554 matches
-
și să spună "biata femeie!". "Greșeala" lui Orgon indică aici un adevăr: Tartuffe ocupă în inima și în casa lui Orgon locul de soție. Această deplasare enunțiativă denotă faptul că lucrurile nu merg deloc bine în familie. 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" Am putea face trimitere la un fenomen asemănător din literatura franceză veche. Locuțiunea adverbială "din nefericire", la fel ca biet din incidentă, îi permite enunțătorului să caracterizeze un participant la acțiune prin relația pe care o stabilește, prin
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și în casa lui Orgon locul de soție. Această deplasare enunțiativă denotă faptul că lucrurile nu merg deloc bine în familie. 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" Am putea face trimitere la un fenomen asemănător din literatura franceză veche. Locuțiunea adverbială "din nefericire", la fel ca biet din incidentă, îi permite enunțătorului să caracterizeze un participant la acțiune prin relația pe care o stabilește, prin enunțare, cu procesul în care este implicat acest personaj 234. Se dau următoarele versuri din Cântecul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Christinei, potrivit dialecticii sacrului ("prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"), și preiau funcțiile semnului onomastic, în lipsa acestuia (cealaltă, cineva, altcineva) - pronumele personal (ea): "e vorba despre altceva"; "ca să nu vadă ceva"130. Structurile substantivale: "în somn"131, adverbiale, singure: "e aici?"132, "ce s-a petrecut acolo?"133, sau dublate de substantive cu determinanți nehotărâți: "din afară, din altă lume134" traduc teroarea (non) ființei ubicue a Christinei, iar sublinierea grafemelor redau plusuri de semnificație). Numele lui Egor ("nume
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Gore și ceilalți se află în universuri paralele care "se suprapun sau se substituie reciproc"231. Acest gen de dialog, al "surzilor" este tipic pentru tehnica lui Eliade 232. O analiză pragmalingvistică ar scoate în evidență felul în care modalizatorul adverbial parcă gramaticalizează incertitudinea: când le povestește despre afacerile sale "parcă (s.m.) nimeni nu l-ar fi ascultat"233, când se laudă cu ceasul împărătesc cumpărat de la Odessa, "bătrânul, care parcă (s.m.) nici nu-l auzise, se adresă doamnei"234. Verbul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat si împletit savant în creștetul capului". (Strategia care se poate detecta la nivel pragmalingvistic este utilizarea adverbului modal firește și a locuțiunii adverbiale modale fără îndoială - două ocurențe în fragmentul citat - ca mijloace de redare a siguranței care guvernează existența plină de greșeli a lui Gavrilescu). În perspectiv esteticii tantrice - nuvela văzută ca scenariu al stării de Bardo, descrisă în Cartea tibetană a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trebuie să fie notat cu alineat, pentru a fi mai ușor de identificat ideile. a)Conectori ai argumentării: -verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune (eu cred, eu consider, eu presupun, consider că, presupun că) -adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivității: probabil că, probabil, desigur, fără îndoială, cu siguranță. conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, final sau conclusiv; deoarece, din cauză că, încât, așadar, deci, ci, dar, însă, sau
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
statutului termenilor care alcătuiesc formația în discuție. Modificatorii, potrivit GBLR(Gramatica de bază a limbii romîne (n.a.), „au rolul de a restrînge extensiunea (clasa de referent) a substantivului“ și pot fi realizați, printre altele, printr-un grup adjectival, prepozițional ori adverbial. Exemple de formații toponimice care conțin modificatori particularizatori: Parcul Argetoianu, Cotu Bibescu, Ostrovu Golea, Crîngu cu Moara, Zăvoiu dă Anini, Via de Model, Grădina di la Baltă, Rîpa Roșie, Măceșu de Jos, Măceșu de Sus, Bolintinul din Deal, Bolintinul din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în general nu au prefixe și infixe, gen gramatical (dar în unele limbi dihotomie animat/inanimat), vocativ, distincție formală între adjectiv și substantiv; prepozițiile - rare); preferă tipul nominal de sintagma; determinantul preceda determinatul; verbul personal stă la sfîrșitul propoziției; construcții adverbiale formate cu ajutorul cazurilor adverbiale și al participiilor - corespund construcțiilor prepoziționale și relative din limbile indo-europene; conjuncții rare sau împrumutate; lexic deosebit de bogat în cuvinte onomatopeice și expresive - trăsătură valorificata în poezia populară și culta."275 Ar mai fi de remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prefixe și infixe, gen gramatical (dar în unele limbi dihotomie animat/inanimat), vocativ, distincție formală între adjectiv și substantiv; prepozițiile - rare); preferă tipul nominal de sintagma; determinantul preceda determinatul; verbul personal stă la sfîrșitul propoziției; construcții adverbiale formate cu ajutorul cazurilor adverbiale și al participiilor - corespund construcțiilor prepoziționale și relative din limbile indo-europene; conjuncții rare sau împrumutate; lexic deosebit de bogat în cuvinte onomatopeice și expresive - trăsătură valorificata în poezia populară și culta."275 Ar mai fi de remarcat: marele număr de cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
oamenilor ăștia nu pot să spun decât atât (www.observatorul.com) Adjectivele simple antepuse *ăst, *ăști, *aste sunt regionale 11 și nu au fost înregistrate în corpusul folosit. Astă este singura formă antepusă care apare în limba vorbită, în construcții adverbiale temporale precum astă-seară, astă-vară, astă-toamnă, unde actualizează sensuri diferite în funcție de nominalul pe care-l însoțește: are sensul de "această", "în curs, în desfășurare" în astă-seară și de "trecut, încheiat" în astă-vară, astă-iarnă etc. 2.3. Pronumele demonstrative de depărtare Cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
mai multe activități), flexibilitatea atenției, slabă Ănu poate trece rapid de la o activitate la alta). De exemplu, în exercițiile de dictare elevii greșesc cuvintele care se scriu în două feluri, deși au aceeași pronunțare: odată = cândva Ăadverb) și o dată, numeral adverbial care se opune lui de două ori. În consolidarea normelor ortografice pornim de la predarea noțiunilor gramaticale, unde folosim propoziții. Atenția copilului poate fi atrasă în primul rând de conținut. În predarea noțiunilor de ortografie se pornește de la imagini pe baza
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
orfană, fără părinți", orbus senex "bătrân fără copii"; adj. orbus "privat de ceva" era folosit în construcții cu genitivul, cu ablativul sau cu prepoziția ab, care cerea tot ablativul, v., mai jos, lat. *aboculis. VII. 2.9. Regent adjectival + determinant adverbial sau substantival Un caz relevant pentru acest tip, foarte rar, de condensare este drom. albastru "de culoarea cerului senin", detașat din compusul [vânăt-]albastru, care inițial însemna "albastru-deschis, vânăt-alburiu" (< lat. venetus "albastru, bleumarin, azuriu", *albaster,-tra,-trum "alburiu, albui, albicios
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
albastru, bleumarin, azuriu", *albaster,-tra,-trum "alburiu, albui, albicios, deschis la culoare" [< albus "alb mat" + suf. diminutival -aster])105, cf. arom. albastru ~ nalbastru "albastru" și "sur, cenușiu". Condensarea a fost însoțită și de conversiune, de vreme ce albastru din compus avea valoare adverbială și, odată detașat, și-a recăpătat valoarea adjectivală, preluată de la compus. Ieșită din comun este și condensarea la *aboculis (determinant format prin aglutinație din prepoziția ab și substantivul oculus "ochi") a sintagmei adjectivale lat. [orbus] ab oculis "orb", literal "lipsit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
făcea parte centrul (omis) al grupului adjectival; v., mai sus, lat. orbus. O schimbare radicală a valorii lexico-gramaticale poate avea loc, în astfel de cazuri, și atunci când adverbul din etimonul sintagmatic adjectival este împrumutat prin condensare. În următorul exemplu, determinantul adverbial a pierdut nu numai valoarea sa intrinsecă, ci și pe aceea a compusului de bază: rezultatul din limba receptoare este un substantiv, iar conversiunea dovedește că sensurile reale ale constituenților sintagmei au fost ignorate: rom. ghionghionea ~ ghiunghiunea "fandoseală, sclifoseală" < tc
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sensurile reale ale constituenților sintagmei au fost ignorate: rom. ghionghionea ~ ghiunghiunea "fandoseală, sclifoseală" < tc. gün güne [uymaz] "schimbător, variabil", literal "care nu se potrivește, care se schimbă de la o zi la alta" (gün güne "de la o zi la alta" [locuțiune adverbială, interpretabilă și ca adverb compus; gün "zi"], uymaz "care se schimbă, neconcordant, nepotrivit, variabil, schimbător" [adj. participial]). VII. 3. Condensarea compuselor tematice Compusele tematice se pot condensa la fel ca orice alt cuvânt compus 106; ceea ce le este totuși caracteristic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
adesea obscure, prezumtive, respectiv prin reținerea regentului și a complementului, de pildă singur cuc "foarte singur" (< singur [ca un] cuc), a dormi buștean "a dormi adânc" (< a dormi [precum zace un] buștean), în care complementul comparației își asumă o valoare adverbială; multe alte exemple (înghețat tun, sănătos tun, a dormi tun, nu se știe ca pământul, a lega burduf, a lămuri buștean, a se ține scai, gol pușcă, plin buză, amorezat lulea, prieten la toartă, scump foc, urât foc etc.) sunt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fie încadrabil în noua clasă lexicală: tc. doldurá [doldurá] "umplând mereu", gerunziu reduplicat oxiton, a fost adoptat în română ca adverb, devenind preparoxiton, dóldora ~ dóldura "până la refuz, peste măsură", la fel ca alte adverbe românești (otova, ghiotura, totuna etc.); locuțiunea adverbială tc. gün güne [uymaz] a intrat în categoria substantivelor românești în -ea, în forma ghionghionea ~ ghiunghiunea s.f. 1.3. În cazurile de condensare internă, în primele sale etape se poate renunța oricând la variantele condensate, ceea ce înseamnă că forma redusă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
procese derivative: noul cuvânt preia, ce-i drept, sensul și comportamentul sintactic al întregii formații de bază, dar pierde complet caracteristicile morfologice ale elementului reținut. Este vorba de cazurile de reducere a unor locuțiuni verbale la complementul nominal sau, rareori, adverbial, care trece prin derivare la o altă parte de vorbire, devenind verb (rom. a chiuli < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da sau a lua] în chirie, a (se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și cu ajutorul cărții atotputernic.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 47) Exprimarea gradelor de intensitatetc "Exprimarea gradelor de intensitate" Gradele de intensitate se exprimă prin mijloace analitice: morfeme libere și, mai rar, sintetic, prin morfeme conjuncte. Echivalența se exprimă prin locuțiunile adverbiale devenite morfeme la fel de, tot așa de, tot atât de: „Am avut o vreme la fel de frumoasă.” Superioritatea se exprimă prin adverbul-morfem mai: „Ziua de ieri a fost mai frumoasă.” Inferioritatea se exprimă prin morfemul complex mai puțin: „Noaptea a fost mai puțin frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 172) sau, la nivelul frazei, prin conjuncția decât sau adverbul cum, precedat de prepoziția de: „Situația e mai gravă de cum mi-am închipuit.” Gradul de intensitate relativă se exprimă prin adverbul-morfem cam: „Te văd cam abătut.” și prin locuțiunile adverbiale devenite morfeme destul de, deajuns de (îndeajuns de), suficient de: „Are o viață destul de chinuită.” Superlativul se exprimă prin mai multe mijloace: • sufixe (rar): -isim: produs rarisim, critic inteligentisim; • prefixe; unele marchează varianta superlativului excesiv: arhi-, răs-, supra-, ultra(tramvaie supraaglomerate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Când umbra ta (...) va începe a vorbi, ea va fi atotștiutoare...” (M. Eminescu, Proză literară, p. 42), „Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic,/ Rumenind străvechii codri și castelul singuratic.” (M. Eminescu, I, p. 76) • adverbe (locuțiuni adverbiale) - morfeme: foarte (foarte vechi), foarte puțin (superlativul de inferioritate: foarte puțin amabil), prea (exprimă în mod frecvent superlativul excesiv: „Nopțile-s de la o vreme prea lungi.”, sau superlativul absolut: „A fost odată ca-n povești/(...) O prea frumoasă fată.” (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desfășurarea relației de interdependență, intră în structura predicatului analitic, de calificare: „Plăcut e somnul lângă o apă ce curge.” (L. Blaga, p. 331) În desfășurarea relației de dependență, ca regent, adjectivul poate avea determinări substantivale și pronominale și, mai rar, adverbiale: necesar tuturor, „Doritor ca o femeie și viclean ca un copil.” (M. Eminescu, I, p. 80), negru pe dinafară. Ca termen dependent, adjectivul determină substantive: „Cu libertăți imaginare ne-îngânăm.” (L. Blaga, p. 271), pronume (nepersonale; rar): „Îl vreau pe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categorii de numerale, unele dezvoltând definiția generală, altele trecând dincolo de ea: 1. numerale cardinale: unu, doi, o sută etc. alte numerale cardinale: • colective: amândoi, tustrei etc. • fracționare: cincime, jumătate etc. • multiplicative: îndoit, înzecit etc. • distributive: câte doi, câte trei etc. • adverbiale: de două ori etc. 2. numerale cardinale: primul, întâiul, al doilea, al zecelea etc. Descrierea categoriilor de numerale și a valorilor acestora (substantivală, adverbială etc.) reflectă, pe de o parte, contradicția dintre denumire, definiție și „realitatea” interpretată lingvistic, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tustrei etc. • fracționare: cincime, jumătate etc. • multiplicative: îndoit, înzecit etc. • distributive: câte doi, câte trei etc. • adverbiale: de două ori etc. 2. numerale cardinale: primul, întâiul, al doilea, al zecelea etc. Descrierea categoriilor de numerale și a valorilor acestora (substantivală, adverbială etc.) reflectă, pe de o parte, contradicția dintre denumire, definiție și „realitatea” interpretată lingvistic, pe de alta, un grad ridicat de eterogenitate a inventarului luat în considerație. Autorii înșiși ai Gramaticii, de fapt, chiar dacă le discută la acest capitol și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
inventarului luat în considerație. Autorii înșiși ai Gramaticii, de fapt, chiar dacă le discută la acest capitol și le numesc numerale, atribuie unor categorii de numerale altă identitate morfologică: „Numeralele multiplicative sunt adjective și adverbe.” (G.A.I, p. 193), „Numeralele adverbiale (de repetiție) sunt adverbe.” (I, p.195), „Numeralele fracționare... exprimă un număr abstract sau un număr concret cu valoare substantivală.” (I, p. 192), ” Numeralele multiplicative sunt, de fapt, participiile (...) unor verbe de conjugarea a IV-a.” (G.A., vol.I
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]