KorAP: Find »[drukola/base=agentă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...15 >

358 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

la aer. — Pe malul râului? La miezul nopții? Întrebă Logan și zâmbetul Începu să-i dispară. — Păi, da. Știți, uneori mă mai duc pe acolo, să mă gândesc, chestii de-astea. Logan Își Încrucișă brațele, adoptând aceeași poziție ca a agentei de lângă el. — Deci te-ai dus acolo să te gândești. Și dintr-odată, te-ai Împiedicat de cadavrul unui copil de trei ani, nu? — Păi, da... Eu doar... Uitați, eu... — Te-ai Împiedicat deodată de cadavrul unui copil de trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
și eu. Luă sosul de roșii de pe ultimul raft și turnă o cantitate indecentă din el În sandvișul cu șuncă. — Ar fi trebuit să te arăți mai devreme. Fața nou-venitului făcu o grimasă fățișă de invidie În momentul În care agenta Jackie Watson Înfulecă o bucată sănătoasă din sandvișul ei. Mestecă parcă făcându-i În ciudă, având Întipărit pe chip un zâmbet pătat din belșug cu sos de roșii. Nefiind tocmai un tip care să se dea bătut prea ușor, bărbatul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
șuncă abandonat de Steve pe masă și Îl Îndesă În gură. — Doamne, cât de bun e! constată el, În timp ce grăsimea Îi aluneca În jos pe bărbie. — Ești un nemernic fără scrupule, Simon Rennie! Nemernicul Simon Rennie Îi făcu cu ochiul agentei Jackie Watson. — Teoria selecției naturale. Logan se dădu Înapoi de lângă masă, mestecându-și sandvișul și Încercând să Își aducă aminte ce naiba se Întâmplase În noaptea trecută. Nu Își amintea de nici o petrecere. I se rupsese filmul după pub. Chiar și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
ca un bețivan nebun. Angajații barului le ceruseră politicos să plece. Lucru care explica de ce jumătate din agenții de poliție din Aberdeen erau fie În bucătărie Înfulecând șuncă, fie În baie vărsându-și mațele. Dar nu oferea nici o explicație despre agenta de patrulă Jackie Watson și despre picioarele ei atrăgătoare. — Deci, spuse el privind-o pe Watson cum mușcă din nou din sandviș, cum de te-ai ales tu cu sarcina de-a găti? Era o abordare neutră. Nimeni nu ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
altcineva. Imediat ce ședința va lua sfârșit, Îi va cere inspectorului Insch să Îi desemneze pe altcineva drept bodyguard. Cu siguranță nimeni nu va mai avea ceva de comentat că se văd dacă nu vor mai lucra Împreună. Așadar, Îi zâmbi agentei de patrulă Jackie Watson și picioarelor ei atrăgătoare, ascunse acum sub o pereche de pantaloni negri de uniformă. Ea Îi zâmbi din nou. Era armonie În lume. Logan Își dădu deodată seama că toată lumea Îi zâmbea, nu numai Jackie Watson

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
SCUZĂ!“ și toate celelate postere cu persoane dispărute și de genul ăsta de informații, pe care biroul de presă le tot afișa. Mici izbucniri de bucurie printre atâta nenorocire și suferință. În sala de ședințe, era aglomerație și zarvă. Agenți, agente, subofițeri plimbând foi de hârtie sau răspunzând la telefoanele care sunau neîncetat. Și În mijlocul Întregii agitații, inspectorul Insch stătea călare pe un birou, privind Încordat peste umărul cuiva care nota ceva pe o hârtie, având un telefon prins Între umăr

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Era o mică secție de poliție la mai puțin de 200 de metri de blocurile-turn. N-avea mai mult de câteva camere, dar Își făcea treaba. E cineva care merge din ușă În ușă? Agentul Încuviință. — Doi agenți și o agentă, domnule. Mașina e pe stradă, transmite o descriere. — Când a dispărut? Agentul scoase din buzunar un carnețel, deschizându-l direct la pagina potrivită. — Mama lui a sunat la zece și treișpe. Copilul se juca afară... Logan fu șocat. — Pe vremea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Dacă Norman Chalmers avea un alt loc unde ar fi putut să ducă o fetiță de patru ani, nimeni nu Îl știa. Dar dacă nu a făcut-o el? zise cu voce tare. — Cine dacă nu a făcut ce? Era agenta Wat... Jackie. — Dacă Norman Chalmers nu a ucis-o pe copilă? Fața ei se Înăspri. El a omorât-o. Logan oftă și se dădu jos de pe marginea biroului. Ar fi trebuit să știe că ea va fi foarte sensibilă În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
a recepției, cu vizitatorii ei uzi și cu ferestrele aburite. — Numele meu este McRae. Nu „Laz“. Colin Miller Îi făcu cu ochiul. — A, da, știu. Am făcut și io niște cercetări de ieri de când ne-am văzut la budă. Iar agenta aia a ta, e o bucățică pe cinste, apropo. Poate să mă pedepsească când vrea ea, dacă mă Înțelegi. Îi făcu din nou cu ochiul lui Logan. Ce doriți, domnule Miller? — Eu? Voiam să-l scot pe sergentul meu favorit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
cu băiețelul dispărut. M-am gândit la tine. — Cine e? Întrebă Logan. Spune că e noul tată vitreg al copilului. Logan oftă. Nu că n-ar fi vrut să-l ajute, dar tot ce Își dorea să o găsească pe agenta Watson și să afle dacă făcuseră sau nu sex noaptea trecută. Și dacă făcuseră, ce-ar zice de o revanșă? — Bine, mă duc să vorbesc cu el. Tatăl vitreg al lui Peter Lumley măsura cu pași mari linoleumul roz de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
ceva pentru mine, bine? Știm ceva despre tatăl lui Richard Erskine? — Așteptați puțin... O voce care masacra Come On Baby Light My Fire se auzi În receptor cât timp fu pus În așteptare. Ajunsese deja pe Riverside Drive când vocea agentei Înlocui interpretarea groaznică. — Regret, domnule, spuse ea, nu avem numele tatălui În dosar, dar apare o notă cum că ar fi decedat Înainte ca fiul lui să se nască. De ce Întrebați? Probabil degeaba, zise Logan. Ascultă: o să ajung În curând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
o porni către sediul poliției. În fața clădirii de sticlă și ciment, era un cordon de camere de televiziune, majoritatea fixate pe un reporter foarte sobru care transmitea și care făcea declarații pe un ton foarte serios despre competența Poliției Grampian. Agenta cu care vorbise nu glumea: Sandy Șarpele chiar iscase o furtună. Logan băgă duba de intervenție În parcare prin spate și se ținu cât putu de departe de zona recepției În drum spre sala de ședințe. Acolo era iarăși agitație

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
care Îl luase pe sus din vestiar era acum la volanul dubei de intervenție, depășind limita legală de viteză și gonind spre sud. Logan stătea pe scaunul din dreapta, privind pe fereastră peisajul Întunecat de țară. Un alt agent și o agentă stăteau În spate. Traficul era lejer la această oră din noapte și nu trecu mult până ajunseră la adresa unde li se spusese că locuiește Darren Caldwell. Era o casă nouă În partea de sud a Portlethenului, făcând parte dintr-un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
parcheze după colț. — Bine, le spuse agenților, desfăcându-și centura de siguranță, o vom lua ușurel. Voi doi mergeți În spatele casei. Îmi spuneți când ați ajuns pe poziții și noi sunăm la ușă. Dacă fuge, Îl prindeți. Se Întoarse către agenta din spate, mișcarea aceasta bruscă provocându-i o durere ascuțită În stomac. Când ajungem În fața casei, tu nu trebuie să apari În cadru. Dacă Darren Caldwell vede poliție la ușă, o să intre În panică. Și nu vreau să transformăm chestia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Ar fi bine să ai o explicație bună când termin aici, sergent, că altfel... O voce de femeie, răspicată și insistentă, dar prea slabă pentru ca Logan să Înțeleagă ce spune, și apoi: — Bine, bine, vin acum. Și legătura se Întrerupse. Agenta stătea pe trepte privindu-l cu sprâncenele arcuite. — Trebuie să intre pe scenă, explică Logan În timp ce Își Îndesa telefonul Înapoi În buzunar. Hai să terminăm cu asta o dată pentru totdeauna. Dacă avem puțin noroc, ne vedem cu el la bar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
nu tăiat de mama lui, dar era cu siguranță același om. — Da? spuse Darren, iar Logan Împinse ușa brusc. Tânărul se dădu câțiva pași Înapoi, se lovi de o măsuță și căzu cât era de lung pe podea. Logan și agenta pășiră Înăuntru, Închizând ușa În urma lor. — Nț, nț, clătină Logan din cap. Ar trebui să vă montați un lanț de siguranță, domnule Caldwell. Îi Împiedică pe oameni să vă calce pragul neinvitați. Niciodată nu poți ști cine e afară. Tânărul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
siguranță, domnule Caldwell. Îi Împiedică pe oameni să vă calce pragul neinvitați. Niciodată nu poți ști cine e afară. Tânărul bărbat sări În picioare, Încordându-și pumnii. Cine ești? Aveți o casă minunată, domnule Caldwell, spuse Logan, lăsând-o pe agentă să se interpună Între el și posibilitatea violenței fizice. Vă supărați dacă dăm și noi o raită prin ea? Nu aveți voie să faceți asta! — O, ba da. Logan scoase mandatul de percheziție și i-l flutură prin fața ochilor. — Acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
mașină de tuns iarba Flymo, vreo două fărașe de grădină, un sac cu Îngrășământ și o foafecă de grădină. — La naiba. Stăteau În camera de zi, bând un ceai ca apa chioară. Se Înghesuiau acolo doi polițiști uzi până la piele, agenta, Darren Caldwell și Logan. Bărbatul casei ședea pe canapea, părând din ce În ce mai nefericit cu fiecare minut care trecea. — Unde e? Întrebă Logan din nou. Va trebui să ne spui, mai devreme sau mai târziu. Mai bine ar fi acum. Darren le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
declarații. — Tâmpit, zise el În teancul de hârtii, tâmpit, tâmpit, tâmpit... Cineva ciocăni la ușă și el sări În sus. Declarația din vârful teancului zbură pe podea. Se aplecă să o ridice când ușa se deschise și Înăuntru se strecură agenta Watson. — ' Neața, domnule, zise ea, apoi observându-i expresia continuă: sunteți OK? Logan se forță să zâmbească și se așeză la loc. — Niciodată nu mi-a fost mai bine, minți el. Ai ajuns devreme. Agenta Watson dădu din cap. — Da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
deschise și Înăuntru se strecură agenta Watson. — ' Neața, domnule, zise ea, apoi observându-i expresia continuă: sunteți OK? Logan se forță să zâmbească și se așeză la loc. — Niciodată nu mi-a fost mai bine, minți el. Ai ajuns devreme. Agenta Watson dădu din cap. — Da, trebuie să mă duc la tribunal de dimineață. Am prins ieri un ins care și-o freca În vestiarul doamnelor de la piscina Hazlehead. — Manierat tip. Watson Îi zâmbi, iar Logan se simți mai bine. Abia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
să vii cu noi...? Logan nu se putu gândi la ceva care să-i facă mai mare plăcere. Se simțea mult mai Împăcat În timp ce pășea pe coridor, Îndreptându-se către sala de consiliu și ședința de dimineață a inspectorului Insch. Agenta Jackie Watson voia să iasă din nou cu el În seara aceea. Sau, cel puțin voia să vină și el la o băută după serviciu cu ea și cu ceilalți. Ceea ce era cam același lucru. Un fel de... Încă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
cel mare, cu brațele Încrucișate. — Și... și... Logan se opri și dădu din mâini. Dintr-un motiv oarecare, nu putea rosti cuvintele: Sunt Îngrozit c-aș putea s-o dau În bară. Și nimic, zise Insch. O poți lua pe agenta Watson după ce termină la tribunal. Se uită la ceas. — Oricum n-am băgat-o În nici una din echipele de căutare. Logan doar se pleoști puțin. — Hai, ce mai aștepți? Inspectorul se ridică de pe birou și scoase la iveală un pachet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
fața lui Geordie și să vadă cine pune botul. Logan trecu prin micul lui comandament În drum spre ieșire ca să se asigure că totul mergea În continuare ca pe roate. La indicațiile lui Insch, o lăsase la comandă pe o agentă cu un aspect eficient, cu păr șaten-nisipos și sprâncene groase, să se ocupe de telefoane și să coordoneze agenții care mergeau din ușă-n ușă. Stătea la masa aglomerată cu o pereche de căști, notând Încă o posibilă identitate pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
moartă. Apoi Îl puse la curent cu cele mai noi descoperiri, lucru care dură trei secunde - nu erau nici unele - și promise să-l sune pe mobil dacă apare ceva. Odată chestia asta rezolvată, mai avea doar s-o ia pe agenta Watson de la tribunal și să se apuce de treabă. Încă mai stătea În sala principală de judecată, privind un tânăr uriaș cu fața mâncată de vărsat cum depune mărturie. Agenta Watson Își ridică privirea și-i zâmbi lui Logan În vreme ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
chestia asta rezolvată, mai avea doar s-o ia pe agenta Watson de la tribunal și să se apuce de treabă. Încă mai stătea În sala principală de judecată, privind un tânăr uriaș cu fața mâncată de vărsat cum depune mărturie. Agenta Watson Își ridică privirea și-i zâmbi lui Logan În vreme ce acesta se așeză lângă ea. — Cum merge? șopti. — Merge. Puștiul de la bara martorilor n-avea mai mult de douăzeci și unu de ani, iar transpirația Îi făcea fața Înroșită și plină de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]