393 matches
-
se ghemuiască pentru a determina adversarul să atingă solul cu altă parte a corpului. Această variantă dezvoltă forța musculaturii extensoare a membrelor inferioare. Varianta G. Jucătorii sunt în aceeași poziție ca și la jocul anterior, dar au brațele de coate agățat, mâinile la piept. În acest caz răsucirile adversarului sunt mai ușor de controlat, solicitându-se mai mult forța picioarelor și a brațelor. LUPTA PRIN TRACłIUNE DE UN PICIOR / afară, sală / III, IV / -/ forța / membre inferioare / mixte (V-VI), demixtate (VII-VIII
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
jucători. La aceste exerciții este bine să li se lase elevilor să găsească singuri modalități de a realiza puncte. LUPTA PENTRU TEREN /afară, sală / III, VI // forța / musculatura picioarelor, trunchiului /demixtate / VII-VIII / gimnastică / Jucătorii sunt “spate în spate”, de coate agățat, plasați între două linii paralele, având locul, de unde pleacă, marcat cu o linie transversală. Din această poziție fiecare jucător are sarcina de a înainta și trage adversarul după sine cât mai mult. Se recomandă a se juca de mai multe
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
nu, cu ambele picioare în propriul teren. De asemeni se poate mări distanța față de linia de mijloc, dozându-se astfel efortul depus. RIDICĂ-łI ADVERSARUL / sală / VI / -/ forța / musculatura brațelor, trunchiului / demixtate / VII-VIII / gimnastică / Jucătorii stau spate în spate, de coate agățat. La semnal, fiecare încearcă să-și ridice adversarul de pe sol. Jucătorul care pierde contactul cu solul, pierde un punct. Jocul se desfășoară un anumit interval de timp, iar la sfârșit se declară învingătorul. Se poate ridica adversarului prin aplecare, prin
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
mitozei: non-disjuncția este situația când cromosomii nu se separă în timpul anafazei. Rezultatul este fenomenul de aneuploidie, cu trisomii sau monosomii. Mitoza este un fenomen foarte dinamic, în care membranele organitelor se distrug și se refac în câteva ore, cromosomii sunt „agățați” și tracționați de către microtubuli, fusul mitotic se mișcă rapid, ceea ce poate produce rupturi ale unor brațe ale cromatidelor, cu pierderea fragmentelor, fenomen numit deleție. Sau fragmentul se poate reatașa la un alt cromosom decât cel originar, producând translocații. Se poate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
locale din Iași. Bună Ziua Iași vorbește despre faptul că „anul acesta rândul a fost îngroșat intenționat de către jandarmi”, pentru ca „să se meargă mai repede, iar așteptarea să fie mai scurtă”. Ajutat și de legitimația de jurnalist pe care o port agățată de rever, încep să „cobor” de-a lungul râului uman așezat între barierele de metal ale jandarmeriei, pornind de la raclă către „baza rândului”, pe care nu o pot decât bănui deocamdată, pierdută pe străduțele ce șerpuiesc în spatele mitropoliei. Două imagini
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
închid la ora 15:00 din cauza întunericului și în care instrucțiuni severe interzic aprinderea luminii electrice. În Bucureștiul anului 1984, după 40 de ani de regim zis socialist, mijloacele de transport în comun reprezintă atentate la viața și sănătatea oamenilor agățați pe scări, asta în zilele săptămânii, deoarece duminicile și sărbătorile autobuzele stau în depouri. Un oraș al păcii, în care cursurile școlare și universitare sunt suspendate, zile la rând, pentru ca tinerii și dascălii lor să meargă la pregătire militară, la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cârlige în capăt, fixat cu o așchie de lemn într-o cutie de conserve în care puneam câteva pietricele. Când cutia începea să "sune", ne repezeam să tragem prada la mal și întotdeauna aveam 1, 2 sau chiar 3 crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de 1 kilogram fiecare, cu o carne delicată și dulce. Pe mal mai pescuiau chilieni și turiști străini, înarmați până în dinți cu scule "de milioane", dar care nu prea aveau noroc și se aciuau pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
primăvara anului 1936, la Liceul „Titu Maiorescu“ din Aiud. În vremea cât am urmat eu acolo cursurile, au alternat doi directori, dintre care unul (nu cel care mă convocase) a fost poetul patriot și creștin Ovidiu Hulea: pletos și având agățată de gât lavalieră neagră, cu ochii adânciți în orbite, cu cearcăne insomniace, cu privirile fulgerând rătăcitoare. Astfel de schimbări de directori se datorau probabil unor schimbări politice (la plecarea mea din Aiud, se instalase un al treilea director). Cum eu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cârlige în capăt, fixat cu o așchie de lemn într-o cutie de conserve în care puneam câteva pietricele. Când cutia începea să "sune", ne repezeam să tragem prada la mal și întotdeauna aveam 1, 2 sau chiar 3 crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de 1 kilogram fiecare, cu o carne delicată și dulce. Pe mal mai pescuiau chilieni și turiști străini, înarmați până în dinți cu scule "de milioane", dar care nu prea aveau noroc și se aciuau pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Basarabeasca apoi alt tren către Cetate. Calvar. Aici alte întrebări. Mai ales privind gazda. În centru nu, lângă centru nu, așa că hai la mai mahala pe malul Limanului Nistrului, poartă cu poartă. În sfârșit, o femeie cu doi copii agățați ciorchine de fustă ne-a primit. Avea liberă o cameră cu un pat și o masă. Ne gândeam că, în momentul cînd va vedea năvala a trei copii ne va trimite mai departe dar nu. Se vede că doar săracii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
8, unde locuiește ea... Dimineața următoare se trezește, duce gunoiul (de la 8 la parter), urcă din nou în lift și puterea obișnuinței ! urcă la 4 și sună ; nevastă-sa îi deschide, se uită la el perplexă și privirea îi rămâne agățată (detaliul care ucide) pe papucii cu pampon de puf, care tremură ușor. Sfârșit. Un scurtmetraj de 18 minute (putea fi mai scurt fără a pierde nimic, dimpotrivă) în care nu se rostește nici un cuvânt și care nu stă în poantă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cărți nu-i a bună! În Titanic Vals femeile fac pasențe, căutând un sens divinatoriu în rezultat, iar un alt personaj al lui Mușatescu se numește Birlic după numele Asului din cărți. Un actor care îl joacă rămâne cu porecla agățată și o transformă în renume: Vasiliu-Birlic. „A bate birlicul” e un sinonim ironic pentru „a juca jocuri de cărți”. Așa e pe lume, spune zicala: unii muncesc, alții bat birlicul. În perioada comunistă scriitorii evită să evoce jocurile, etichetate ca
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
zbierau. - Totul va fi bine. Robby, descuie ușa. Ieșim prin camera ta. - Tati, nu pot. Plângea. - Va fi bine. S-a izbit din nou în ușă. Ușa a crăpat în mijloc. Când a izbit-o din nou ușa a rămas agățată doar de balamale. Asta l-a făcut pe Robby să descuie imediat ușa dinspre camera lui și să fugă din baie. L-am urmat, cu Sarah și sabia de lumină. Am traversat alergând camera lui Robby și el a descuiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ore la sud de Lima, distrus aproape complet de un cutremur în Septembrie 2007. Nu am uitat lumea șamanică, din contră, doar că în ultimele luni călătoria mea a luat o altă întorsătură. Intru în magazin, trec printre niște haine agățate și merg să întreb de experiențele șamanice. Vânzătoarea foarte amabilă mă conduce la etaj într-o cameră goală, cu o rogojină rotundă în mijloc și câteva perne și scaunele în jurul rogojinii și mă roagă să aștept câteva minute până la venirea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Shanxi În apropierea orașului Datong, în provincia Shanxi din nordul Chinei se află una din cele mai impresionante construcții religioase ale lumii. Este vorba despre Templul Xuankong sau Templul suspendat, o construcție care pare să sfideze toate teoriile fizice, fiind "agățată" de o prăpastie abruptă. Construit în urmă cu 1400 de ani, templul este unic nu doar prin așezarea sa la marginea abisului, ci și prin faptul că îmbină elemente budiste, taoiste și confucianiste. Această mănăstire este "suspendată" pe peretele vertical
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
atrage forțe benefice pentru a primi o viață mai bună. Jucăriile brodate au căpătat și ele o mare varietate de forme și culori, ceea ce demonstrează bogata imaginație a artizanilor care le-au creat. La aceste obiecte care pot fi și agățate, se folosește o combinație între tehnica broderiei și cea a decupajului și cusăturilor fantezie, creându-se o formă simplă și un contrast mare prin colorit, roșu și albastru, intercalat cu roz, galben și verde deschis. Jucării brodate din Shaanxi (Foto
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o fi poftă, că ea are treabă cu tata, în cealaltă cameră. Și mă-ta? Nu zice nimic când aude că matracuca aia vrea să se reguleze cu tac-tu chiar lângă ea? Nesimțit vis, bagi din top... Mama plânge agățată de gâtu` lu` babacu` și zice că toate femeile e proaste, că le bate bărbații ca pe covoare și se duce la curve și ele stă la cratiță și la curu` plozilor mucioși. Eu o ascult și plâng și nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nimeni, nu se vorbea tare. Clara petrecea mult timp în camera ei, cu privirile pe pereți sau pe geam. Auzea literalmente muștele bâzâind și le ur mărea gânditoare zborul neplăcut și bâzâit, întrebându-se cum poate o muscă să stea agățată vertical de un perete. Uite că poate! Nu cade. Cum poate un om să stea agățat vertical de o stâncă sau de un vis? Uite că nu poate. Cade. Sună prelung la sonerie, pentru că tatăl ei auzea mai greu, avea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mâna, se ridică În picioare și rămase alături de celălalt bărbat, genunchii tremurându-i incontrolabil. Sigur, teafăr, zise el și se aplecă pentru a-și scutura petele mai mari de praf de pe pantaloni. Lenjeria de corp Îi era lipită de trup, agățată acolo de neașteptatul val de teroare animală care-l copleșise. Ambrogiani se Întoarse și merse Înapoi către drumeag, fie complet neștiutor de teama lui Brunetti, fie Într-un desăvârșit gest de nepăsare jucată. Brunetti termină să se scuture de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
O lacrimă se prelinse ușor pe la colțul ochiului care se închidea, căzu pe pământul care chircindu- se puțin, scoase acel zgomot metalic, acel nesuferit zornăit de tinichea. Se zbătea să iasă din strânsoarea pleoapei, vru să strige dar strigătul rămase agățat undeva prin gâtlej. Iar zornăitul acela se auzea din ce în ce mai tare... - Mihule, trezește-te măi bărbate, ce dracu dai așa din picioare? Măcar de ți-ai scoate sărăciile acelea de pinteni. - Femeie, iar am visat ochiul acela - Ce ochi, care ochi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
afară, fără să se mai spele și să stea la masă. Se opri în fața pomului de la poartă și privi în sus, spre creanga din vis. Era atât de departe că ameți. O văzu, cu ochii minții, pe verișoara ei stând agățată cu picioarele în coroana înverzită și în clipa aceea știu că ea, nicicând, nu se va afla acolo lângă Luana, făcând ce face Luana, trăind ce trăiește Luana. O urî pentru asta cu durerea și conștiința gândului că ea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
afundă laba piciorului în pantoful uriaș al Anitei, fără să reușească a-i găsi capătul. Se prinseră de braț și porniră agale la plimbare. Cea mare șchiopăta, aia mică târâia din greu pantoful ce se încăpățâna să rămână în urmă. Agățate una de alta făceau un dans de balansoar, sus și jos. Oamenii de pe stradă priveau cu sprâncenele ridicate mersul ciudat al celor două. O dată ce ochii le alunecau în jos, se opreau în loc uluiți. Într-un picior un pantofior elegant, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să cred! Ai uitat ce-a fost între noi? Ernest dădu semne de nerăbdare. Doar nu-ți închipui c-ai fost singura? Luana, sunt foarte ocupat. Plecă, lăsând-o singură, pradă unei disperări îngrozitoare. Parcurse drumul spre casă privind luna agățată sus pe cer, urând-o cu toată ființa, așa cum nu urâse nimic până atunci. În cameră pictă doi ochi albaștri imenși, devastatori și-i atârnă deasupra patului. Timp de o săptămână nu mâncă și nu vorbi. Se întorcea de la cursuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să fie purtată la gât. Era o idee trăsnită care nu-i dădea pace. Desenă mai multe modele și cu mapa sub braț se prezentă la adresa cu pricina. Impresia dezastruoasă pe care i-o lăsă clădirea dărăpănată și firma strâmbă, agățată deasupra, îi tăie tot elanul. Patroana, doamna Alexina Alexe, era în ton cu tabla ruginită, pictată șui, pe care o spânzurase la intrare. Bătrână, durdulie, neîngrijită și prost îmbrăcată. O privi pe deasupra ochelarilor, fără să lase impresia că ar vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
doar bufniturile bulgărilor de pământ aruncate în groapa fumegândă și foșnetul ninsorii. Pentru a putea fi săpată, focul a ars în locul respectiv o noapte întreagă. Deasupra mormântului Rotari a înfipt lancea pe care bunicul său o adusese din Panonia, având agățate de ea trei cozi de cal ce fluturau în vânt. Rachti, aruncând ghindă și vâsc în groapă, a rostit: - Orice copac, dacă fulgerul, vijelia sau omul nu-l doboară la pământ, crește în toată măreția lui. Apoi, când îi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]