480 matches
-
Pe plan intern, urmărea întreg aparatul de stat al Românei, începând de la „Palatul Regal până la firmele de comerț”. Fără a acționa într-un regim strict de poliție politică, era împuternicit să supravegheze, de sus până jos și „în regim de agentură”, întreaga viață socială românească, toți oamenii politici, miniștri și înalții funcționari de stat, inclusiv misiunile altor state și toate societățile străine sau autohtone. Beneficiind de o agentură penetrantă pe plan extern, Serviciul informa guvernul român despre cele mai importante evenimente
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
politică, era împuternicit să supravegheze, de sus până jos și „în regim de agentură”, întreaga viață socială românească, toți oamenii politici, miniștri și înalții funcționari de stat, inclusiv misiunile altor state și toate societățile străine sau autohtone. Beneficiind de o agentură penetrantă pe plan extern, Serviciul informa guvernul român despre cele mai importante evenimente militare și de politică externă. SSI-ul a avut victorii și pe Frontul de Est. Toate intențiile de manevră sau cu scop tactic și strategic ale Armatei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în totală contradicție cu perioada când România, ca satelit al Germaniei, și comunitatea sa informativă, avea statut de egalitate și era tratată cu respect. Serviciile germane nu se implicau în viața internă a statului român, iar dacă interveneau asemenea fapte, agenturi dovedite că acționau ilegal, fără acceptul instituțiilor românești, erau retrase imediat. Permisiunea de a se manifesta pe teritoriul românesc se făcea în baza unor înțelegeri și convenții, cum a fost de exemplu conlaborarea cu Abwehr-ul. Or, serviciile sovietice se comportau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
rezerva încă multe surprize. Deocamdată, dimensiunile fractalului terorism par a se grupa conform structurii unui arbore. Este vorba, parafrazîndu-l pe Culianu, de Arborele Terorismului Românesc. Unele ramuri sînt de acum vechi, bătrîne ramura "Securității" sau cea pe care se leagănă "agenturile străine" -, iar altele sînt doar simple mlădițe (de exemplu: "arabii", "deținuții"). Toate împreună dau însă seama de controversatul fenomen al terorismului românesc din decembrie '89. Conform mecanismului de generare a fractalului "terorism", numărul dimensiunilor/regulilor existente încep să se combine
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
concluzie, teroriștii din varianta Ungheanu ar fi fost instigatorii unui veritabil război civil. Pe nedrept, susține actualul senator P.R.M., unii dintre noi i-am identificat cu militarii și/sau securiștii. Nu. Ei au fost cu certitudine uneltele manipulate diabolic de către agenturile străine, în special maghiare. 10. Ministerul de Interne, teroriștii și Ordinul secret nr. 2600 În anii ce au urmat evenimentelor din '89, nu a scăpat nemediatizată nici varianta de tip M.I. a terorismului românesc. Conform acesteia, teroriștii ar fi fost
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
străin, în special sovietic. Faptul acesta ne lasă să înțelegem că un alt public-țintă al documentului S.R.I. ar fi chiar Occidentul. Scopul ascuns este acela de a-i recîștiga respectul prin "detașarea de sovietici", insistent afișată de instanțele românești. 12. "Agenturile străine", "posibilii teroriști" și scenariile diversiunii Teza complotului extern cu privire la evenimentele din 1989 și la implicarea "agenturilor străine" are o importantă pondere în Arborele Terorismului Românesc. Ea a fost pusă în circulație grație scrierilor lui Mihai Ungheanu și României Mari
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ar fi chiar Occidentul. Scopul ascuns este acela de a-i recîștiga respectul prin "detașarea de sovietici", insistent afișată de instanțele românești. 12. "Agenturile străine", "posibilii teroriști" și scenariile diversiunii Teza complotului extern cu privire la evenimentele din 1989 și la implicarea "agenturilor străine" are o importantă pondere în Arborele Terorismului Românesc. Ea a fost pusă în circulație grație scrierilor lui Mihai Ungheanu și României Mari, Iulian Vlad și Constantin Vasile ș.a. În lucrarea amintită anterior, Mihai Ungheanu avansează ideea fabricării teroriștilor într-
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
furia maselor dezlănțuite asupra Securității. Altfel spus, am fi avut de-a face cu Un război civil regizat. Iată, în varianta Ungheanu & "România Mare", cîteva dintre bătăliile malițios regizate ale acestui război. La Timișoara, de exemplu, în 15-19 decembrie '89 "agenturile străine" ar fi pus la cale o lovitură de stat sub pretextul protejării pastorului reformat Laszlo Tökes. În mod concret, "grupuri sau comandouri înarmate au incendiat și jefuit magazine, au terorizat populația civilă, au atacat și maltratat ucigînd de nenumărate
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
obscure și diferite "informații culese la fața locului", articole din România Mare și ale publicații. Cine erau de fapt acești străini metamorfozați în misterioșii noștri teroriști din decembrie '89? Cu toții par a fi de acord în a identifica în maleficele "agenturi străine" pe specialiștii în acțiuni diversionist-teroriste din URSS (K.G.B.), S.U.A. (CIA), Israel (Mossad) și Ungaria (Ava). Aceștia ar fi pătruns în România, afirmă generalul Iulian Vlad, fostul comandant al Securității române, la jumătatea lunii decembrie 1989, dinspre vest (Ungaria) și
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și o stranie categorie, și anume aceea a "posibililor teroriști" (pentru amănunte vezi C. Vasile, op. cit., în special p.265). Din rîndul ei ar fi făcut parte "activiștii de mîna a doua", demnitarii îndepărtați de Ceaușescu și copios plătiți de agenturile străine, persoane care își exhibau umorile și frustările la Televiziune, nepăsîndu-le de faptul că "din cauza diversiunii lor erau uciși oameni nevinovați" (Ibidem, p.262). Constantin Vasile își exemplifică teza "posibililor teroriști" cu nume celebre cum ar fi: Ion Iliescu și
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
operează cu eficiență la nivelul subconștientului colectiv. Adversarului politic i se atribuie vina de a fi (ce oroare !) „străin”. În felul acesta, el nu devine doar un cetățean de gradul doi, un „celălalt”, ci și un „trădător”, un trimis al „agenturilor străine”, un „dușman al Patriei”. Conform principiului : nu numai că „străinul este dușman” (lat. hospes hostis), dar și „dușmanul este străin”. Iar În forma sa particulară : „evreul e dușman” și „dușmanul e evreu”. Tot astfel, boierii și țăranii i-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Școlii normale din Văscăuți pe Ceremuș pe anii 19211922 și 1922-1923, de dr. Ovid Țopa, Cernăuți, „Glasul Bucovinei” 1923. * ARCHIVA GRAFICĂ Archiva grafică, revistă pentru dezvoltarea culturii artelor grafice moderne, apare la 15 decembrie 1920, editor „Gutenberg”, Casă grafică de agentură și comision, Cernăuți, proprietar Marcel Romanescu, strada Regele Ferdinand nr.25. Era firma „cu cel mai mare depozit de: articole grafice, ustensilii, cerneluri negre și colorate, clei de valuri, pânză de legătorie, sârmă, tot felul de mașini pentru tipografii și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moderne.“29 Totodată el se arăta la fel de îngrijorat de consolidarea comunismului bolșevic - o denaturare grosolană a ideologiei social-democrate, devenit o amenințare din ce în ce mai evident la adresa statelor democrate, inclusiv a României: „Comunismul - arăta Bacalbașa în mai 1927 - se manifestă pretutindeni ca o agentură a imperialismului rusesc de culoare roșie“ pregătind „hegemonia rusească asupra lumii.“30 18 studiu introductiv 27. Gala Galaction, Jurnal, vol. II, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Ed. Minerva, 1977, p. 231. 28. Constantin Bacalbașa, „Să fim tari“, Universul, an. XLIV
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa. Campania electorală se deschide cu o întrunire publică la sala Bossel.14 Sala nu era prea mare, dacă ar fi putut încape 500-800 oameni. Înăuntru mai mult tineret din licee și un număr de studenți universitari. Bineînțeles că toată agentura roșie era acolo. Dar întrunirea nu era convocată de partidul liberal, ci de Nicolae Fleva personal. Cu această întrunire a început marea popularitate a lui Fleva, a celui care trebuia să poarte timp de patruzeci de ani, apoi, titlul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
director al Cancelariei și Frimmel, ajutor. Oficial, această structură s-a ocupat cu lichidarea datoriilor Imperiului Austro-Ungar și departajarea sarcinilor ce reveneau celor două țări, Austria și Ungaria, ca succesoare ale fostei monarhii. Pe de altă parte, sub această acoperire, agentura D.P.S.G. a identificat, în 1922, „una din cele mai vaste organizații de spionaj” ungar în centrul Europei, cu misiuni subversive asupra vecinilor și acțiuni de propagandă în restul continentului. În cadrul Comisiei de lichidare funcționa, practic, Serviciul de Spionaj Militar și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și introducerea Instrucțiunilor provizorii..., a trebuit reorganizată structura propriu-zisă, pentru a transpune în practică prevederile acesteia. Astfel, Secția a II-a Informații a primit următoarea configurație: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare, cu Subbiroul 1 - Fișier și Subbiroul 2 - Centre Informative și agentură; - Biroul Fronturi, cu trei fronturi (Vest, Est și Sud) și subbiroul studii; - Biroul Atașați Militari; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. La rândul ei, Secția IX Contrainformații a fost restructurată într-un mod asemănător: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare; - Biroul Centre Contrainformative, acestea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de jandarmi, de la gradul de căpitan în sus și cu stagiile efectuate. Aceștia își puteau desfășura activitatea în cadrul secțiilor Fronturi și Contrainformații sau ca șefi ai Centrelor de Contrainformații, în timp ce ofițerii de Stat Major puteau îndeplini funcția de șefi de agentură, a Secției Fronturi, Secției Contrainformații, Secției Studii sau la comanda școlilor informative. Din punct de vedere organizatoric, Serviciul Secret a fost structurat astfel: 1. Secția Secretariat, cu Birourile: Casierie; Personal; Registratură și Arhivă; 2. Secția Fronturi, cu Birourile: Fronturi (Est
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Contrainformații, Secției Studii sau la comanda școlilor informative. Din punct de vedere organizatoric, Serviciul Secret a fost structurat astfel: 1. Secția Secretariat, cu Birourile: Casierie; Personal; Registratură și Arhivă; 2. Secția Fronturi, cu Birourile: Fronturi (Est, Vest, Sud); Sinteza și agentura specială; Politică externă; 3. Secția Contrainformații, cu Birourile: Presă; Agentură; Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de vedere organizatoric, Serviciul Secret a fost structurat astfel: 1. Secția Secretariat, cu Birourile: Casierie; Personal; Registratură și Arhivă; 2. Secția Fronturi, cu Birourile: Fronturi (Est, Vest, Sud); Sinteza și agentura specială; Politică externă; 3. Secția Contrainformații, cu Birourile: Presă; Agentură; Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Birourile: Casierie; Personal; Registratură și Arhivă; 2. Secția Fronturi, cu Birourile: Fronturi (Est, Vest, Sud); Sinteza și agentura specială; Politică externă; 3. Secția Contrainformații, cu Birourile: Presă; Agentură; Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control, agentură și urmăriri; Sinteză; 5. Secția Propagandă, cu Birourile: Studii și sinteze; Propagandă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Fronturi (Est, Vest, Sud); Sinteza și agentura specială; Politică externă; 3. Secția Contrainformații, cu Birourile: Presă; Agentură; Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control, agentură și urmăriri; Sinteză; 5. Secția Propagandă, cu Birourile: Studii și sinteze; Propagandă și contrapropagandă străină (prin agentură); Propagandă și contrapropagandă internă (prin presă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control, agentură și urmăriri; Sinteză; 5. Secția Propagandă, cu Birourile: Studii și sinteze; Propagandă și contrapropagandă străină (prin agentură); Propagandă și contrapropagandă internă (prin presă, biserică și școli); 6. Secția Studii, care coordona Școala de Informații, Școala Superioară de Informații și Contrainformații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control, agentură și urmăriri; Sinteză; 5. Secția Propagandă, cu Birourile: Studii și sinteze; Propagandă și contrapropagandă străină (prin agentură); Propagandă și contrapropagandă internă (prin presă, biserică și școli); 6. Secția Studii, care coordona Școala de Informații, Școala Superioară de Informații și Contrainformații și Biroul Studii. Definiția obiectivelor Serviciului Secret a fost prevăzută în art. 42 al Instrucțiunilor provizorii asupra
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-i omoare”. Acest sistem era considerat de sovietici drept cel mai simplu și ușor mod de a acționa fără să fie descoperiți, fapt care le permitea să-și desfășoare activitatea în spatele frontului inamic o perioadă cât mai îndelungată. Organizarea unei agenturi sovietice, la nivel de divizie, cuprindea cinci agenți secreți, doi agenți teroriști, trei agenți legali, trei cercetași, trei de legătură și doi informatori. Agenții secreți se ocupau de culegerea de informații militare, agenții teroriști erau întrebuințați în asasinate, aruncări în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost infiltrați în adâncimea teritoriului românesc, această acțiuni fiind ușurată de unele elemente șovine din rândul naționalității maghiare. Aceste elemente au provenit din armată, din fostele servicii de informații, contrainformații și polițienești austro-ungare, precum și din rândul organizațiilor paramilitare și teroriste. Agentura serviciilor s-a recrutat din rândurile dezertorilor din armata română, a maghiarilor din Ungaria cu legături sau rude în România, a studenților maghiari aflați la studii în Ungaria, a marinarilor care navigau pe Dunăre, a unor persoane avide după bani
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]