215 matches
-
de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Stema comunei conține un tei auriu dezrădăcinat (amintește de evenimentul din 13 iulie 1873, când au murit 7 oameni împușcați de jandarmii aduși de baronul Michael von Kapri) și doi căi argintii afrontați, ca simbol al ocupației locuitorilor. Are hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie), prima construcție bisericească a fost ridicată cu ajutorul „poporenilor” în 1775, construcție din lemn de stejar și brad, acoperită cu șindrila și care avea dimensiunile de 20 metri lungime
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
această țară după 1989 au determinat alcătuirea unei noi steme, pentru a desemna statul suveran abia creat. Astfel, stema Republicii Moldova a reluat, în componența ei, vechiul cap de bour. În 1816, Gheorghe Asachi, a introdus în armele Moldovei doi delfini afrontați, meniți a simboliza Ținutul Mării și gurile Dunării răpite de către Rusia. Aceștia vor fi preluați pentru a desemna cele trei județe din sudul Basarabiei retrocedate în 1856 Moldovei. După schimbul dictat în 1878, în urma căruia Dobrogea revenea României în schimbul acelor
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
Cronica țărilor Moldovei și Munteniei"), Nicolae Costin, precum și în operele scrise de domnitorul Dimitrie Cantemir. În aceste lucrări sunt întâlnite o serie de legende referitoare la simbolurile heraldice ale capului de bour, corbului, precum și "pretinsele armerii ale Daciei" (doi lei afrontați).. În secolele următoare, heraldica cunoaște o dezvoltare semnificativă, toate marile familii boerești, autohtone și străine, adoptând simboluri heraldice proprii (blazoane și steme de familie). Cel mai vechi sigiliu domnesc este cel din 1782 al lui Nicolae Caragea, domn al Țării
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
pe care a adoptat-o ulterior. După unirea "de facto" a celor trei țări sub sceptrul lui Mihai Viteazul, sigiliile aplicate actelor domnești au fost schimbate. Aceastea conțineau atât stemele voievodatelor respective, cât și pe cea a Daciei (doi lei afrontați, care sprijină o sabie). Ulterior, variante unite ale stemelor Moldovei și Țării Românești s-au regăsit în sigiliile multora dintre domnitorii secolului al XVII-lea: Radu Mihnea, Vasile Lupu, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca. Acest lucru semnala fie o situație
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
o acvilă cruciată în zbor deschis. Cea de-a doua jumătate, tăiată roșu și azur, era încărcată cu un cap de bour având soarele între coarne. Acest scut era timbrat de o coroană închisă și avea drept tenanți doi delfini afrontați, însoțiți de câte două drapele tricolore plasate pe verticală. Capetele delfinilor se sprijineau pe două țevi de tun, încrucișate la baza scutului și plasate pe ramuri înfrunzite de stejar. O panglică albastră, pe care scria cu aur „”, înfășura cele două
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
trei, pe fond roșu, capul de bour cu stea între coarne. Peste cartiere un scut mic, tripartit în brâuri roșu, aur și albastru (stema familiei Cuza). Scutul mare este timbrat de o coroană închisă și e sprijinit de doi delfini afrontați. În spatele său se află două insigne legionare romane încrucișate. Sub scut se regăsește o panglică albastră desfășurată, pe care e trecută deviza „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură, cu ciucuri și franjuri, căptușit cu hermină și
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
partea superioară, pe albastru, se profilează o acvilă ieșindă, flancată de un soare și o semilună. În partea inferioară, pe aur, au fost reprezentate șapte turnuri roșii, repartizate 4 ; 3. În insițiune se regăsește stema Dobrogei: doi delfini de aur afrontați. Peste tot a fost suprapus ecusonul sfertuit al familiei de Hohenzollern (argint în cartierele unu și patru și negru în cartierele doi și trei). Scutul este timbrat cu coroana de oțel a României și este susținut de către doi lei de
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
flamurei, în centrul zonei albastre, se găsește un scut timbrat cu o coroană princiară și încărcat cu un cap de bour de argint care poartă între coarne o stea cu șase raze din același metal. Susținătorii scutului sunt doi delfini afrontați, cu ochii roșii. Stema este înconjurată de o ghirlandă de măslin și stejar. Pe revers se regăsește același sfânt, sub care este înscrisă cu litere de aur denumira unității, iar în colțuri inițiala „A” a domnitorului Grigore Alexandru Ghica. La
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
plăgii și după curățirea cu eter, dar nu se pot utiliza decât dacă marginile plăgii nu sunt sub tensiune; cu clei chirurgul (metil-cianoacrilat etc.), care, în prezența umorilor în stare lichidă, se solidifică prin polimerizare, aderând puternic de țesuturile bine afrontate. Uneori (copii, persoane emotive sau agite), este necesară o anestezie generală sau o premedicație. În genral către a 10-a, 15-a zi, bolnavul este mai calm, ochiul mai puțin congestionat, mai puțin sensibil și ablația mai ușoară. În sacul
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
aparțineau unei faleze. Important poate fi și faptul că, pe una dintre frize, bizonul pare să aibă cap de mistreț, iar pe un alt bloc, de 7 x 5 m, este reprezentat un om în fugă, din fața bourului; doi mufloni afrontați, ca și alte blocuri au imagini pictate cu negru sau gravuri ale animalelor prezentate deja. Chiar dacă acest ansamblu a fost considerat inițial “atelier”, se apreciază, prin resturile de locuire existente: o vatră de mari dimensiuni, 3 morminte, unelte de
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
ramificații. Cele mai importante spații cu destinație cultuală, desemnate prin varietatea operelor de artă, se află în a doua jumătate a traseului, unde acestea sunt etajate pe pereți: bizoni, cai, mamuți, reni, chiar un lup. Bizonii în șir sau renii afrontați formează compoziții. Originalitatea grotei o constituie bicromia. Printre cele 198 de imagini, se regăsesc 80 bizoni, 40 cai, 23 mamuți, 17 reni, semne diverse, unele tectiforme, mâini în negativ în mai multe registre, profile antropomorfe, dar care par să fi
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
are forma rotundă, este realizată din aur, titlu 999/1 000, are o greutate de 1,224 de grame, un diametru de 13,93 milimetri și margine zimțată. Aversul monedei conține inscripția „România“, un ornament medieval compus din două păsări afrontate, stema țării, anul emisiunii și valoarea nominală, iar pe revers este reprodusă imaginea engolpionului arhieresc din aur reprezentând vulturul bicefal cu cruce, simbol heraldic al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol etc. La cerere, monedele pot fi vândute și în cutii de
Agenda2004-50-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/283148_a_284477]
-
albe și negre. În spatele camerei se ridică un șemineu gol, cu un paravan de aramă în față, compus din două plăci mobile. Pe colțurile de sus ale căminului se observă sculptată emblema familiei Dracea, un scut decorat cu doi vulturi afrontați având aripile larg desfăcute, unul dintre ei ținând în gheare o cheie, celălalt un buzdugan. O inscripție în latină, Scientia potentia est19, mărginește partea de sus a scutului. Așezat deasupra pervazului, un portret în ulei al răposatului soț al doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetată, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetata, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]