10,866 matches
-
am să mă întorc cu drag ori de câte ori voi găsi un răgaz. Din decembrie anul trecut, de când planurile mele de studiu în America au devenit o certitudine, am bricolat această listă de amintiri care vor face parte întotdeauna din bagajul meu afectiv, indiferent pe ce meridian mă vor duce căutările mele: Mirosul de fan proaspăt cosit pe dealurile din jurul Lereștiului, sătul bunicului meu din partea mamei, care m-a învățat să iubesc drumețiile, trezitul de dimineață și ceaiul de plante. Vaierul bine temperat
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
redeseneze prin lentilele, căștile și mințile celor care-l consumă zi de zi, cu toate chipurile, mofturile și apucăturile sale. Alături de fotograful Alex Gâlmeanu, ilustratorul Noper și muzicianul Yvat, dăm tonul unui experiment care vrea să repună Capitala pe harta afectiva a cât mai multor bucureșteni. Platforma Bucharest by hand, găzduită cu generozitate de Grolsch, e deschisă tuturor celor care au ceva de spus, de arătat, de desenat sau chiar de fredonat în legătură cu Bucureștiul, un spațiu gândit pentru creatori și consumatori
Bucureștiul e-n ochii celui care privește by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82520_a_83845]
-
un înalt funcționar din ierarhia economiei de stat. Sînt personaje care se reprezintă pe ele însele, nu transcriu literar o schemă de reprezentare a unei realități formalizate ideologic sau sociologic. Relațiile dintre cei trei sînt de altfel de natură pur afectivă. Ioana, traducătoarea, și Iustin, profesorul, sînt căsătoriți, s-au iubit ori încă se mai iubesc, dar geografia înfrînge sentimentele. Separați de distanța dintre orașul unde se află locul ei de muncă și satul unde lucrează el, Ioana și Iustin se
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
aproape 8.000 km, este remarcabilă. Registrul tematic al poeziilor sale e alcătuit din multiple și eterne probleme și întrebări ale universului nostru interior și cel al lumii înconjurătoare, dovadă a înzestrării sale cu vocația complexității. Toată gama de stări afective se regăsește în aceste poeme, magistral surprinsă de starea eului poetic: melancolia, spaima, ardoarea, solitudinea, patosul, bucuria, durerea, căutarea, tristețea, nemulțumirea... Tema preferată este iubirea, dăruirea totală, căci numai ea, iubirea, “E prilej de preaplină/ Lumină...” (Numai credința) Creația poetică
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
inocență, ardoare, indiferență, singurătate, înstrăinare, dor, patimă, căutare, chemări, tăceri, minciuni... “Eram înflorire, eram răsărit,/ Și taină, și muguri, și vechi nestemate,/ Sculptură în sare, nadir și zenit, /Fântâni de esențe, cu sete vânate” (O floare de măr) Întreaga sfera afectivă a poetei se concentrează liric în versuri dominate de sensibilitate și candoare în care poți desluși o fire retrasă, învăluită în pudoare, cu o timiditate parcă ascunsă sub valuri. “Am ars discret, jăratec domolit,/ Ne-am spus minciuni și ne-
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
oare, cunoașterea întâmplătoare a unor persoane în cadrul unui eveniment, sau într-o conjunctură anume o poți numi așa imediat „prietenie?”. Atunci m-am dus direct la Enciclopedia Liberă - Wikipedia și am găsit următoarele explicații pentru prietenie: “Prietenia este o relație afectivă și de cooperare între două persoane. Este un sentiment de simpatie, respect, afinitate reciprocă ce leagă două ființe umane. Prietenia presupune o atitudine de bunăvoință reciprocă, suport reciproc la nevoie sau în criză; loialitate, bună-credință și altruism. Relația de prietenie
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380729_a_382058]
-
și a angajaților Casei Majestății Sale. Dintre toate filele calendarului regal, Crăciunul rămâne, prin structura sărbătorii și felul bucuriei care unește sufletele, sărbătoarea cea mai “de familie” dintre toate. Astăzi, când omul modern are tot mai multă nevoie de confort afectiv, de suport familial și de identitate spirituală, povestea de un secol și jumătate a Crăciunului regal capătă contururi încântătoare. În anii noștri, fotografiile Castelului Săvârșin împodobit de Crăciun, când clădirea însăși devine un mare pom luminat, fac înconjurul societății românești
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
într-un răstimp foarte scurt. Bună cunoscătoare a mentalităților sociale și a multor subtilități de viață, în creațiile sale s-a apropiat cu căldură și înțelegere de oamenii simpli, de oamenii obișnuiți, cărora le relevă viața cotidiană într-un registru afectiv și în același timp, realist. Viața pulsează în scrierile sale așa cum o vedem și noi în fiecare zi, cu toate ale ei, cu bucuriile, tristețile, cu visele împlinite sau năruite, cu întâmplările aparent simple lăsându-ți impresia la prima vedere
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
recuperând opere fundamentale ale etnografiei și folclorului românesc. Volumul Alte contribuții la etnologia românească, Editura Universal Dalsi, București, 2005, 200 p., dă o imagine a șantierului muncii științifice a prodigiosului autor. Studiul Iuliu A. Zanne și "Proverbele românilor" indică implicarea afectivă a lui Iordan Datcu în proiectul de recuperare, prin retipărirea, într-o ediție anastatică, a celebrului corpus paremiologic al românilor, la mai bine de o sută de ani de la întâia lui apariție. Față de textul publicat ca prefață la vol. VI
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
care privesc viteza și intensitatea adaptării unui subiect la un opus muzical, posibilitățile de aprehendare ale acestuia ori finețea ce operează în selecția răspunsurilor la stimulii unor muzici pline de varii încărcături emoționale. În principiu, orice meloman deține un potențial afectiv, un depozit ce trebuie livrat și fructificat. În fapt, energia iscată de actul receptor este fie disponibilizată în acțiuni constructive, sporitoare, în cumpănirea și dezvoltarea unor activități productive, fie irosită în gesturi gratuite, în tihna aparentă a unei opacități destructurante
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
-ți spun cine ești! Se pot decela, desigur, numeroase nuanțe în comportamentul melomanilor vis ŕ vis de producțiile sonore (cu precădere, cele savante): de la insensibilitate majoră, indiferență ori crasă nepăsare și chiar agresiune, până la interesul activ, implicarea spirituală și participarea afectivă. Nu de puține ori snobismul ocultează aceste nuanțe, alterând probitatea și onestitatea unui subiect în relația lui cu opusul sonor. Un caracter deschis, sincer se manifestă printr-o concordanță totală între ceea ce simte și ceea ce declară că a simțit. La
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
totul generale care dau în ultimă instanță o anumită intensitate și mobilitate reacțiilor emoționale sau capacităților de adaptare. Una este însă să reacționezi emoțional la o muzică oarecare și alta este să te adaptezi la solicitările ei. În definitiv, replicarea afectivă înseamnă informare, luare de cunoștință, în timp ce acomodarea cu un mesaj sonor presupune înțelegere și judecată. Nu este deci un secret că actul receptării operei muzicale solicită în mare măsură o întreprindere nervoasă complexă și doar într-o mică măsură se
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
din România s-a eschivat, sfidând atât propriul Statut (cap. 1, art. 1, art. 2, art. 5, art. 7, art. 36), cât și rațiunea de a exista ca instituție liberă, de tip „breaslă“. Cuvintele de mai jos sunt o rememorare afectivă a Întâlnirii cu două conștiințe/scriitori ale/ai națiunii romane. Fiind vorba de afectiv, partea riguroasă a interviurilor radiofonice s-a evaporat În eter, așa cum se Întâmplă de multe ori cu Întâlnirile mediate de... microfon. Grigore Vieru și Vasile Tarateanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Din Arta scalpării lipsește, în genere, tocmai arta. Lucrurile, egale cu ele însele, apar într-o deplină, asumată mediocritate a reprezentării (,a plouat/ ploaia nu-mi inspiră nu ș' ce adânc sau aflat în adâncime/ dând buzna apoi în zona afectivă// mă uit la orezul din farfurie/ este orezul-din-farfurie"), iar gesturile sunt descompuse în secvențe disparate, din care "firul de continuitate și consecvență a plesnit". Repetitiv la modul programatic, T.S. Khasis construiește această searbădă monotonie liric-existențială, mai degrabă iritând decât plictisind
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
O "Séquence paraliturgique" pusă pe muzică de Giovanni-Battista Draghi, alias Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort la 26 de ani, cel care a durat un Stabat Mater pe cât de riguros în depanarea secvențelor contrapunctice solidare aceleiași stări afective (manieră tipic barocă), pe atât de grațios în revărsările melodice de o latină descendentă. O soprană și o altistă ca doi îngeri ce se roagă cântând și cântă rugându-se. Iar dacă toate acestea nu sunt de ajuns, aflați că
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
devine explicabilă prin coerența sa cu statutul non-eroic: copiii, nebunii, ostracizații par a fi singurii ce-și permit sinceritatea. Bâlciul deșertăciunilor - Reloaded Preocuparea pentru fundalul socio-istoric al dezvoltării protagoniștilor reprezintă un element de echilibru narativ, și unul de evident dezechilibru afectiv în ceea ce privește sensibilitățile angajate în aventurile sinelui. Chiar și cele mai retrase personaje ale cărților sunt supuse agresiunii realului - de cele mai multe ori însăși cauza insularizării lor. Întregul spectru de locuitori ai contemporaneității în cădere liberă - de la lumpenul grotesc al citadinului până la
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
și minților spectatorilor de oriunde. Și nu doar al creatorilor. Aici, la Avignon, te simți, tu și arta ta, în centrul lumilor. În fiecare vară. Orașul este un laborator al întîlnirilor, al dialogului - o mare, mare artă aici - al memoriei afective și subiective. La rînd la intrarea într-o sală, în autobuzele care te duc sau te aduc de la Cariera de la Boulbon, de pildă, la o cafea, în librărie, se discută numai despre teatru. Despre ce ai văzut, se fac recomandări
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus de Flournoy că echivalent al empatiei, folosit pentru prima dată de către Titchener), cuvânt ce se definește că ,,o specie de comuniune afectiva prin care cineva s-ar identifica cu o altă persoană, măsurându-se în acest fel sentimentele” (R. Gherghinescu, op. cît., p. 30) și de la ideea conform căreia comunicarea îl conține pe om, iar omul se înfățișează sau se ascunde în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista, ci o intenție cognitivă, o voință participativa, un efort imaginativ, o tentativă de anticipare vizând înțelegerea ,,eului” altuia, o previziune a potențialelor sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d’autrui, Éditions du CNRS, Paris, 1960; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). La rândul său, Kenneth B. Clark definește empatia că ,,o capacitate a unui individ
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
socială, individul dobândește acel tip specific de înțelegere a semenilor” (R. Gherghinescu, op. cît., p. 30). În studiile de specialitate, s-au distins autori care au considerat empatia ca fiind, fie mai mult un fenomen cognitiv, fie unul mai mult afectiv, fie un fenomen inconștient cu implicații strict fiziologice. Unilateralitatea abordărilor este dată de separația dintre intuitiv și rațional, afectiv și intelectiv, separație provenită din dualitatea gnoseologica (intuiție-rațiune) și dualitatea psihologică (cunoaștere-trăire; intelect-afect) și făcută de susținătorii uneia sau alteia dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
specialitate, s-au distins autori care au considerat empatia ca fiind, fie mai mult un fenomen cognitiv, fie unul mai mult afectiv, fie un fenomen inconștient cu implicații strict fiziologice. Unilateralitatea abordărilor este dată de separația dintre intuitiv și rațional, afectiv și intelectiv, separație provenită din dualitatea gnoseologica (intuiție-rațiune) și dualitatea psihologică (cunoaștere-trăire; intelect-afect) și făcută de susținătorii uneia sau alteia dintre idei. Domnilor, toata polologhia de mai sus rămâne, cel mult o selecție de idei cu structura teoretică incitantă, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
condiția primară. „Trăind în cercul vostru strâmt Norocul va petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece”. E „ceva amar, un fel de obida” afirmă Ibrăileanu, considerând sfârșitul Luceafărului de prisos din punct de vedere al logicii afective, dar și a celei compoziționale. Poemul ar fi trebuit încheiat în momentul culminant. Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în biciul de foc căzut asupra generației ce ne preceda". Un proces formator se precipită, o evoluție se configurează deci dintr-o serie de contraziceri ale temperamentului și de provocări ale fatalității, pentru ca personalitatea criticului să decoleze de pe un "sol afectiv" mult prea instabil și nefavorabil. În Memorii II, capitolul XXXV, E. Lovinescu va rezerva un loc special meditației pe tema raportului dintre temperament și bovarism (cum am mai arătat anterior). Grija suspectă a criticului e de a nu da bovarismului
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
când teatrul făcut de ei s-a împlinit. O antologie a efemerului. Cartea despre Brook o iubesc mai presus de toate pentru că l-a înțeles și ni l-a explicat fără să-l sărăcească, pentru că a adăugat cunoaștere puternicei legături afective pe care toți o avem cu teatrul lui Brook, cu seducătorul teatru al formelor simple. În fine cartea despre Livada lui Cehov! Livada - o piesă generoasă, largă, în care încăpem cu toții, noi oamenii secolului XX, cu problemele noastre, cu proiectele
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
plasa în perspectiva veșniciei. Dar aceasta însemna că nu se limitează la înclinațiile propriului temperament, acceptând ca acesta să-i dicteze gustul și selecția. Criticul a știut de timpuriu că nu sămănătorismul, nu proza lui Mihail Sadoveanu, oricât de apropiată afectiv, nu acestea trebuie să dea sensul de dezvoltare și de emancipare a literaturii române. De aceea a dezlănțuit polemica împotriva direcției sămănătoriste a lui Nicolae Iorga, arătându-i eroarea, retardarea, persistența într-un țărănism patetic, liric, naturist - cel mai adesea
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]