316 matches
-
uit la ei. în drum spre stația de taxi, trecând pe lângă mașina ei, i-am tras o lungă brazdă cu cheile pe capotă. în taxi, peste muzica enervantă, am înțeles că o iubeam. Chomsky la sciapozi Anorexică arătare, sugerând grație agasantă și creier doldora. Cine-a mai văzut muiere să citească Chomsky? Melissa zăcea zilnic la terasa talciocului citind ostentativ, neuitându-se la mine, deși vedeam că nu-i scapă nimic împrejur. Când mânca ceva, mesteca exaspe rant de sonor și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
indiferenți acum când știm că un copil, copilul nostru, Alex, se află undeva... departe de noi, de părinții lui adevărați! - Ina dragă, nu te mai impacienta, te rog! îl contactez pe colonel destul de des, mi-e teamă să nu devin agasant. Dacă nu merg la Miliție, prin telefon. Omul îmi cere răbdare! Mi-a spus că a pornit investigațiile pe mai multe fronturi, dar în același timp a ținut să precizeze că acest caz, al nostru, e deosebit de dificil. Și apoi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vântul Mărite Sultan, interveni Al. D-trie Ghica, chiar și-n cancelarii ar trebui introdusă heraldica națională, din aceleași rațiuni de liniștire a spiritelor. - Bine, rămâi după ceremonie să le discutăm pe rând, zise sultanul, voi avea lupte grele cu agasanți și pisălogi ai Țarului. Înclin să-ți satisfac doleanțeele tale foarte îndrăznețe, ori cât voi avea de pierdut. Fenomenul observat de tine. Prințe Ghica, mi se pare pertinent și prompt sesizat. Gândești profund și-n perspectivă; asta însă o să te
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
nu sunt liberă. Este o himeră care a cucerit foarte multă lume. Trăiam sentimentul umilinței, atunci când îți "raportam" mereu în ce colț al lumii mă aflu, ce fac, de ce fac... Acum, culmea ironiei, îți trimit, cu o periodicitate de metronom agasant, fără să am povara obligației conjugale, scrisori de peste tot; scrisori pe care nu știu dacă le citești și la care te-am rugat să nu răspunzi. Sunt liberă astăzi? Niciodată nu suntem liberi, cu adevărat. Omul s-a născut liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
superba definiție cioraniană a progresului ca „l’ălan vers le pire“. Și nu pricep ce rău facem, noi, ăștia câțiva, cei neangajați în furtunoasele echipe de zgomote ale apdatării, agiornării și antilocalismului rabiat de fobia la tradiție. Sigur, suntem oarecum agasanți, ca rădăcinile ră mase sub asfaltul trotuarului după tăierea copacilor: stricăm oleacă simetria, stânjenim mersul fițos, uneori, mai ales în amurg, tocurile modernismului se mai împiedică de spinările noas tre, dar una peste alta suntem niște edecuri. Melancolii ridicole, nostalgii
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tristețea - ca și bucuria, resemnarea, extazul - cunoaște, slavă Domnului, destule grade de comparație. Există o tristețe bogată, a sufletului preaplin, cum se scrie într-un psalm arghezian: tristețea adâncă, metafizică. Există umori negre, devastatoare, întristări suave, dar și tristeți agresive, agasante, isterice. Tristeți pufoase ca pleoapele de bufniță ori, dimpotrivă, nevropate și năpras nic răzbunătoare. Avem melancolii copleșitoare ori siropoase, prăbușiri cvasiletale, dar și încercănări hachițoase, ori furii biliare urmate de riduri ale neputinței, tot așa cum există satisfacție tâmpă și hohot
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mai știe de alții, fratele unui mare dansator și... atât. Nu am o poveste de dragoste fiindcă statura și statutul nu mi-o permit. Sunt ca un lepros într-o lume care vrea să trăiască din goană, invizibil pentru fete, agasant pentru profesori, incomod pentru părinți și râvnit de prieteni, fiindcă am învățat să ascult și să înțeleg pe cel care e în suferință. Ce amestec ciudat, concluzionă ea. Poate că te lauzi... Mie îmi pari un băiat de treabă, unul
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
din comportamentul de aseară. O mână mă bătu aprobator pe umăr. Te prinzi mai repede decât mă așteptam. Parcă era glasul Erjikăi dar nu-i vedeam chipul. Nu înțelegeam nici de ce continua să mă bată cu palma pe umăr. Devenise agasantă și când să-i spun vreo două vorbe de clacă, glasul acesteia se schimbă și nu mai era al ei, ci îl auzeam pe Marius: Hai, scoală că-i mâine și ne prinde grăsana în pat! Frecându-mă la ochi
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
visul”(p.300). Acroșaje stilistice găsim În teză În foarte multe alte capitole și subcapitole, autoarea , omul de teatru, exegetul, fiind atent dublate de... poet, de un om care scrie cu dragoste, dăruindu-se subiectului, și nu conturează teza din agasantă obligație didactică. De altfel, și subiectul Îi permite actriței doctorande să gliseze cu afecțiune În jurul temei : ce (mai) e, În fond, la-nceput de mileniu trei, bovarismul? Răspunsurile vin avalanșant, precizările sunt peremptorii, zona definițiilor devine interdisciplinară „ Raportul identitate alteritate
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nu disprețuiesc cuvîntul ; nici nu Îl sacrifică pe altarul vizualului; dar mă-ntreb dacă, Într-un spectacol nu poate fi la fel de sugestivă o controversă a imaginilor ! Si-apoi, de ce osîndește Wald litera ? Doar ea e cărămida cuvîntului, nu?!... Se folosește agasant de des cuvîntul vedetă. Mai ales În ultimii douăzeci de ani. Personal, Îi privesc mefient pe cei care se cred sau se prezintă astfel. Fiindcă, a fi vedetă Înseamnă , paradoxal, a rata notorietatea ! Vedeta moare după o lună, un an
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
la con curs : era o muncă grea, o orchestrare impecabilă a gru purilor de personaje, o mînuire de excepție ( chiar dacă, pentru gustul meu, montarea avea lungimi impardonabile, datorate muzicii). În marea piață a orașului, mereu plină de turiști, din toată lumea, agasant de suprapopulată, treceau zilnic niște irlandezi crazy, care purtau pe umeri busturi de mario nete uriașe și intrau În relații diverse ( În general, decente) cu trecătorii. Am urmărit și filme de animație cu păpuși și marionete, unele din ele moderne
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
îngust duce către holul principal, mascat cu o draperie grea, roșie, în spatele căreia se aud pași grăbiți si tonurile ridicate ale unor femei bete. La mijlocul coridorului, o scară din lemn, în spirală, urcă spre etaj. Sub pașii lor, treptele scârțâie agasant la fiecare atingere. Sus, se opresc să scruteze cu ochi vigilenți palierul. Un bec chior, aflat undeva la mijlocul tavanului jos, încearcă fără succes să lumineze pereții crăpați. Duhoarea de urină și tescovină fermentată te poate lăsa fără aer în plămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cădem din primul tur cu echipa mazetelor. Nu pot să ascund că m-am bucurat. Împușcam doi iepuri dintr-o dată. Primul iepuroi ar fi fost că m-aș fi răcorit nițeluș, administrându-i o bătaie clasa una onor scriitorului și agasantului său partener, iar al doilea ar fi fost acela că am fi făcut o groază de puncte, încă din start, jucând cu ageamiii ăștia. M-am așezat la masa doi cu o stare de spirit excelentă, aruncând din mine glumițe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
fiindcă nu ai fi putut interpreta mișcarea asta ca fiind una de aprobare sau de negare. Tot cam la aceleași răstimpuri ofta. Deodată, ușa se deschise și prin ea pătrunse madam Săvulescu, amica lui Băși, jupâneasa de la "pătrunjelistică", neobosita și agasanta șefă a Milenei. Și asta afișa o meclă foarte preocupată: "Te-au informat și pe tine?" "Ce?", se holbă moșul ca sculat brusc din somn. "Te-au anunțat și pe tine de dezinsecție și deratizare?" Da, m-au anunțat", face
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
delicată, bătând ușor spre lila. Tânăra mesteca în grabă, cu vădită poftă, ceva: "M-ați chemat, dom' doctor?", se interesă ea cu gura încă plină. "Nu. M-am prefăcut doar ca să-ți cronometrez timpul de reacție. Îți dau o veste agasantă, dragă. Avem un pacient. Instrumentarul e pregătit?" "La zece îl scosese de la autoclavă Tudora. Totu-i ok!" "Bine. Dacă-i ok, adu-l încoace, te rog." "Pe măsuța aia?" "Nu, domnișoară, pe un scăunel de bucătărie, eventual într-un lighean
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
dar își dădu seama că este cu neputință. Se înciudă și cu o furie crescândă începu să rupă ramurile acelea care se frângeau ușor, neașteptat de ușor, fără să opună nici o rezistență. De fiecare dată un zornăit metalic, nefiresc și agasant, însoțea fiecare frângere. Acest zgomot reuși să-l enerveze la culme. Rupea, rupea crengile, înaintând spre locul de unde se auzea un plânset monoton și stins ca o părere. Începu să lovească și cu picioarele în ramurile acelea blestemate ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mâncare făcută în casă și o sticlă de vin, în camera ceea nu mai eram decât eu și omul acela.Tăcerea se înstăpânise grea și doar o muscă intrată între cele două geamuri ale ferestrei se zbătea cu un bâzâit agasant. Străinul trase în fața sa strachina și se apucă să mănânce tacticos folosind tacâmurile cu dexteritate și eleganță. Murgoci se sprijinise de colțul sobei și se uita la el cu o curiozitate nedisimulată. Cine mai știe unde-i zburau atunci gândurile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
românii al căror nume a fost maghiarizat și se fălesc azi cu ei toți maghiarii, și câți sunt maghiarii cu nume românizat? Și profesorul consideră că trebuie să ne coborâm la nivelul cerebral al acestei nații gregare care ne agresează, agasanți și insistenți cu orice ocazie! Să ne coborâm și să vorbim, așadar, pe înțelesul minții lor, și așa mult împuținată de ură și năluciri deșarte! Profesorul propune ca să se facă două liste, riguros alcătuite, care să fie făcute publice și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
temea de reacția lui. I-ar fi smuls telefonul? Ar fi apucat-o de mână? Cine era? Cât putu de firesc, Maggie se ridică, se întinse și, ca și cum ar fi refuzat politicos ceaiul pe care i-l oferea o mătușă agasantă, anunță că trebuia să plece. Dar unde te duci? Maggie era încurcată. Nu știa nici unde se duce, nici cum va reuși să iasă. — La hotelul meu din Ierusalimul de Vest. —De ce nu rămâi în Ierusalimul de Est? E frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să mă gândesc la... - Îmi cer scuze pentru incident, adevărul este că În ultimele zile am traversat o perioadă destul de proastă, uneori mă simt vlăguit, anemic și indispus fără un motiv anume - are și Eva dreptatea ei. O dreptate cam agasantă, Însă nu lipsită de oarecare temei, trebuie să recunosc. În fine... Despre ce vorbeam? Nu, nu-mi spune, vreau să-mi amintesc singur... cred că ajunsesem la moartea japonezului, a lui Toshiro Fujimori, nu știu dacă ți-am mai vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
din autobuz, am stat aproape lipit de ea. Oricât am încercat să mă feresc, tot o simțeam pătrunzând în mine (sau eu în ea?), într-o abandonare neputincioasă, fără rezistență. Una din obișnuitele atingeri în înghesuiala din transportul în comun. Agasantă și scârboasă, uneori. Excitantă și învăluitoare, alteori. Oricum, prilejuri de apropiere dintre necunoscuți, anoste, animalice și efemere. Nu astfel de apropieri, de atingeri mă fascinau la ea. Cât misterul unor coincidențe din acestea. Începusem să fac din aparițiile ei un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
suporta privirea. Îi spuneam, ca în furie ultimă, tot năduful meu. Mi-era ciudă pe ea că se îndoise de mine. Hotărâsem să nu scriu nimic. Mă jucam cu pixul pe bancă, rotindu-l într-un gest mecanic. Sfârâia ușor, agasant. Într-un târziu, a izbucnit în râs: — Nu vrei să lași pixul acela și să-ți faci lucrarea? Am clătinat din cap, îmbufnat, amuzat. — Nu știi? Am clătinat iar capul. Începusem să mă joc cu ea. Simțeam că și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tare”, după care uită complet. Însă Guy tot face mișto de mine pe chestia asta, cerându-mi să fac înmulțiri, de parcă aș fi la circ. Știu că el crede că e amuzant - dar adevărul e că e un picuț cam agasant. O dată, i-am spus intenționat un număr greșit. După care s-a dovedit că avea cu adevărat nevoie de suma respectivă și a pus-o într-un contract, și aproape că am pierdut contractul din cauza asta. Așa că n-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
gândi mai bine: De îndată ce o să înceapă să vorbească, s-a dus liniștea... Va pune mereu întrebări, va găsi mereu ceva de povestit, chiar în laguna aceea în care nu se întâmplă nimic. Mai bine o las așa cum e. Nimic mai agasant decât să-l citești pe Sartre și să vină o femeie să pună probleme. Clarence era specialistă în așa ceva. Avea mereu câte o noutate și cunoștea pe dinafară viața cartierului, a unei mari părți din oraș și chiar din țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fluturii, ăștia..." În aceeași clipă se auzi soneria. Scarlat se ridică iute. Silueta suplă, abia încovrigată, redevenise arc. Privi încordat spre bătrâni. ― Mai așteptați pe cineva? Șerbănică Miga se trezi brusc. Întrebă articulând încleiat: ― Cât e ceasul? Soneria zbârnâia lung, agasant. ― Așteptați pe cineva? repetă căruntul. Doamna Miga își luă mâinile de pe frunte. ― Nu. Du-te tu, Ioniță, să vezi... Am impresia că sânt înșurubată în scaun. Profesorul se ridică nesigur, căutând ochii lui Scarlat. Bărbatul părea descumpănit. ― Ce se întîmplă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]