217 matches
-
insecte, sunt benefice pentru oameni deoarece ele mănâncă insecte care ar putea provoca daune în agricultură sau în structuri construite de om. De exemplu, afidele se hrănesc pe culturi și pot cauza probleme pentru agricultori, dar buburuzele se hrănesc cu afide și pot fi utilizate ca un mijloc de a reduce semnificativ populația de afide dăunătoare. Chiar dacă păsările sunt animale de pradă și multe dintre ele se hrănesc cu insecte, insectele înseși reprezintă marea majoritate a consumului de insecte. Fără animale
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
în agricultură sau în structuri construite de om. De exemplu, afidele se hrănesc pe culturi și pot cauza probleme pentru agricultori, dar buburuzele se hrănesc cu afide și pot fi utilizate ca un mijloc de a reduce semnificativ populația de afide dăunătoare. Chiar dacă păsările sunt animale de pradă și multe dintre ele se hrănesc cu insecte, insectele înseși reprezintă marea majoritate a consumului de insecte. Fără animale de pradă pentru a le menține sub control, insectele pot suferi explozii de populație
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
in anime plav număr de înmatriculare auto a municipiului muntenegrean dronten este un loc folosit pentru asimilarea de oameni din medii foarte variate din grupa păsărilor menționăm stăncuța cucuveaua prepelița ciocănitoarea pestriță rândunica vrabia cioara ciocârlia etc se hrănesc cu afide omizi larvelor altor insecte ca răspuns cele doua funcții au fost împărțite în două aplicații separate de la începutul vieții a profitat de pontificatul unchiului său având învățători particulari foarte buni langa masina aflata pe pista se aflau doi angajati nimeni
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Synemosyna" se plimb pe marginile exterioare ale frunzelor în același mod ca furnicile din genul "Pseudomyrmex". Asemănarea cu furnicile protejează păianjenii de șopârle păsările sau alți păianjeni. Acești păianjeni se hrănesc cu furnicile din mușuroiul în care trăiesc sau cu afidele crescute de furnici. Există dovezi puternice că colorația reprezintă un camuflaj de apărare, menit să protejeze păianjenul de la prădători, păsări și viespi parazitare, ambele având o vedere cromatică relativ bună. Acest fenomen se numește mimicrie, larg răspândit și la alte
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
marine ale acestora atingând chiar și 3 metri lungime; de asemenea, șopârlele și șerpii abundă. Insectele s-au diversificat în timpul Cretacicului, au apărut cele mai vechi furnici, termite și unele lepidoptere asemănătoare cu fluturii și moliile. De asemenea, au apărut afidele, lăcustele și viespiile. Viața marină își continuă existența, nefiind diferențe semnificative față de perioada precedentă. În mări, batoidea, rechinii moderni și teleosteenii au devenit comuni. Reptile marine au inclus ihtiozaurii la începutul și mijlocul Cretacicului (au dispărut în timpul Cretacicului târziu), pleziozaurii
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
împotriva acestora. De asemenea, s-a observat comportamentul sinucigaș în scop de apărare al furnicilor lucrătoare din specia "Forelius pusillus" din Brazilia, în care un grup de furnici părăsește siguranța cuibului pentru a-l sigila din exterior în fiecare seară. Afidele, dacă sunt amenințate de o buburuză, își pot provoca explozia propriului corp, protejându-și semenii și uneori chiar omorând buburuza. Unele specii de termite sunt protejate de „soldați” care explodează, împrăștiind asupra inamicilor o substanță lipicioasă. Unele anecdote menționează acte
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
lemn. Este activă în general noaptea când își procură mâncarea. Sunt omnivore,consumând plante, mici inseste, dar consumă mai mult cadavre și nu sunt considerate prădători activi. Adesea consumă plante, sau alte insecte pe care le găsesc pe acestea, precum afide, paianjeni, oua de insecte, plante si insecte moarte. Plantele lor favorite inclu "Sisymbrium officinale", trifoi "Trifolium repens", și dalia "Dahlia variabilis". Se hrăneăsc cu melasă, licheni sau alge. Preferă carnea și zahărul plantelor, deși acestea reprezintă sursa principală de hrană
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
insecte, plante si insecte moarte. Plantele lor favorite inclu "Sisymbrium officinale", trifoi "Trifolium repens", și dalia "Dahlia variabilis". Se hrăneăsc cu melasă, licheni sau alge. Preferă carnea și zahărul plantelor, deși acestea reprezintă sursa principală de hrană. Urechelnița europeană preferă afidele contra materialului vegetal precum frunze sau felii de măr, cireșe sau pară. Adulții consumă mai multe insecte decât nimfele. Deși "F. auricularia" are aripi bine dezvoltate, ele sunt destul de slabe și sunt folosite rar sau niciodată. Ca pricincipal mijloc de
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
sunt foarte rar adresate specific contra urechelnițelor. Diazinon, un organofosphat insecticid, este efectiv contra "F. auricularia" pâna la 17 zile după dispersare. Urechelnița este folosită ca agent biologic pentru a controla alte insecte din genul Psyllidae și alte specii de afide.
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
sensibilitatea soiurilor și pe baza unor produse performante, selective pentru mediul înconjurător. Modul de aplicare al rezultatelor: - introducerea în practica pomicolă a măsurilor integrate de prevenire și combatere a organismelor dăunătoare virale, micotice și bacteriene, precum și a vectorilor de transmitere (afide, cicade) a infecțiilor, în scopul obținerii de material săditor certificat și implicit a plantațiilor ecologice producătoare de fructe competitive pe piață; - creșterea eficienței economice a fermelor specializate și reducerea arealelor afectate; - organizarea de loturi demonstrative și vizite pentru documentare a
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
potyvirus, în contextul reducerii poluării mediului de abuzul utilizării produselor de protecție a plantelor și a efectului neutral asupra organismelor nevizate. Activitățile proiectului urmăresc: - dacă prezența transgenelor inserate în prunul modificat genetic afectează organismele nevizate, în speță populațiile indigene de afide vectoare; - dacă există diferențe de preferință a albinelor pentru polenizarea prunilor convenționali și transgenici; - cunoașterea potențialul productiv și calitativ al prunului transgenic în condițiile endemice de PPV din România; - dacă mecanismul de rezistență este stabil și durabil în condiții de
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
combaterea vectorilor și, astfel, crearea premiselor producerii de prune libere de virus și cu mai puține reziduuri de produse de protecție a plantelor. Rezultate scontate: - date privind potențialul impact al transgenelor inserate în prunul modificat genetic asupra populațiilor indigene de afide vectoare; - analiza comparativă a preferinței albinelor pentru prunii transgenici și convenționali; - date privind potențialul productiv și calitativ al prunului transgenic în condițiile endemice de Plumpox potyvirus din România; - evaluarea stabilității și durabilității rezistenței prunului transgenic în condiții de presiune de
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
ele îl distribuie la restul organelor sale în care concentrațiile cu efect insecticid sunt atinse. Carbofuranul are de asemenea activitate la nivel superficial împotriva dăunătorilor. Utilizarea Carbofuranului a crescut în ultimii ani deoarece este unul dintre puținele insecticide eficiente împotriva afidelor de soia, care din anul 2002 și-au extins aria ajungând să includă majoritatea regiunilor cultivatoare de soia dinUS. Producătorul mondial principal este FMC Corporation. Carbofuranul este interzis în Canada și Uniunea Europeană. În 2008,Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) din
Carbofuran () [Corola-website/Science/320043_a_321372]
-
care urechelnițe ajung în urechile umane sunt rare, întrucât aceste specii preferă locurile întunecate și umede, precum pivnițele, decât dormitoarele. Este încă dezbătut dacă prezența lor este dăunătoare sau benefică culturilor deoarece se hrănesc atât cu insecte dăunătoare culturilor, precum afide, cât și cu frunzele plantelor. Se consideră ca ar fi nevoie de o populație mare pentru a face daune semnificative. Urechelnița comună se hrănește cu o varietate de plante, frunze și petale. Se menționează cazuri de pierderi economice în fructe
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
cunscută și ca buburuza convergentă este una dintre cele mai comune specii din familia Coccinellidae din America de Nord și se găsește răspândită de-a lungul continentului. Principala lor sursă de hrană sunt afidele iar specia este folosită și ca agent biologic de control. De-a lungul unei perioade de câteva luni dintre primăvară și vară, femela depune 200 până la 300 de ouă. Ouăle sunt mici și fusiforme. larvele sunt sunt negre și au
Hippodamia convergens () [Corola-website/Science/328748_a_330077]
-
și au oarecum formă de aligator. Odată ce larvele încep să se hrănească, ele cresc rapid și năpârlesc de patru ori într-o lună. Perioada pupală durează o săptămână iar împerechearea are loc imediat după aceea. Dacă în zonă se găsesc afide din abundență, femela se va împerechea mai repede, dar dacă este invers, ea va aștepta până la maximum nouă luni.
Hippodamia convergens () [Corola-website/Science/328748_a_330077]
-
cele două dungi închise, cu 4-6 linii alcătuite din fragmente scurte, închise și mărginite cu alb. Se hrănește cu tot felul de artropode mici (coleoptere, aranee) și chiar cu râme. În captivitate se hrănește cu muște, drosofile, efemere, furnici, chironomide, afide, aranee, coleoptere, lumbricide, omizi nepăroase. Șopârlițele de frunzar evită arșița, ieșind în căutare de hrană cel mai des în primele ore ale dimineții și după amiază înainte de apusul soarelui. În mediu se observă greu, atât din cauza asemănării lor cu frunzele
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]