317 matches
-
nu li se trece. [ 20 noiembrie 1880] [""L'INDEPENDANCE ROUMAINE "DISCUTĂ... "] "L'Independance roumaine" discută poziția d-lor Conta și Teriachiu în cabinetul Brătianu. Acești doi domni fac parte din așa-numitul partid liberal independent, puțin numeros, compus din câțiva advocați și profesori tineri cari, întru cât privește trecutul lor politic, s-au deslipit unii de partidul conservator, alții de fracțiune. Liberalii independenți făceau opoziție crâncenă guvernului pe toate terenurile; "Steaua Romîniei" îmbogățise dicționarul presei din opoziție cu multe locuțiuni fericite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avea a o rezolva, că e vorba de-a se crea un precedent și că trebuie să se ia seamă de-a nu întinde preste măsură, pe calea interpretației, cercul însărcinărilor și slujbelor asimilate funcțiilor publice. A susținut deci că advocatul care devine sfătuitor al statului nu este nici într-un chip investit c-o funcție publică și, după ce-a dezvoltat mult timp teza aceasta, a insistat în termeni foarte stăruitori ca să se refuză demisia, declarând că, dacă ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
limpede că opoziția dădea votului o însemnătate reală, și c-o majoritate de 41 voturi contra 35 demisia a fost primită, iar Camera a declarat prin acest vot, în contrazicere {EminescuOpXI 444} cu opinia d-lui Brătianu, că deputații numiți advocați ai drumurilor de fier ale statului, a unor administrații publice, prin faptul că primesc acele funcții sânt a se considera ca demisionați și obligați a se supune unei realegeri dacă nu vor să renunțe de la mandatul lor legislativ. Fără a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe M. Sa agent al d-lui de Bismarck, nici am felicitat ca "revoluționari romîni" pe Rochefort, nici am scris panegirice lui Blanqui; n-am introdus rubla pe patru franci, n-am propus categorii de împămîntenire, n-am făcut din advocați directori de drum de fier, nici din Caradale directori de bancă, n-am numit pe Pietraru funcționar la Ministerul de Finanțe, nici pe Sihleanu prezident al Comisiei financiare, c-un cuvânt n-am căutat nici când a deplasa ilustrațiunile Academiei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici apărăm, nici am apărat vreodată direct sau indirect pe evrei, ținta noastră este de a spune adevărul, pe care iată-l. La întrebarea dacă evreii pot pleda sau nu înaintea judecătorilor de pace, criteriul discuțiunei nu e nici legea advocaților, nici art. 7 din constituție, ci art. 18 din pr. civilă. Legea avoc. e promulgată la 64, procedura la 75. Dacă autorul procedurei ar fi voit ca și înaintea judecătorilor de pace să pledeze numai avocați, ar fi zis: "Părțile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numește rectificare (cînd noi n-am avut de a rectifica nimică), d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea tribunalelor. Concluzia e falsă, pentru că realitatea dovedește contrariul. Deci a doua premisă susținută de "Curierul int. gen. " e falsă. Iată dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d-sa răspunde că vechil (espresie rămasă din legislațiunele vechi) este ecuivalent cu advocat. În faptă însă cuvântul vechil și-a schimbat senzul, ceea ce dovedim prin următorul silogism. Toți advocații au dreptul de a pleda înaintea tribunalelor. Toți vechilii sunt advocați. Toți vechilii au dreptul de-a pleda înaintea tribunalelor. Concluzia e falsă, pentru că realitatea dovedește contrariul. Deci a doua premisă susținută de "Curierul int. gen. " e falsă. Iată dar că espresia vechil ș-au schimbat înțelesul și are astăzi un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întreprinzători de drumuri de fier; nu ne vom mira, zic, dacă vom găsi că într-un rând cel mai liberal consiliu de miniștri din Austria se constituise în consiliu de întreprinzători. Mai toți foștii miniștri liberali sunt astăzi milionari - din advocați fără pricini ce au fost. De unde? Deodată cu fotoliul de ministru mai ocupau și fotolii de membri în consiliile de administrație a tuturor bancelor și întreprinderilor posibile și imposibile, care în vremea marelui "Krach " au prezentat aspectul zilei de apoi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autohtonă a Ungariei a scăzut cu 144. 000 suflete. Cu aceasta însă se împuținează puterile ce esploatează pământul, prin urmare începe regresul agriculturei și o esploatare a brazdei din ce în ce mai extensivă și mai istovitoare. Mai adaogă apoi înmulțirea clasei neproductive a advocaților și scribilor și burlăcia ei, apăsarea din ce în ce mai mare a țăranului și proletarizarea lui, încît nu va mai produce decât copii nesănătoși sau, producîndu-i, nu va avea cu ce-i ținea. Și ce e mai trist decât ca țările dunărene cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai binecuvântate de Dumnezeu să vadă pierind de mizerie copiii lor pe un pământ bogat, în grânarul Europei? Și toate acestea se-ntîmplă deja în Ungaria. Mortalitatea și sărăcirea țăranului, cultura prădătoare și extensivă a pământului, înmulțirea preste măsură a funcționarilor, advocaților și politicilor de meserie, burlăcia claselor superioare, căsătoria neprecugetată și stârpitoare a claselor de jos, în fine, prin stârpirea pădurilor, insalubritatea climei, căci temperatura și-a pierdut tranziția gradată de la cald la frig și vice-versa, și trecerea e nemijlocită, fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pierd pe ei și pe toți împreună. Sau cred maghiarii că unor populații proletarizate nu le-ar conveni umbra "protecționistă" a sfintei Rusii, care să-i mântuie de robia Occidentului? Sau cred că regimentele de scribi, vânători de funcții și advocați șmecheri vor rezista unor puteri de o cumplită realitate? Dar oare trebuie o caracterizare mai bună a simulacrului de stat maghiar decât că, în caz de nerodire a pământului, populațiele mor de-a dreptul de foame? {EminescuOpIX 261} Dar la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
români, pentru țăranul din Moldova, Creangă, pentru crișăni, Slavici, pentru spiritul și viața târgoveților, întrucîtva Anton Pann. Scrierile unor asemenea sunt greu, adesa cu neputință de tradus, de aceea va fi ușor de-a vedea că localizarea piesei de cătră advocatul din București d. P. Grădișteanu, făcută după o traducere, căci numitul domn nu știe rusește, nu va avea o valoare tocmai însemnată. Se 'nțelege cumcă prin caracterizarea de mai sus am voit să arătăm genul scrierei lui Gogol, nu să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
imigrarea evreilor vina e în parte și a noastră, care am crezut că fără o muncă ecuivalentă putem introduce la noi toate formele de cultură occidentală, băgând în ele scribi de rând, oameni fără știință de carte sau cel mult advocați, revenim la evrei și-i întrebăm - nu de ce spun minciuni prin gazetele străine, căci minciuna este spiritul negrei speculații - ci de ce se plîng? În Austro-Ungaria ei au toate drepturile posibile și imposibile, de ce vin la noi? În Rusia sunt egali
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și că politica raselor va fi aceea a bisericilor lor. Restul face politică de interes, nu de simțământ; jocul de bursă, păsuirea, înaintarea în funcțiuni înalte, concesiile, ordinele și decorațiunile, interesele personale - acestea sunt adevăratele ținte ale acelor clase de advocați cari conduc destinele monarhiei. De aceea se va vedea cu câtă ușurință se formează și se dizolvă grupurile politice de deputați din parlamentul vienez, încît, alături cu acest joc caleidoscopic de opinii intime, numai partidul dreptului istoric și naționalitățile se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poată înainta. Nici un jurist ce s-ar prezenta din nou să nu fie numit direct într-un post vacant, ci mai întîi într-unul inferior, pentru a face praxă de 3, 4 ani. Spre a opri înmulțirea peste măsură a advocaților să se îngreuieze foarte mult intrarea în această clasă, se-nțelege că fără [a] jigni pe cei cari sânt deja. După un termin de zece ani de ex. să nu se mai numească preste tot alți oameni în funcții, decât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în care cineva caută a face plauzibile așa-numitele sale principii. Poate pentru că există și în Franța un centru va fi și la noi "la modă" un asemenea partid, mai multă importanță nu credem să aibă în țara noastră, a advocaților. Nimic nu este absolut decât natura, și statul oamenilor e asemenea natură, ideile lor nu sânt decât un reflex a celora ce se-ntîmplă într-adevăr. Când există o clasă istoricește formată, ea se va reflecta într-o serie de idei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
săi, de la început, s-au întors către Țara Românească liberă, de care a rămas nedespărțit în toată acțiunea sa revoluționară. În al treilea rînd, în loc să creadă că fericirea în libertate a poporului românesc se capătă printr-o asociație între cîțiva advocați, medici și directori de bancă, dumnealui a înțeles că această luptă nu se poate purta decît sprijinindu-se pe masele însuflețite [...] Pentru d-sa, țăranul din Ardeal nu a avut valoare fiindcă era țăran, ci fiindcă era românul cel mai
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
săi, de la Început, s-au Întors către Țara Românească liberă, de care a rămas nedespărțit În toată acțiunea sa revoluționară. În al treilea rînd, În loc să creadă că fericirea În libertate a poporului românesc se capătă printr-o asociație Între cîțiva advocați, medici și directori de bancă, dumnealui a Înțeles că această luptă nu se poate purta decît sprijinindu-se pe masele Însuflețite [...] Pentru d-sa, țăranul din Ardeal nu a avut valoare fiindcă era țăran, ci fiindcă era românul cel mai
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
corigent la germană), că-și aduce aminte de locul, În care a Învățat și a copilărit. I-am 927 apreciat totdeauna sufletul său bun. și-a adus aminte de vorbele mele, că va avea nevoie de limbi străine. Voi scrie advocatului Bacalu, fostul meu elev, să cerceteze la Bibl. Academiei. Poate dă de teza de doctorat despre N. Gane. Nu posed pe Schroff (Gane) și nici nu știu, unde m-aș putea adresa să-i găsesc traducerea din Gane, căci Editura
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ajunse să fie tot. El numea și numește încă primari străini de localitate, oameni de peste Dunăre, prigonea ziare și le silea să apară la Galați, refăcea și prefăcea listele de alegători și colegiile electorale, expulza români din județ, prigonea pe advocați (în temeiul unui articol din legea pentru organisarea judecătorească din 1886)"1521. În ceea ce privește referirea la avocați, Vasile Kogălniceanu avea în vedere articolul 29 al legii pentru organizarea judecătorească în Dobrogea, articol ce prevedea că "la judecătoriele de ocoale nu sunt
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unui articol din legea pentru organisarea judecătorească din 1886)"1521. În ceea ce privește referirea la avocați, Vasile Kogălniceanu avea în vedere articolul 29 al legii pentru organizarea judecătorească în Dobrogea, articol ce prevedea că "la judecătoriele de ocoale nu sunt admiși decât advocații cari au obținut autorisarea de a pleda în Dobrogea"1522. Legea privind organizarea judecătorească în Dobrogea a fost promulgată de către regele Carol I la 29 martie 1886. Documentul cuprindea 61 de articole grupate în cadrul a 4 titluri 1523. Titlul I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu bucătăria germană a lui Grebert, mai târziu Oswald, în strada Câmpineanu colț cu strada Regală 232. Porții mari și mâncare bună. Dar mai ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mitropolit al Moldovei i-a dat reușita.64 În ziua de 1 iunie s-a făcut alegerea Consiliului de disciplină al baroului. Iată cum publică ziarele opoziției rezultatul: „Duminică la 1 ale curentei a fost alegerea Consiliului de ordine al advocaților din București. În precedentul Consiliu figurau ca membri dl. Gr. Peucescu, trămisul în Cameră de bandele lui Geambașul și Temelie. Baroul Capitalei a eliminat în noul Consiliu asemenea persoane și a ales pe dl. G. Vernescu decan și pe d-nii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu această meteahnă de la războiu. "Eu sunt singura vinovată", declară ea, cașicum ar fi o frumuseță fatală. De altminteri acuma trăiește iar cu Wagner. După ce trece în sală, plânge într-una și-și șterge ochii. Are spaima, după cât îi spune advocatului, că Franț are să fie condamnat ori are să moară de supărare în închisoare. Ea știa că el o iubește și după ce-o bate, plânge și-i cade în genunchi etc. Am văzut, cu prilejul acestui proces, pe Mihai Sârbu, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ierte pacatele și să le fie țărâna ușoară și amintire veșnica! Eram în clasa a II-a cu preotul Ioan Săvel, cam pe la jumătatea lunii mai, când ușa clasei s-a deschis și au intrat în clasă : Dna. Gorschi, soția advocatului Gorschi, o doamnă de statură mijlocie, stricată de vărsat și nici la față frumoasă și tare țăpoasă și cu Dna. Ionescu, care era foarte frumoasă și înaltă și Dl. profesor Neculai Drăgușanu de la Gimnaziu. Și au zis cu toții: " Bună dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]