223 matches
-
stâng superior un trunchi de copac smuls, de argint, ieșind din partea de jos a unei coroane deschise, cu cinci fleuroane, de aur, împodobită cu pietre prețioase, iar în cartierul drept inferior o grenadă aprinsă de argint. Suporți: doi urși naturali, afrontați, stând pe două arabescuri aurii pe care se sprijină și scutul, cu talpa. În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * "BUREBISTA" BRAȘOV. Semnificațiile elementelor însumate
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
de pompier așezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2. pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3. pe albastru, doi delfini din aur, afrontați; între cei doi delfini se află o cruce paleocreștină de aur. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
aur la dreapta, de o luna de argint conturată la stînga; în partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe doua rînduri, patru și trei; e) în insitiune sînt reprezentate ținuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate. Articolul 2 Stema României poate fi confecționată din orice material, poate fi reprodusă în culori, în alb-negru ori prin imprimare pe diferite materiale. Reprezentarea în alb-negru a stemei se face prin semnele convenționale folosite în heraldică pentru
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273600_a_274929]
-
brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp zidit de culoare roșie, se află două săbii de argint încrucișate, cu gardă în jos. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o ancoră de argint, flancata de 2 pești afrontați, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murala de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Săbiile încrucișate amintesc de luptele desfășurate în regiune de-a lungul timpului, pe aici fiind drumul turcilor spre Curtea de Argeș. Zidul simbolizează cetatea
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
munte și are două intrări în localitate. Stema comunei Târnova se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint, undat, compus din trei valuri. În partea superioară, pe fond verde, se află două oi afrontate, de argint. În partea inferioară, pe fond roșu, este reprezentată o crenguță cu două mere și două frunze, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Oile semnifică ocupația locuitorilor
Comuna Târnova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301097_a_302426]
-
Călinești-Arini (azi Călinești Cuparencu). În anul 2003 ultimele două localități se desprind, formând comună Șerbăuți. Stema comunei Calafindesti se compune dintr-un scut albastru, cu un arbore dezrădăcinat, de aur. Chef-ul scutului, roșu, încărcat cu doi căi în mers, afrontați, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Propunerea de stema a comunei Calafindesti asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a acestei zone
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Stema comunei conține un tei auriu dezrădăcinat (amintește de evenimentul din 13 iulie 1873, când au murit 7 oameni împușcați de jandarmii aduși de baronul Michael von Kapri) și doi căi argintii afrontați, ca simbol al ocupației locuitorilor. Are hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie), prima construcție bisericească a fost ridicată cu ajutorul „poporenilor” în 1775, construcție din lemn de stejar și brad, acoperită cu șindrila și care avea dimensiunile de 20 metri lungime
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
această țară după 1989 au determinat alcătuirea unei noi steme, pentru a desemna statul suveran abia creat. Astfel, stema Republicii Moldova a reluat, în componența ei, vechiul cap de bour. În 1816, Gheorghe Asachi, a introdus în armele Moldovei doi delfini afrontați, meniți a simboliza Ținutul Mării și gurile Dunării răpite de către Rusia. Aceștia vor fi preluați pentru a desemna cele trei județe din sudul Basarabiei retrocedate în 1856 Moldovei. După schimbul dictat în 1878, în urma căruia Dobrogea revenea României în schimbul acelor
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
Cronica țărilor Moldovei și Munteniei"), Nicolae Costin, precum și în operele scrise de domnitorul Dimitrie Cantemir. În aceste lucrări sunt întâlnite o serie de legende referitoare la simbolurile heraldice ale capului de bour, corbului, precum și "pretinsele armerii ale Daciei" (doi lei afrontați).. În secolele următoare, heraldica cunoaște o dezvoltare semnificativă, toate marile familii boerești, autohtone și străine, adoptând simboluri heraldice proprii (blazoane și steme de familie). Cel mai vechi sigiliu domnesc este cel din 1782 al lui Nicolae Caragea, domn al Țării
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
pe care a adoptat-o ulterior. După unirea "de facto" a celor trei țări sub sceptrul lui Mihai Viteazul, sigiliile aplicate actelor domnești au fost schimbate. Aceastea conțineau atât stemele voievodatelor respective, cât și pe cea a Daciei (doi lei afrontați, care sprijină o sabie). Ulterior, variante unite ale stemelor Moldovei și Țării Românești s-au regăsit în sigiliile multora dintre domnitorii secolului al XVII-lea: Radu Mihnea, Vasile Lupu, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca. Acest lucru semnala fie o situație
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
o acvilă cruciată în zbor deschis. Cea de-a doua jumătate, tăiată roșu și azur, era încărcată cu un cap de bour având soarele între coarne. Acest scut era timbrat de o coroană închisă și avea drept tenanți doi delfini afrontați, însoțiți de câte două drapele tricolore plasate pe verticală. Capetele delfinilor se sprijineau pe două țevi de tun, încrucișate la baza scutului și plasate pe ramuri înfrunzite de stejar. O panglică albastră, pe care scria cu aur „”, înfășura cele două
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
trei, pe fond roșu, capul de bour cu stea între coarne. Peste cartiere un scut mic, tripartit în brâuri roșu, aur și albastru (stema familiei Cuza). Scutul mare este timbrat de o coroană închisă și e sprijinit de doi delfini afrontați. În spatele său se află două insigne legionare romane încrucișate. Sub scut se regăsește o panglică albastră desfășurată, pe care e trecută deviza „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură, cu ciucuri și franjuri, căptușit cu hermină și
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
partea superioară, pe albastru, se profilează o acvilă ieșindă, flancată de un soare și o semilună. În partea inferioară, pe aur, au fost reprezentate șapte turnuri roșii, repartizate 4 ; 3. În insițiune se regăsește stema Dobrogei: doi delfini de aur afrontați. Peste tot a fost suprapus ecusonul sfertuit al familiei de Hohenzollern (argint în cartierele unu și patru și negru în cartierele doi și trei). Scutul este timbrat cu coroana de oțel a României și este susținut de către doi lei de
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
un mantou de purpura căptușit cu hermină. Sub domniile lui Mihail Sturdza și ale lui Grigore Alexandru Ghica se constată tendința de modificare a aspectului animalului heraldic, bourul tradițional fiind înlocuit cu zimbrul iar scutul apărând încadrat între doi delfini afrontați.
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
și în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieșind. <br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coroana din
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
flamurei, în centrul zonei albastre, se găsește un scut timbrat cu o coroană princiară și încărcat cu un cap de bour de argint care poartă între coarne o stea cu șase raze din același metal. Susținătorii scutului sunt doi delfini afrontați, cu ochii roșii. Stema este înconjurată de o ghirlandă de măslin și stejar. Pe revers se regăsește același sfânt, sub care este înscrisă cu litere de aur denumira unității, iar în colțuri inițiala „A” a domnitorului Grigore Alexandru Ghica. La
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
coasă așezată oblic în câmp, cu lama orientată spre dreapta. Scutul modern francez era timbrat de o coroană ce semăna cu o coadă răsfirată de păun, iar în partea de jos este trecut 1832. Acesta era susținut de doi delfini afrontați și este înconjurată de o exergă în care este trecută legenda: „"PECETE SFATULUI MUNIȚIPAL DE BOTOȘENI"”. Din acest moment coasa devine, pe lângă simbol al orașului, simbol al întregului județ Botoșani.
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
Simeon, deducem că pe vremea aceea (sec. XV) cârja avea în partea de sus o terminație. Cardinalul Bonă ne descrie cam patru feluri de terminații de cârje: a unui glob, a unei cruci, a unui Ț și a doi șerpi afrontați. Forma actuală a cârjei pare a fi rezultatul unei combinații a acestor forme: cârja se termină prin doi șerpi afrontați, având între ei un glob mic cu cruce pe el. În Muzeul de Artă bisericească se găsesc trei cârje episcopale
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
cam patru feluri de terminații de cârje: a unui glob, a unei cruci, a unui Ț și a doi șerpi afrontați. Forma actuală a cârjei pare a fi rezultatul unei combinații a acestor forme: cârja se termină prin doi șerpi afrontați, având între ei un glob mic cu cruce pe el. În Muzeul de Artă bisericească se găsesc trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc, iar una are o terminație simplă
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
combinații a acestor forme: cârja se termină prin doi șerpi afrontați, având între ei un glob mic cu cruce pe el. În Muzeul de Artă bisericească se găsesc trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc, iar una are o terminație simplă. Aceste cârje sunt toate din lemn. Până în secolul al XVIII-lea, numai patriarhii și mitropoliții purtau cârje argintate, numite la noi "„paterițe”". O astfel de cârja ține în mână Antim
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
alt șarpe, un motiv al autorității și puterii divine, cu trimitere la acelasi toiag al lui Aaron. Există și exemple în care motivul vegetal și cel al șarpelui sunt combinate. În arta răsăriteana bizantina capătul pateriței este împodobit cu șerpi afrontați, privind unul spre celălalt, având între ei un glob sau o cruce. Șerpii afrontați din paterițele bizantine simbolizează înțelepciunea pastorala, cu trimitere la citatul: "„Iată Eu vă trimit că pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți că șerpii și
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
de un cerc de oțel. Pe aversul crucii, în partea centrală, în medalionul central, este înscris circular "TRECEREA DUNĂRII" iar în mijloc, orizontal, "1877". Pe reversul medaliei, în medalionul central, este reprezentată monograma regelui Carol I: două litere C majuscule afrontate surmontate de o coroană. Panglica este diferită pentru militari și civili: Pentru onorarea după moarte a celor decorați cu Crucea Trecerea Dunării, decretul de constituire prevedea, pentru gradele inferioare, depunerea decorației la biserica comunală a domiciliului sau locului de origine
Crucea „Trecerea Dunării” () [Corola-website/Science/328508_a_329837]