480 matches
-
și era înciudat de procedeul lui Gaittany, care nu voia să-i dea măcar avantajul de a-i face un serviciu, ci uneltea secret cu directorul de cabinet, rezolvând totul peste capul lui. Gaittany avea la Casa de Artă o agentură de intervenții, complet dezinteresată. Plăcerea seniorală de a oferi servicii, amabilitatea, interesul de a-și face legături vaste făceau din Gaittany un intervenționist impenitent. Intercesiunea lui era mai sigură decât a ministrului, fiindcă poseda un registru mai G. Călinescu mare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
furtună o societate în prăbușire, care ne-a momit cu fonduri și ne-a adulat. Acești oameni primesc orice condiții, oricât de înjositoare pentru țară, din partea puterii care le făgăduiește să facă război Rusiei Sovietice. În miezul Mișcării e o agentură străină, și crezând că urmez învățătura lui Machiavel în folosul patriei mele, m-am înhăitat cu niște spioni naziști, care vor s-o desființeze. Stima pe care omul curent o are despre un altul derivă integral din versiunea oficială, deloc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
majore: 1. aparatul central, având în componența sa: a. conducerea SSI; b. Secretariatul General; c. Secția Informații; d. Secția Contrainformații; e. Echipa de Filaj; f. Secția Radio; g. Birouri Tehnice. 2. aparatul teritorial, incluzând: a. centre informative și contrainformative; b. agenturi secrete; c. rezidențe informative; d. echipe volante; e. structurile tehnice aferente acestora. D-l Cezar Mâță relevă că, în cursul Războiului din Est (1941-1944), Eugen Cristescu a urmărit o serie de reformări a activităților informative/contrainformative (1942-1943), în scopul perfecționării
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de informații ce practicau teroarea și poliția politică. Spre deosebire de perioada când România era satelitul Germaniei și comunitatea informativă română era tratată pe picior de egalitate, iar serviciile germane nu se implicau în politica internă sau, dacă cumva o făceau, acele agenturi dovedite clandestine erau imediat retrase pe teritoriul nostru, fiind menținute doar cele ce colaborau oficial. Or, serviciile sovietice se comportau ca ale unui adevărat ocupant și nu aliat. De altfel, această situație se va permanentiza și va înrâuri în scurt
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trai bun), ce a făcut vogă în perioada domniei lui Carol al II-lea. În frunte ei, era poziționată chiar „Duduia”. Între altele, aceeași Elena Lupescu, care îl inspira în alegerea privilegiaților în funcții, a creat chiar și o sofisticată agentură sau structură cu un preponderent rol informativ. Principala menire a agenturii consta în receptarea din și la timp a calităților și defectelor oamenilor politici, pentru a-i utiliza și manevra în scopurile sale, în același timp pentru a influența evoluția
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al II-lea. În frunte ei, era poziționată chiar „Duduia”. Între altele, aceeași Elena Lupescu, care îl inspira în alegerea privilegiaților în funcții, a creat chiar și o sofisticată agentură sau structură cu un preponderent rol informativ. Principala menire a agenturii consta în receptarea din și la timp a calităților și defectelor oamenilor politici, pentru a-i utiliza și manevra în scopurile sale, în același timp pentru a influența evoluția, cursul politic al țării, ca și comportamentul monarhului. Carol al II
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
2. aparatul teritorial. - Aparatul central avea în componența sa: a. conducerea S.S.I.; b. Secretariatul General; c. Secția Informații; d. Secția Contrainformații; e. Echipa de Filaj; f. Secția Radio; g. Birouri Tehnice. - Aparatul teritorial includea: a. centre informative și contrainformative; b. agenturi secrete; c. rezidențe informative; d. echipe volante ; e. structurile tehnice aferente acestora. Toate aceste componente ale schemei operative teritoriale erau coordonate de structurile aparatului central. Ca efective de personal, Serviciul Secret de Informații dispunea de un număr de 228 angajați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informative zilnice și lunare, dări de seamă, note și studii informative, alte documente de interes etc., care trebuiau înaintate ministrului Apărării Naționale și utilizate de Marele Stat Major. În același timp, fiecare Front avea în componența sa: - un serviciu de agentură; - un aparat de lucru al Frontului și - un atașat tactic. Este de remarcat faptul că, până în luna septembrie 1940, Secția I Informații a fost condusă în mod nemijlocit de către Mihail Moruzov. Frontul de Est era structura cu ponderea cea mai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
4. Primele trei birouri aveau ca sarcini exploatarea materialului informativ; Biroul 4 exploata informațiile politice și economice, transpunându-le în material grafic și sinoptic: tabele, grafice diverse, histograme, hărți etc. Principala activitate îndreptată spre procurarea materialului informativ cădea în sarcina agenturii Frontului, care era condusă de șeful Serviciului Secret de Informații, Mihail Moruzov. Frontul de Vest controla din punct de vedere informativ țările plasate pe această direcție geografică în raport cu România. El avea, de asemenea, în componență patru birouri. Astfel au funcționat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Informații. Biroul Filajul Corespondenței intercepta corespondența care prezenta riscuri potențiale la adresa siguranței naționale. Încadrarea acestui birou era asigurată cu translatori, având studii superioare și medii. a) Grupa I Contrainformații, după cum rezultă din însăși titulatura ei, avea ca principale obiective: - identificarea agenturilor străine și a rezidenților acestora; - stabilirea acoperirilor sub care acționau împotriva României, atât în interiorul, cât și în afara granițelor; - urmărirea și deconspirarea agenturilor; - prevenirea scurgerilor de informații și date secrete de stat și de serviciu, în activitatea instituțiilor statului: ministere, unități
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
superioare și medii. a) Grupa I Contrainformații, după cum rezultă din însăși titulatura ei, avea ca principale obiective: - identificarea agenturilor străine și a rezidenților acestora; - stabilirea acoperirilor sub care acționau împotriva României, atât în interiorul, cât și în afara granițelor; - urmărirea și deconspirarea agenturilor; - prevenirea scurgerilor de informații și date secrete de stat și de serviciu, în activitatea instituțiilor statului: ministere, unități militare, ambasade, instituții economice de importanță deosebită etc. Această grupă era condusă de un șef și un ajutor. În compunerea ei se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
le utiliza în elaborarea studiilor și a sintezelor operative, necesare atât conducerii Serviciului Secret de Informații, cât și organelor statului abilitate: guvern, ministere, poliție, tribunale, procuraturi etc. Alimentarea Compartimentului de evidență cu material operativ (informații, documente etc.) se asigura prin intermediul agenturilor, care, de fapt, erau executantele directe ale muncii contrainformative propriu-zise. La rândul lor, aceste agenturi se compuneau din echipe: Echipa I-a Contraspionaj era condusă de un șef de echipă și avea în componență un număr de 20 de agenți
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Informații, cât și organelor statului abilitate: guvern, ministere, poliție, tribunale, procuraturi etc. Alimentarea Compartimentului de evidență cu material operativ (informații, documente etc.) se asigura prin intermediul agenturilor, care, de fapt, erau executantele directe ale muncii contrainformative propriu-zise. La rândul lor, aceste agenturi se compuneau din echipe: Echipa I-a Contraspionaj era condusă de un șef de echipă și avea în componență un număr de 20 de agenți, ca și informatori sau indicatori. Supraveghea persoanele bănuite ori sesizate, ce acționau în solda serviciilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
obiective, pe care le monitoriza și le asigura protecția informativă și contrainformativă curentă, precum și cea legată de activitatea lor economică specifică (contrasabotaj). Șeful Grupei a II-a Industrii avea în subordine trei compartimente: 1. Compartimentul Evidență; 2. Consilierul tactic; 3. Agentura, condusă, la rândul ei, de un șef. Compartimentul Evidență era condus de ajutorul șefului Grupei a II-a Industrii și avea ca încadrare trei agenți și doi translatori. Misiunea lui consta în a urmări executarea planului informativ, care era elaborat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu un bogat material sinoptic și grafic (fișe, tabele, histograme, hărți). Consilierul tactic era, de regulă, un ofițer de carieră, specializat în activitatea contrainformativă, având misiunea de a elabora planurile acțiunilor informative/contrainformative și de a valorifica materialele procurate de agentură. Compartimentul agenturii supraveghea toate întreprinderile industriale militarizate, care produceau pentru înzestrarea armatei, precum și pe acelea civile, care contribuiau la realizarea planului de dotări al Ministerului Apărării Naționale. Acest compartiment supraveghea îndeaproape activitatea din obiectivele economice și semnala tentativele de spionaj
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bogat material sinoptic și grafic (fișe, tabele, histograme, hărți). Consilierul tactic era, de regulă, un ofițer de carieră, specializat în activitatea contrainformativă, având misiunea de a elabora planurile acțiunilor informative/contrainformative și de a valorifica materialele procurate de agentură. Compartimentul agenturii supraveghea toate întreprinderile industriale militarizate, care produceau pentru înzestrarea armatei, precum și pe acelea civile, care contribuiau la realizarea planului de dotări al Ministerului Apărării Naționale. Acest compartiment supraveghea îndeaproape activitatea din obiectivele economice și semnala tentativele de spionaj, sabotaj, acte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
tentativele de spionaj, sabotaj, acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau dereglare a producției destinate domeniului apărării. Spre deosebire de agentura Grupei I Contrainformații, agentura Grupei a II-a Industrii includea un număr de patru echipe: 1. Echipa I-a Industrii ale armatei și instituții de stat în legătură cu apărarea națională avea un șef de echipă și se compunea din agenți, indicatori
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau dereglare a producției destinate domeniului apărării. Spre deosebire de agentura Grupei I Contrainformații, agentura Grupei a II-a Industrii includea un număr de patru echipe: 1. Echipa I-a Industrii ale armatei și instituții de stat în legătură cu apărarea națională avea un șef de echipă și se compunea din agenți, indicatori și informatori. Ea culegea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
echipă și se compunea din agenți, indicatori și informatori. Ea culegea informații și supraveghea personalul, urmărind prevenirea divulgării secretelor de serviciu și tehnice legate de producția de apărare. Se acționa și pentru preîntâmpinarea infiltrărilor de persoane suspecte, potențiale elemente ale agenturilor de spionaj străine și pentru eliminarea pericolului producerii unor acte de sabotaj sau acțiuni cu caracter subversiv. Terenul de desfășurare a acțiunilor contrainformative ale acestei echipe erau întreprinderile aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale: Arsenalul Armatei, Arsenalul Aeronauticii, Geniului, Marinei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Fluvială Română, Casa Autonomă a Pădurilor Statului, Imprimeriile Statului - Monitorul Oficial, Liniile Aeriene Române - L.A.R.E.S. ș.a., ale căror eventuale disfuncționalități în situații excepționale puteau produce efecte negative incalculabile pentru siguranța și apărarea națională. 2. Echipa a II-a a Compartimentului agenturii Grupei a II-a Industrii avea aceeași încadrare ca și celelalte echipe, iar ca atribuție îi revenea supravegherea întreprinderilor industriale, care produceau în mod permanent articolele necesare aprovizionării curente a armatei. Defecțiunile intervenite, sabotajele sau scurgerile de informații referitoare la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de un șef, secondat de un ajutor, care coordona direct Compartimentul Evidență. La rândul său, Compartimentul Evidență era încadrat cu trei agenți, ale căror atribuții constau în întocmirea de studii, informări, analize și sinteze pe baza materialelor informative procurate de agentură în urma acțiunilor specifice întreprinse. Agentura Grupei a III-a Acțiuni Sociale era structurată pe trei echipe, care includeau, la rândul lor, subechipe; acestea executau acțiuni informative și contrainformative în mediul social și politic. Echipa I a Agenturii Grupei a III
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
un ajutor, care coordona direct Compartimentul Evidență. La rândul său, Compartimentul Evidență era încadrat cu trei agenți, ale căror atribuții constau în întocmirea de studii, informări, analize și sinteze pe baza materialelor informative procurate de agentură în urma acțiunilor specifice întreprinse. Agentura Grupei a III-a Acțiuni Sociale era structurată pe trei echipe, care includeau, la rândul lor, subechipe; acestea executau acțiuni informative și contrainformative în mediul social și politic. Echipa I a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale își desfășura
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informative procurate de agentură în urma acțiunilor specifice întreprinse. Agentura Grupei a III-a Acțiuni Sociale era structurată pe trei echipe, care includeau, la rândul lor, subechipe; acestea executau acțiuni informative și contrainformative în mediul social și politic. Echipa I a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale își desfășura acțiunile prin mai multe subechipe, care urmăreau activitatea diferitelor partide, mișcări și organizații politice: a. partidele și organizațiile extremei drepte: Partidul Totul pentru Țară, Svastica de Foc, Blocul Cetățenesc, Blocul Generației de la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
interes informativ/contrainformativ, nefiind încadrate în partidele, mișcările sau organizațiile de mai sus. Predominantă era activitatea de supraveghere informativă/contra-informativă orientată spre partidele și organizațiile extremiste de stânga și de dreapta. Echipa a II-a Acțiuni cu caracter internațional a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale viza din punct de vedere contrainformativ activitatea organizațiilor internaționale, care recrutau aderenți din România, promovând prin intermediul lor valori și interese opuse celor românești. Funcționau mai multe subechipe, ce aveau în obiectiv: a. Francmasoneria; b
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai multe subechipe, ce aveau în obiectiv: a. Francmasoneria; b. Internaționala a III-a; c. Internaționala a IV-a Socialistă; d. Sectele religioase legale sau cele interzise (baptiști, iehoviști, mileniști, inochentiști). Echipa a III-a Acțiuni iredentiste și naționaliste a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale urmărea acțiunile iredentiste desfășurate de minorități și prevenirea mișcărilor antistatale cu caracter naționalist și iredentist. În cadrul acestei echipe funcționau următoarele subechipe: a. pentru mișcarea evreiască, cu organizațiile sioniste; b. pentru emigrația rusă (albă); c
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]