să subordoneze direct, majoritatea parohiilor greco-catolice din Ardeal, inclusiv cele românești. La acest protest de răsunet european, au participat peste
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435989757.html [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]