441 matches
-
mai ieri era știut de bun, azi este dat drept rău, asta pentru ca interesele și profiturile potentaților să nu sufere vreo știrbire? Tot așa, despre ce respect al legilor, eficiență și sentimente patriotice se poate vorbi acolo unde aproape toată agoniseala unei familii onorabile se duce pe alimente nerușinat de scumpe, dar de-o calitate mai mult decât îndoielnică? În perioada interbelică, cu nivelul mult mai scăzut al mecanizării din acele vremuri, România era considerată grânarul Europei. Astăzi, România importă cantități
OPERIBUS CREDITE ET NON VERBIS de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343669_a_344998]
-
de trudă-n pământ, că eu le voi da ploaie. Un popor moare dacă sămânța este sădită fără ploaie. Multe fățarnice fețe ce-n straie luxoase, nu ale Domnului, portă-n case și sub al cerului acoperiș, închinându-se cu agoniseala altora. Ei cred că vor fi peceți ale vieții peste trupul timpului. Nu cu lumină, ci cu întuneric își încălzesc sufletele. Dar sus, în munți și-n pustietăți, prin colțuri de cetăți, sunt cei ce pâinea pe piatră coaptă și
TRUPUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343710_a_345039]
-
drumul cel puțin patru ore și ceva. Sunt peste treizeci și cinci de kilometri. - Crezi că ai să reușești să obții un preț bun? Să nu bați drumul de pomană! Avem noi nevoie de bani, dar nici pe degeaba să ne dăm agoniseala de un an, nu putem. Știi că a venit iar Ionel Beleaua - preceptorul, să ne amintească că nu am plătit dările la primărie! De fapt, pe Beleaua îl chema Ionel Șerban, dar lumea îi spuneau Beleaua că îl considera o
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
cele bune Nu-i și asta pan’ la urmă Searbăda deșertăciune? Câte zile de durere, Câte nopți de neodihna, Nicăieri inima noastră N-a găsit un strop de tihna. Nu e alta fericire Pentru om decât sa-mbie Pantecu-i cu-agoniseala, Sufletu-i cu veselie. Dar în vreme, pe-ndelete A-nteles sufletul meu Că s-aceasta însăși vine De la bunul Dumnezeu. Cine poate să mănânce, Să se bucure-n vreun fel Dacă nu-și găsește toată Bucuria lui în El? Fiindcă
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
strune și struni - letargii nevralgii - nebuni - și străbuni melodia nu-i nouă: pe sub pereții mei goi - trec zilnic strigoi - cu pas marțial - doi câte doi marțial - marțial dar ce te faci cu lacrimile din stal? - se strâng fără sfială - avară agoniseală - cerească dârvală să ne rugăm pentru cei răi - ca și pentru cei buni: trec ciori printre pruni - desțelenind mireasma unor tot mai simandicoase nesuferinde lumi DEMONSTRATIV - TOT BATE VÂNT-VESTIREA demonstrativ - tot bate vânt-vestirea de parcă nu am ști și singuri să
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
ar fi fost, n-aș fi avut cum să vă povestesc, un rege nemilos și lacom, care își chinuia peste măsură supușii. Oamenii trudeau cât era ziua de lungă pentru bunăstarea stăpânului lor, fără a se putea bucura de vreo agoniseală, căci abia aveau de-ale gurii pentru a-și duce zilele de pe o zi pe alta. Nu puteau nici părăsi regatul pentru că oștenii regelui aveau poruncă să îi scurteze de cap pe toți cei care ar fi avut o astfel
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
legendele nepoților haiduci, din liniștea sihăstriei și sfintele răzvrătiri ale duhului dreptății. Cuvintele noastre carpatine sunt Magii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre dacoromâne, gătită în princiarele sale straie populare: toarse din aurul duhului, urzite din azurul agoniselii, țesute din argintul rugii și brodate pe purpuriul jertfei. Limba cuvântului, ca un clopot al gândului trebuie să cheme la viață, la trăire, la înnoire, la înfrumusețare, la mărturisire, la o continuă sărbătoare. Inima este altarul Dragostei și amvonul luminii
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
relație pământeană decât cea între părinți și copil? Undeva... în oraș... O bătrânică de 85 de ani, a avut o familie frumoasă, cu soț și copii. Cu douăzeci de ani în urmă și-a sacrificat, de comun acord cu soțul, agoniseala de-o viață, pentru a-și vedea cei doi copii croindu-și un drum stabil într-un viitor sigur, liniștit, să aibă o viață mai bună. Au vândut apartamentul cu trei camere, confort unu, apoi mașina, pentru a-și cumpăra
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
de pământ, batoză și tractor și curtea plină de animale. Ca și când acestea n-ar fi fost de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului[ G.A.C. = gospodărie agricolă colectivă - denumirea cooperativelor agricole de producție din România între 1949 și 1965.(n. red.).], formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
tindă cu pită caldă și mâncare Și bunătatea ta de la Dumnezeu Ne furișam adesea în odaie Unde aveai poze, amintiri, ,,doftorii,, În cufăr prosoape și ceva ,,straie,, Zestrea ta,... când noi eram copii Într-o batistă-n colț țineai bănuți Agoniseala ta pentru fiecare, Pentru zile negre...nu erau mulți Strânși de mâna ta cu sudoare Azi este atâta tristețe-n poartă La gard printre uluci un câine latră, u nu ne mai atepti ca altădată Cu bunătatea ta și pită
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
-i: „Ca trăitor în Antim este liniștit, bun slujitor, cu prestanță, întotdeauna caută binele. Cu viața morală ireproșabilă...“ Mai mult, în calitate de pictor bisericesc cu foarte multe comenzi, părintele Sofian câștiga destul de bine. Cu toate acestea, alt informator arăta că singura „agoniseală“ a părintelui era o bibliotecă, „singura avere pe care o prețuiește“. Securiștii erau nedumeriți: cum poate exista o asemenea persoană cinstită, conștiincioasă, lipsită de ambiții materiale, dar care să nu fie animată de idei comuniste? „Omul nou“ propus de ideologia
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
-i: „Ca trăitor în Antim este liniștit, bun slujitor, cu prestanță, întotdeauna caută binele. Cu viața morală ireproșabilă...“ Mai mult, în calitate de pictor bisericesc cu foarte multe comenzi, părintele Sofian câștiga destul de bine. Cu toate acestea, alt informator arăta că singura „agoniseală“ a părintelui era o bibliotecă, „singura avere pe care o prețuiește“. Securiștii erau nedumeriți: cum poate exista o asemenea persoană cinstită, conștiincioasă, lipsită de ambiții materiale, dar care să nu fie animată de idei comuniste? „Omul nou“ propus de ideologia
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
încă umblau prin sate după jaf și ucidere. Atunci ei deciseră să iasă din sat pe o potecă ascunsă, luând drumul refugiului spre Iudeea, sperând să scape acolo de nemiloșii invadatori. Așa se treziseră ei pe drumuri, fără casă, fără agoniseala lor de-o viață. Doar cu sufletele salvate și cu câteva lucruri încărcate pe măgăruș s-au ales! Era o situație tristă. Fugarii plângeau. Și Hannah era cât se poate de tristă. Văzând cât de deznădăjduită ajunsese viața acestor oameni
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
lor organizate de vechi tradiții" încă din cele mai vechi timpuri, mai ales că de la început li s-a promis că vor fi liberi, dar, neconcretizându-se aceasta pe parcurs, și-au luat treptat la propriu tălpășița, lăsându-și acolo agoniseala de o viață. Au preferat să-și vadă de drum, dar să fie liberi în credință, desigur nu cu ușurință au fost lăsați să plece.. Unii s-au întors în țara de baștină, căutându-și rădăcinile, alții în alte direcții
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
ro.wikipedia.org/wiki/Germani dobrogeni Nu, într-un final de a se vedea de unde atâta corectitudine... Urmașii acelora ce au construit biserica în sec. XIX, atunci când erau chemați de Hitler la ”țara mumă, prin sloganul -”Înapoi acasă!”, trebuind să părăsească agoniseala de o viață (iar), neștiind foarte sigur dacă Hitler se va ține de cuvânt, ei lăsau în urmă totul ordonat..până și lighenul cu apa din ultima îmbăiere aruncau și puneau la loc... Referință Bibliografică: Trecerea ... (III) / Valerian Mihoc : Confluențe
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
ce-o purtăm în spate, adună-n ea bune și rele, Cu cât trăim doar pentru sine, cu-atât poverile-s mai grele, Iar la final, la despărțire, când vrem un zbor spre cerul sfânt, Ferească Domnul să ne țină agoniseala de pământ, Am zice după suflet, gânduri, că suntem tineri, nu-i așa? Analizându-ne mai bine, realitatea-i altceva... Piciorul alerga pe cale și mâinile munceau de zor, Acuma, gârboviți de vreme, abia pășim, căci toate dor, Odat' cu trecerea
ANII VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373944_a_375273]
-
într-un adevărat eden. De altfel, unii au și împărtășit această convingere celor rămași aici cu cuvintele: Hier ist die Höle, dort ist die Paradies!* Aproape nimeni nu manifesta vreun regret că își lua lumea în cap, că lăsa aici agoniseala unei vieți, ba chiar au fost cazuri când, cu o furie oarbă, inexplicabilă, cei aflați pe picior de plecare au ținut să distrugă orice ar fi putut rămâne spre folosul celor rămași în urmă. Mă opresc în fața casei familiei Lewanski
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
întotdeauna, și cele mai profitabile. Ca urmare, n-are nici de data aceasta un motiv să creadă că analizele aprofundate ar aduce vreun plus de beneficiu. ...acum, simte că-i fuge pământul de sub picioare. Cu ochii minții vede cum toată agoniseala sa se spulberă și cum nu rămâne nimic în urmă. Intuitiv, îl inundă convingerea că nu poate fi și tată și un prosper om de afaceri. I se imprimă, singur, tabloul pierderii oricărei Puteri, din momentul nașterii bebelușului. Nu are
IV de LIA BEJAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374120_a_375449]
-
mari și răi cum erau nimeni nu îndrăznea să le țină piept, au prins să jefuiască în stânga și-n dreapta, iar în urma lor rămânea numai prăpăd. Ce om cu minte ar putea sta și ar privi cu brațele încrucișate cum agoniseala lui piere ca fumul într-o clipită? Bineînțeles că nici unul. S-au adunat deci oamenii la palatul Împăratului Negru și au prins a se sfătui cum să le vină de hac zmeilor. S-a adunat o armată uriașă cu oșteni
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
drumul cel puțin patru ore și ceva. Sunt peste treizeci și cinci de kilometri. - Crezi că ai să reușești să obții un preț bun? Să nu bați drumul de pomană! Avem noi nevoie de bani, dar nici pe degeaba să ne dăm agoniseala de un an, nu putem. Știi că a venit iar Ionel Beleaua - preceptorul, să ne amintească că nu am plătit dările la primărie! De fapt pe Beleaua îl chema Ionel Șerban, dar lumea îi spuneau Beleaua că îl considera o
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
crengile copacilor îmi mângâie părul. Gândurile mi se limpezesc ... Pe dreapta grădinii noastre se formează o străduță, cu trei case. Prima, fusese, pe vremea bunicului meu, “o casă proastă” ... în care se jucau cărți pe bani. Mulți își pierduseră acolo agoniseala, dar și mai mulți veneau pentru distracție. Când se îmbăta, proprietarul își juca nevasta. Era o femeie frumoasă și corpolentă, fără trac în situații ... mai intime. Eram copil când a murit femeia. Avusese peste 80 de ani, dar n-am
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
conducerii dictatoriale a cuplului Ceaușescu”, ca apoi să-i arate spectrul larg al libertății neînțelese, de la “comunism, cu față umană” la “condamnarea comunismului”. Ca în prezent, prin prostie și trădare, țara să fie obiectul unui “restitution in integrum” a întregii agoniseli a poporului. Spune autorul: “Principalele “realizări revoluționare” pe care le-a reușit noua “nomenclatură”, suspect de insistent promovată, au fost dezagregarea structurilor economice, pierderea piețelor, clătinarea instituțiilor și, în consecință, lezarea spiritului de creație al Națiunii și primejduirea identității sale
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
conducerii dictatoriale a cuplului Ceaușescu”, ca apoi să-i arate spectrul larg al libertății neînțelese, de la “comunism, cu față umană” la “condamnarea comunismului”. Ca în prezent, prin prostie și trădare, țara să fie obiectul unui “restitution in integrum” a întregii agoniseli a poporului. Spune autorul: “Principalele “realizări revoluționare” pe care le-a reușit noua “nomenclatură”, suspect de insistent promovată, au fost dezagregarea structurilor economice, pierderea piețelor, clătinarea instituțiilor și, în consecință, lezarea spiritului de creație al Națiunii și primejduirea identității sale
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
noastre după bani, Goanei după înavuțire cu mașini, țoale și vile, Cu învățături debile ce intră în câteva file, Cu o mască a minciunii, lăcomiei, fricii, urii, Toate într-o veselie și-un rânjet din colțul gurii, Dar din toată agoniseala strânsă într-o nebunie, Te trezești la repezeală trimis în grea surghiunie, Scos din cărți pe poarta vieții lăsând anii tinereții, Ajungând cumpăna sorții, anii grei ai bătrâneții. Atunci logica cea dreaptă, ce ți-a fost a vieții matcă, Nu
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
-nțelese , deși sunt desprinse ca oricare filă dintr-un calendar . Ne putem întoarce în cuaternar ! Mai avem temeiul, să strigăm apoi ? „- Ăsta-i obiceiul ! Averea păstrată din daci pân' la noi.” * Ni s-au dus părinții ... Am rămas stăpânii pe agoniseala ce-au strâs-o cu dinții ... Noi ne hârjonim ca pe un os - câinii. Greu ne regăsim, oricât ne-am răzbate, că mai suntem rude . Nici soră cu frate ! Împărțim căsuța, palma de pământ, aracul cu vița ... Nici un crezământ ! Ne târâm
PREA TÂRZIU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346301_a_347630]