1,383 matches
-
mult mai depărtat decât acel scop imediat. Cred că în acest punct sentimentul se separa de rațiune, practica de teorie, că trebuia căutat unde anume pot exista ele ca egale și, pe de altă parte, în ce punct rațiunea și afectul nu sunt în stare ca, împăcate, să coexiste și nici ca, certându-se, să învingă vreuna dintre ele). Dar cum de a fost posibil să i se întâmple una ca asta tocmai lui Burkeviț? Și ce să fie asta: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
terminam de prizat ultima porție de cocaină. Ea dura mult timp, cam vreo trei-patru ore și se exprima printr-o tristețe mortală, o tristețe atât de întunecată, încât, deși eram conștient că peste câteva ore toate acestea se vor risipi, afectul meu refuza acest adevăr. Se știe doar că, cu cât un sentiment îl stăpânește mai puternic pe un om, cu atât mai slabă este capacitatea acestui om de a se autoobserva. Cât timp mă aflam sub acțiunea cocainei, sentimentale trezite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
dar la cincisprezece ani Îl Îndemna să se considere mult mai nereușit decât alți băieți... lipsit de scrupule... animat de dorința de a-și influența semenii În toate privințele, chiar și În rău... cu o anumită răceală, o lipsă de afect ce putea degenera În cruzime... cu un simț al onoarei schimbător... un egoism necreștinesc... și un interes tainic, uluit, față de tot ce ține de sex. Mai era și o curioasă vână de slăbiciune, care străbătea de-a curmezișul masca lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ne teme de nimic în ceea ce privește această operație fizică - iar metafizica nu este fondată. Exact ca și plăcerile, suferințele țin de conștiință, care presupune ea însăși o configurație specială a materiei. O agregare mai adecvată, mai multă conștiință, deci mai multe afecte. Lipsiți de ceea ce face posibilă durerea, cum am putea oare să experimentăm o neplăcere? în speță, moartea. Cauza unui rău moare odată cu răul. Faptul de a muri ne scutește așadar, în mod paradoxal, de a mai suferi! Mor, deci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
aceasta oferă și avantaje. Nu foarte îndepărtată de medicina stoică, logica epicuriană exaltă meritele stării în care se află omul în vârstă: s-a sfârșit cu tirania dorințelor, au dispărut inconvenientele asociate căutării plăcerii, s-a terminat cu chinurile pasiunii, afectele s-au dus, trupul trăiește „la ralanti”, desigur, dar nu mai cunoaște suferințele libidoului, scapă definitiv metamorfozelor elanului vital de care vorbea Lucrețiu în poemul său. Nu mai suferi că trăiești într-un trup părăsit de ceea ce-l tulbura. în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
A fost maistrul, omul care m-a format, de la care am învățat esențialul. Ceilalți profesori de matematice, inclusiv cei de la Universitate, nu m-au învățat, m-au informat. Banciu însă mi-a trecut simțul lui de rigoare, mi-a sădit afectul matematic, emoția în fața frumuseții unei teoreme și patima cercetării, fără de care nu poți fi matematician." 1912 Reușește primul pe țară ca participant la un concurs al "Gazetei matematice". La Giurgiu, în vacanța de vară, cunoaște pe Tudor Vianu, cu care
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
A fost maistrul, omul care m-a format, de la care am învățat esențialul. Ceilalți profesori de matematici, inclusiv cei de la Universitate, nu m-au învățat, m-au informat. Banciu însă mi-a trecut simțul lui de rigoare, mi-a sădit afectul matematic, emoția în fața frumuseții unei teoreme și patima cercetării, fără de care nu poți fi matematician. Dar Banciu a putut fi încă și mai mult pentru mine. În plină criză a pubertății, când eram la doi pași de a mă pierde
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de lucruri putem spune că se prezintă la fel. Mă tot gândesc însă la faptul că dacă s-ar avea în atenție multitudinea posibilităților de rezolvare a strângerii tuturor câinilor maidanezi sau abandonați de stăpânii lor (chipurile, cu rațiune și afect), indivizii îndrituiți cu funcții bănoase din cadrul administrațiilor locale nu s-ar mai tângui mediatic atât de mult. O soluție simplă ar fi aceea ca personalului puțin numeros din cadrul acestei direcții de utilitate publică să i se alăture pentru prestarea orelor
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
-La eternele întrebări:Ce este omul? De unde vine? Care scopul vieții? Ce înseamnă fericirea? Nu s-a putut răspunde convingător,nici cu metodele științifice,nici cu viziunea filosofică umanistă.În fiecare din aceste întrebări găsim o unitate dintre rațiune și afect,pe baza cărora s-a încercat rezolvarea-evident pentru momentul istoric respectiv-dilemele veșnice ale destinului uman,pe care le găsim în întrebările amintite.Răspunsul la aceste întrebări omenirea îl va afla, numai atunci, când Dumnezeu v-a dori acest lucru.Restul
5-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361308_a_362637]
-
virtute. Întristările pe care Dumnezeu le îngăduie asupra noastră au mai multe nuanțe sau etape. Părinții duhovnicești vorbesc despre întristare, mânie, retragere și părăsire din partea lui Dumnezeu. Întristarea pe care sufletul o simte în încercări este de două feluri: - în legătură cu afectele de plăcere, sau cu cele de durere, depre care am văzut că vorbește Sfântul Maxim. Cea dintâi - întristarea lumii - sau, mai degrabă, după plăcerile și ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
în cadrul cromatismului aparent. Gravurile lui Pintea dobândesc, datorită unor perceptibile zboruri în albul paginii, de mare imaginativ, si evoluțiilor în spațiul vast deschis dinlăuntrul spațiului real, virtualitățile visării. Catifelarea suprafețelor și matitatea generoasă a ancrasărilor voite traduc un registru de afecte proprii acestui mare narator și liric, care, recurgând până azi la simbolică scumpă artei noastre tradiționale, dar perfect adecvate modernității mijloacelor preferate azi de artist, nu pregeta să se revizuiască brusc și să spună, fără pseudonime, lucrurilor pe nume. Este
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
raportul spectacolului liric avem a face cu lupta dintre trup (soma) și suflet (psihe), nu cu cea între carne (sarks) și duh (pneuma), de care vorbește magistral Apostolul Pavel. Otrăvit de fluviile angoasei, crezându-se pe marginea neantului, sufletul (sediul afectelor) este sfâșiat permanent de incertitudini, de tristeți imposibil de numit, de dor. Uneori, rareori, de fapt, imanența, trupul (contactul nemijlocit cu ambianța) pare a prelua inițiativa, propunând aparența drept esență și ceea ce este trecător-veșnicie. Spațiul poeziei, pe care o putem
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
și deosebiri: ► în primul rând iubirea este dependentă de emoții și de sentimentele de bucurie, plăcere, deplinătate, dar le aduce la desăvârșire, memorându-le perpetuu, tocmai de aceia neputând vreodată să iubești numai pe baza unei emoții ori a unui afect; se poate începe cu un sentiment, dar chiar nici atunci, pentru că iubirea tine strict de pasiune! ► pasiunea de/în iubire este un corolar de sentimente și emoții amestecate atât de satisfacție și împlinire sufletească, cât și de cea fizică, dar
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
dobândirii libertății și al eliberării noastre, care, după Sfântul Grigorie de Nyssa, are trei aspecte și anume: „Primul aspect al eliberării este înlăturarea divizării între trup și suflet. Sufletul purificat străbate un trup devenit ușor și liber, nesupus trebuințelor și afectelor. Această intimitate a sufletului cu trupul transfigurează în compusul uman dorința, tensiunea și energia. Prin nepătimirea desăvârșită, omul devine egal cu îngerii. „Nepătimirea nu constă aici, ca la Platon și Plotin, dintr-o renunțare la corp, ci dintr-o sublimare
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
lumii de unde veneam, chiar dacă în cea mai mare parte apusă: un Ulianov decapitat. M-am pozat lângă el și i-am regretat post-mortem umilința în care a fost adus și după opt decenii de la moartea sa - semn clar că rănile, afectele și mentalitățile se vindecă greu, unele poate niciodată - pe “ Vladimir Ilici Lenin” și dedesubt, pe piedestalul zgâriat, anii vieții lui: 1870-1924, dar și cu un anume neînțeles al posturii sale jignitoare la adresa sentimentului milosteniei creștine. Mi-am dat seama că
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
virtute. Întristările pe care Dumnezeu le îngăduie asupra noastră au mai multe nuanțe sau etape. Părinții duhovnicești vorbesc despre întristare, mânie, retragere și părăsire din partea lui Dumnezeu. Întristarea pe care sufletul o simte în încercări este de două feluri: - în legătură cu afectele de plăcere, sau cu cele de durere, depre care am văzut că vorbește Sfântul Maxim. Cea dintâi - întristarea lumii - sau, mai degrabă, după plăcerile și ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
versurilor lui Bacovia, elanul sufletesc al poetei este „temperat” de multitudinea instanțelor memorative ce rezultă din sugerarea ideii de curgere ireparabilă a timpului. Este interesantă evocarea timpului pământesc, finit, în care autoarea înregistrează pasiv anumite stări de conștiință predominate de afect. Poemul se detașează tocmai prin talentul cu care poeta reușește să comunice emoția. “Frunzele plouă/ în cadența timpului/ se aștern/ pe mantia pământului/ și mor/ uitând de zbor.../ Sufletu-mi plouă/ în tic-tac-ul vremii/ se aștearnă/ fără teamă/ cu-n
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
spațiului terestru, dar întotdeauna numai pentru a sfâșia vălul conceptualizărilor mereu abstracte și, în acest fel, pentru a se simți, încă și mai mult, în prezența a ceea ce este dincolo, fie în impenetrabilul acestui loc, fie în năzuințele și în afectele existenței particulare, care este unica realitate și, simultan, un criteriu al adevărului. Marea poezie nu doar transgresează mirajele ce nu încetează să tulbure - să întunece - reprezentările parțiale, puse în dificultate de limbile noastre analitice, ci merg, cât mai direct posibil
YVES BONNEFOY, ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350393_a_351722]
-
află, își plânge păcatele, se întristează de pierderea curăției sale de la început și suferă din pricina depărtării de Dumnezeu. Astfel, se ajunge în starea pe care o descrie Sfântul Maxim Mărturisitorul în Răspunsuri către Talasie: „În cei ce se străduiesc și afectele devin bune, și anume când le folosesc spre câștigarea bunurilor cerești, de pildă întristarea o pot preface în pocăința care aduce îndreptarea de pe urmă a păcatului din timpul de aici“. Este plânsul un semn al slăbiciunii, al lipsei de bărbăție
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
aproximativ-cețos decriptată și echivoc predictibilă, cu un orizont de așteptare „la paștele cailor”, puțin credibil și mai greu „ înțeleasă și conștientizată de constructorii ei” cum o doreau guvernanții. Șefii (pardon, tovarășii) căutau „la greu” strategii și forme care să apropie afectul maselor de jos cu năzuințele supreme ale unei societăți intermediare, dincolo de care se întrezăreau pășunile verzi și înmiresmate ale comunismului (victorios, cum altfel!?) și de care urmau se apropiau cu pași repezi, poate chiar cu viteza fulgerului... Pe rând, nu
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
cu o mătușă Dacă e milionară, ție n-o să-ți dea un cent Ba mai cheamă și notarul și te-a scos din testament De la visele frumoase, până la cele mai abjecte, Am născut pe rând simboluri, dacă n-am putut afecte Le-am lăsat ca moștenire unei alte generații Să mai vină (cine știe!) în coloană cruciații Zilele în care plouă, parc-am fost, parcă n-am fost Să-mi aștept diurn beleaua ca să mă găsească-n post; Achit, semnez și
CÂINII VESELI de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365676_a_367005]
-
In primitoare gânduri... de firesc, Rătăcitor prin duhul din cuvinte... Privind la tine, simplu, să iubesc. Să te iubesc... nu împotriva urii, Să te iubesc cu suflet și respect, Pentru un zâmbet pus în colțul gurii, Imbătător prin fire... și afect. Să te iubesc atât cât mai e cale Și pași de pus, pe umbrele din vieți. Să te iubesc, rupând din flori, petale, Prin clipe... ce se pierd în dimineți. Referință Bibliografică: Să te iubesc... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN
SĂ TE IUBESC... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352556_a_353885]
-
Est - Vest, libertate - dictatură, civilizație - barbarie, superioritate - inferioritate. Invocate cu precădere pentru a justifica avortul sau relațiile între persoanele de același sex, avalanșa sectară sau deciziile medicale discutabile din punct de vedere etic și teologic, atacurile antireligioase și în particular afectul anticreștin al societății civile în formare - drepturile omului au ajuns repede în Europa de Est de după anul 1989 simbolul unei ofensive occidentale în fața căreia Biserica trebuia să ridice zidurile Tradiției, ale identității și mândriei naționale. Dacă mai adăugăm și rezerva mediilor politice
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
închipuirea unor bunuri sau realități viitoare. Memoria orientată spre trecut și imaginația îndreptată spre viitor nu-și mai justifică existența, de vreme ce în eshaton omul va trăi un prezent continuu, veșnic. Așadar, memoria, imaginația etc. vor dispărea pentru că nu sunt decât afecte, modificări ale unor funcțiuni sufletești care existau la început în om. Totuși ele nu sunt exterioare minții, ci reprezintă mai degrabă niște transferuri ale energiei sufletești în plan inferior biologic, transferuri survenite în urma căderii, acest schimb asigurându-i omului supraviețuirea
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
greu să scrii despre un Om, chiar și într-un moment de circumstanță, la ceas aniversar; este greu fiindcă, dincolo de Bine, Frumos și Adevăr, stă ființa vie, concretă - un complex fizic, psihic și intelectual armonios sau disproporționat, un ansamblu de afecte, trăiri și exteriorizări nu totdeauna perceptibil în toată profunzimea sa; și este cu atât mai greu, când Omul se numește Viorel Faur, una dintre personalitățile accentuate ale culturii românești actuale. Când, trecând peste prețuirea și devoțiunea ce i le porți
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]