12,537 matches
-
după 1985, cînd Gorbaciov pornise în direcția reformelor radicale, Reagan i-a transmis lui Ceaușescu categorica sa dezaprobare în raport cu gravele încălcări ale drepturilor omului în România. Ceaușescu l-a detestat pe Reagan, în care a văzut, nu fără motiv, un adversar redutabil al oricărei tiranii. în octombrie 1988, în timpul vizitei la București a lui John Whitehead, adjunctul secretarului de stat, Ceaușescu și-a declarat nemulțumirea în raport cu poziția "ideologică" (deci anticomunistă) a Administrației Reagan, comparînd-o defavorabil cu aceea a administrației Nixon (menționez
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
modele morale ce păreau de nezdruncinat, au clacat lamentabil atunci cînd ne-am fi așteptat mai puțin. Paul Goma nu este singurul exemplu, dar este, de departe, cel mai răsunător. În fine, înaintarea în vîrstă, pierderea prietenilor din tinerețe, dispariția adversarilor, încheierea războiului rece în tranșeele căruia a luptat (cu mijloace specifice, desigur) aproape o jumătate de secol, desființarea biroului parizian al postului de radio Europa Liberă îi produce Monicăi Lovinescu o deziluzie de alt tip: aceea a unui om care
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
fericire și nu e în stare măcar de un egal în retur. Filosofia conspirației ne face să ne închipuim că e ceva putred pînă și în victoriile noastre internaționale. Dacă azi cîștigăm, mîine e musai ca arbitrii să fluiere în favoarea adversarilor, ca nu care cumva să se califice o echipă din România în fazele mai de sus ale fotbalului european. De aceea probabil nu izbutim să înțelegem mare lucru din ceea ce se întîmplă acum în Portugalia. Ne închipuim că arbitrii greșesc
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
argumente juridice că nici una dintre afirmațiile criticului nu este gratuită. Mircea Iorgulescu nu se refugiază într-o găselniță cum ar fi asumarea unei identități de pamfletar pentru a se păzi de efectele potențial penale ale afirmațiilor sale. El își privește adversarul în ochi, expune întotdeauna cu seninătate probele (cel mai adesea irefutabile) care conduc spre o anumită concluzie. În cazul cărții Alexandrei Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: L'oublie du fascisme, simpatia cronicarului se îndreaptă în mod evident spre cei trei importanți
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
Un dement, bolnav de ambiție? O femeie hărțuită care se pretează la un act disperat? Un evreu din diaspora superentuziast? Un intelectual francez blazat, avid de senzații tari? Sau, pur și simplu, o momeală pe care i-o arunca un adversar ascuns, rînjind în întuneric? Sau un arab care trecuse de partea cealaltă din răzbunare față de un inamic personal? Ori un inventator frustrat, pentru că nimeni nu-i aprecia geniul? Toate acestea nu erau decît etichetări brute. îndărătul lor urma într-adevăr
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
cărți, nu dă dependență ca jocurile computerizate. Go-ul este un joc serios unde clarviziunea și imaginația conviețuiesc, pe termen lung. Ce motive ar avea cititorul român să accepte provocarea? În primul rînd, naratoarea din Jucătoarea de go își privește adversarul în ochi: frumoși ochi, obsedanți, îndrăgostiți. Min și Jing se numesc cele două iubiri ale ei, simultane și complementare, cum altfel, la o descendentă a lui Bouddha? În fața lor, ochii aceștia sînt, rînd pe rînd, lipsiți de apărare și plini
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
senzații fizice de sugrumare în conștiința încărcată a lui Apostol Bologa dintr-un roman care era încă nescris, dar ale cărui meandre psihologice se prefigurau. Poliția secretă și zvonurile răspândesc listele negre ale nemților, care își urmăresc și își persecută adversarii. în ciuda marilor dificultăți de a-și întreține familia, Remus Lunceanu refuză, cu un sentiment de sfidare și eroism, oferta de a face gazetărie în slujba dușmanilor, de pildă la "Gazeta Bucureștilor" ca traducător (p. 45-46). Obține, ca măsură de siguranță
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
vinovățiile de dezertor și trădător, adică "atitudine dușmănoasă" față de Austro-Ungaria, percheziția la domiciliu (p. 82-83), urmărirea și, în sfârșit, arestarea (p. 86). Printr-un ciudat concurs de împrejurări, află că la originea denunțului și a arestării se găsea fostul său adversar Henric Adler (p. 93). Amenințat să fie trimis în Ungaria, într-un moment de neatenție al pazei, evadează într-un mod miraculos (p. 98-99). Dar nu e totuși scăpat. E adăpostit câteva zile de prietenul pictor Manole Stelian în subteranele
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
provinciei Gallia Lugdunensis, Iulius Vindex, s-a răsculat împotriva sa. Vestea nu l-a impresionat și n-a considerat necesar să convoace senatul pentru discutarea situației; are însă timp să probeze niște orgi hidraulice, ultimul răcnet al tehnicii! De fapt, adversarii împăratului acționaseră inteligent: cum nu puteau provoca un complot la Roma unde totul se afla sub controlul trupelor de securitate și sub supravegherea delatorilor, au declanșat acțiunea în provincia Gallia, adică acolo unde nimeni nu se aștepta. Propaganda neroniană s-
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
afla sub controlul trupelor de securitate și sub supravegherea delatorilor, au declanșat acțiunea în provincia Gallia, adică acolo unde nimeni nu se aștepta. Propaganda neroniană s-a pus imediat în mișcare și l-a taxat pe Vindex ca fiind un adversar al Romei, nu al lui Nero, că era mânat de ambiții separatiste. Simultan, patru din cele opt legiuni care asigurau granița renană au pornit în marș forțat spre Gallia. între timp, revoltei antineroniene i s-a asociat Galba, guvernatorul provinciei
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
public larg. Robert Schindel se numără astăzi printre cele mai importante voci lirice de limbă germană. Opere publicate, printre altele: Ulii sunt animale punctuale, poezii (1987), Originar, roman, (1992), Ferească-ne Dumnezeu de oamenii buni, eseuri (1995), Totdeaunaniciodată, poezii (2000), Adversarul meu cel mai iubit, eseuri (2004).Albire 1. Arată ca oile când sunt tunse Se sprijină unii de alții în umbra Catedralelor, Decembrie își suflă Vântul în cazemate Sufletele noastre aplecate Cu nasul în sticla de vin, transpirația Lipită de
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
al unui pariu cu sine însuși. Au conținuturi ușor diferite cele două pariuri. Concursul ciudat "Tardif Globe-Trotter" are ca principiu întârzierea maximă: câștigă cine ajunge ultimul. Nu încape îndoială că e cuprinsă aici o alegorie banală a vieții. Magirus, ultimul adversar rămas în competiție, era cel mai dotat concurent, dar devenea periculos în final pentru că voia să trișeze, stând mereu la pândă și voind să-l suprime pe Sey Mondy. Menținerea vigilenței ca o formă de apărare îl stimulează: "Cu el
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
e argumentul că George W. nu avea nici un motiv personal să înceapă un război cu amicii de la Bagdad. Ce interes ar fi avut să atragă atenția asupra unei afaceri ce părea să meargă atât de bine? Primul motiv invocat de adversari ar fi fost presupusa dorință a președintelui de a obține avantaje și mai mari. Realitatea s-a dovedit cu totul alta. Ca român, am toate motivele să mă bucur că America va fi condusă în următorii patru ani de o
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
permite să-l vedem pe Bezuhov ateul și pe Bezuhov credinciosul ca pe un singur și același personaj? Unde se află esența stabilă a "eului"? Și care este responsabilitatea morală a lui Bolkonski nr. 2 față de Bolkonski nr. 1? Bezuhov, adversarul lui Napoleon, trebuie să răspundă pentru Bezuhov care era odinioară admiratorul lui? Care este fragmentul de timp pe parcursul căruia un om poate fi considerat ca identic cu sine însuși? Doar romanul poate, in concreto, să scruzeze acest mister, unul din
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
zis că a ajuns în FSN și pentru că soția sa e fiica fostului ministru comunist al Agriculturii, Angelo Miculescu, încît la mijloc a fost o chestiune de continuitate. Acesta e porumbelul dlui Năstase, nu vreo acuzație "fără bază" venită din partea adversarilor săi politici. Ca să echilibreze, pesemne, situația premierul dezvăluie că a ajuns ministru de Externe la propunerea lui Dan Iosif. Înțeleg unde bate dl Năstase. Revoluționarul Dan Iosif l-a ochit, după mineriada din 13-15 iunie, și l-a propus. Expert
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
puterii, pesedeii au alungat lecția alegerilor din iunie ca pe un vis urât. Ei uită că și atunci diversele institute de sondare a opiniei publice îi dădeau drept câștigători en fanfare. Realitatea a fost cu totul alta. Un vecin, vechi adversar al iliescianismului, mi-a spus, zilele trecute, c-a fost și el chestionat în legătură cu intențiile de vot. "Și ce-ați declarat?", am încercat să aflu, cuprins de reală curiozitate. "Păi, ce să declar? C-am să mă duc la vot
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
superficialitatea experienței dumneavoastră culturale a transformat România literară într-un adăpost al lăutărismului paseist, al refulărilor retrograde (...) perpetuați, conștient sau nu, tarele lumii pe care, în principiu, o repudiați: luați în deriziune regulile, sunteți ineleganți în felul în care tratați adversarii de idei (astfel considerați de dumneavoastră), afișați superioritate față de semeni". Faptul e totuși fapt: dl Andreescu ne-a încurcat pe noi, și nu noi pe domnia sa, cu articolul trimis în același timp la două publicații. Și după ce ne-a încurcat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
pe care l-au avut asupra opiniei publice așa-zisele pamflete din săptămînalul România mare, începînd de la amenințările cu moartea și încheind cu vorbele jegoase, de chivuță beată, cu care Alcibiade, dovedit apoi a fi Corneliu Vadim Tudor, își taxa adversarii de tot felul ? Să mai amintesc și că pamfletul de tip România mare a fost luat ulterior drept model de ziariști care, chipurile, voiau să-l înfrîngă pe CVT, folosind armele sale? Despre lumea asta scriu unii dintre prozatorii noului
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
Și la megavijănul meu aveau, parcă, această tendință, dar ceva mai pe abscons... Sau poate fiindcă nu se despleticeau la minte ce era cu obiectul acela rotund care se lovea din când în când de picioarele lor și ricoșa la adversar, poate că antrenorul nu le explicase că aveau datoria să colaboreze pentru finalizarea cu gol a fazelor, poate nu aveau aceeași culoare politică, poate erau certați de la vreo Laură, poate... Poate potlogăria lui Mourinho consolidase în sufletul lui Ady Mutu
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
aparte, brutală și barbară în raport de civilizația occidentală, unde "presimțea, știa că se află lumea, patria și destinul lui". Sunt anii lecturilor pasionate. Prin 1918, vine în contact cu literatura poeților de la Cafeneaua Picador și revista "Skamander", al căror adversar neînduplecat va deveni mai târziu. Chiar dacă acum asculta în extaz versurile lui Tuwim, Lechoń sau Slonimski, din care nu pricepea nimic, și se arăta încântat de boema lor excentrică, provocatoare. Se exprima și comunica greoi cu cei din jur, mai
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Italian, care fusese exclus de la guvernare din 1947 deși devenea din ce în ce mai popular, nu era unul doctrinar și inflexibil, ba chiar își afirmase încă din deceniul șase afilierea la principiul pluralismului democratic. În al doilea rând, departe de a le fi adversar, Aldo Moro era favorabil includerii acestui partid într-un nou guvern, iar președintele comuniștilor cerea și el un "compromis istoric" cu creștin-democrații. Dar Brigăzile Roșii (care se credeau urmașe ale rezistenței italiene) nu vedeau în această alianță decât compromiterea crezului
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
ca o boală lungă, cu remiteri trecătoare, cu anumite voluptăți în suferință, cu o adîncire în sine și cu o iluminare a lumii interioare nebănuită pînă atunci", spre a relua cuvintele romancierului. însă conștiința ultramobilizată, controlul exercitat de "omul inteligent", adversar implacabil al misterului afectiv și, pe filiera acestuia, a misterului ontologic, n-a putut săvîrși imposibilul. Deoarece luciditatea care, după cum spunea Camus, reprezintă "lucrul din lume cel mai greu de menținut", nu e un mijloc de mîntuitoare transfigurare a trăirilor
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
ar fi ocolit o obscenitate. Sau, poate, suferise, în copilărie, de oreion... Supraviețuitorii vechii gărzi ne trimit bezele prin eter. Cine ar avea ceva împotrivă? Vremurile au fost aspre, ba chiar teribile, mulți au căzut, și nu numai din rândurile adversarilor politici, dar și ale celor mai buni fii ai poporului gratificați cu ciocănituri de levier în țeastă. însă acești vorbitori ce-și îndreaptă privirile senine către noi, pe când susură aforisme sapiențiale, au supraviețuit, ceea ce nu dovedește că au fost mai
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
zglobii, confirmă regula sacră a părților bune ale părților rele. Rea, însă, pur și simplu, este indecizia de a purcede la lustrație, ridicând pe zece-cincisprezece ani drepturile politico-sociale ale celor care, activând după decembrie '89, s-au manifestat ca intratabili adversari ai unei democrații originale, luminos iliesciene. Puțini și dezbinați aceștia - dar, iată, că s-au împiciorongat și, dacă o asemenea blasfemie se poate concepe, asaltează Puterea, prin pervertirea electoratului. Pentru care, din nou, se face totul. Numai că și acesta
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
nici acum, în ceasul al treisprezecelea, în șansa de a sfărma lanțurile corupției și minciunii. În aparență, pesedeii au noroc: previzibila derută din rândul Alianței D. A. le cade de minune. Nici că-și puteau dori un cadou mai frumos: un adversar de temut eliminat fără ca ei să miște un deget. Numai că dezechilibrul astfel produs poate naște reacții neașteptate. Popor sentimental și emoțional, românii au mai înclinat balanța simpatiilor în favoarea candidatului aparent fără șanse. Ultima oară s-a petrecut acest lucru
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]