618 matches
-
deținea un rol-cheie în opoziția antiamericană, pentru că tocmai ieșise învingător în alegeri un președinte dispus să împartă avuția națională cu poporul. Cam prea dispus, ziceau unii, care ajunseseră să se teamă că-și vor pierde și puținul pe care îl agonisiseră. Mă uit acum la mișcările tinerilor din lumea arabă și din fostele republici sovietice și mi se strânge inima când îi văd trecând prin aceleași experiențe dure, prin care am trecut și noi: sunt asupriți, nemulțumiți, așa că se întrunesc, elaborează
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_amadeo_gabriela_calutiu_sonnenberg_1345104401.html [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
în țară, și după ce-i aplică o bătaie cruntă se hotărăsc să se despartă. Este de fapt modul lui primitiv de a-și arăta puterea pe care o căpătase după ce devenise "cineva" datorită unor sume de bani pe care le agonisise.. Dar dorința lui de răzbunare este estompată atunci când află că soția lui este nepoata unui cunoscut șef de clan mafiot din oraș. Acțiunea romanului se desfășoară mai mult pe sălile și în camerele tribunalului, unde se derulează filmul procesului de
CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_la_romanul_urme_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/364588_a_365917]
-
și repede, și nu găseai un cocean fără patru‑cinci știuleți pe el. La fel de bine mergea și floarea soarelui și sfecla de zahăr. Drept urmare, veniturile colectiviștilor au crescut vizibil. Rezultatele concrete ale muncii au făcut ca cei mai harnici să agonisească bine de tot. Adevărat este, pe de altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei agricole, bărbat ori femeie, care să se întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți de porumb
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_10_.html [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
ce au mâncat. Varza o băgau la cuptor, dacă era bună, și aruncau în cratiță câteva jumări care țineau loc și de bucăți, că uleiul era scump pentru câți bani aveau ei la ziua de muncă. Banii ăia puțini se agoniseau pentru impozite și hrana familiei, pentru haine și alte nevoi, mai ales la cei care aveau copii minori care nu puteau produce pentru casă. Erau solidari țăranii, la o adică, la ceas de primejdie. Cine vedea milițianul aproape de capu’ locului
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_10_.html [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
convinsă că le poate atinge. „E bine să mă întind atât cât mi-e plapoma, vorba românului, că adevărată vorbă este asta! Când oi putea o să fac și facultate, Doamne ajută, o să lucrez altceva. Pe bani mai mulți și voi agonisi câte ceva pentru vremuri mai grele... Nu se știe niciodată ce aduce ceasu’ și poate oi avea și eu un copil... Da, dacă oi avea noroc de măritiș cu un om ca lumea. Da’ cine dracului, Doamne iartă-mă, că sunt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_1_marian_malciu_1327000577.html [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
două, s-au stabilit definitiv prin lagunele Costei Blanca. De-mi vine-a zice, vorba poetului: „că martie se poate duce, cu toți cocorii înapoi”. La fel, o spun și rezidenții străini de prin nordul Europei, sau românii veniți să agonisească ceva bănuți, care mereu amână să se mai întoarcă acasă. Da, cam atâta iarnă e pe la noi - foarte puțin - cât să bage de seamă unele plante că s-a scurtat ziua-lumină și să-și deschidă generos inflorescențele taman de Crăciun
TRIUMFUL PRIMĂVERII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 by http://confluente.ro/Triumful_primaverii.html [Corola-blog/BlogPost/344380_a_345709]
-
și nu merge pe ea, treci pe alături și du-te mai departe; căci ei nu dorm până nu făptuiesc rău și nu-i mai prinde somnul până nu fac pe cineva să cadă. Căci ei se hrănesc din pâine agonisită prin fărădelege și beau vin dobândit prin asuprire.” (Pilde, cap. 4,14-17) Orice ființă prin mișcare emite și absoarbe energie, generând în acest mod un câmp magnetic care atrage sau respinge ceea ce se află în apropierea sa. Când se cristalizează
DESPRE ÎNŞELĂCIUNE, FURĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_inelaciune_furaciune.html [Corola-blog/BlogPost/343188_a_344517]
-
stăm de vorbă, dar timpul și scaunul cu rotile în care era, nu i-a mai permis aceasta revedere. A fost înșelat! Practic, i s-au furat banii. Pierderea vieții nu i-a mai permis restabilirea adevărului. Pierduse tot ce agonisise prin muncă cinstită. M-a mișcat această întâmplare. Dar mai apoi, de câte astfel de înșelătorii am mai auzit! Un proverb românesc spune: „Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos că unii o vând prea ieftin.” Despre acest
DESPRE ÎNŞELĂCIUNE, FURĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_inelaciune_furaciune.html [Corola-blog/BlogPost/343188_a_344517]
-
este prin excelență un roman de tip realist, o frescă de o fidelitate aproape fotografică a realității majorității populației americane sărace din mediul rural, în perioada marii depresiuni economice din anii ‘30, când cei mai mulți dintre cei care nu reușiseră să agonisească suficient pentru a-și duce traiul într-o gospodărie proprie, lucrau ca muncitori sezonieri pe la marile ferme din regiune. El nu este un roman al unei evoluții, ci relatează un singur episod dramatic din viața a doi oameni, episod care
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-soareci-si-oameni-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
-s bani. Cumpărați ceva la copii, de altceva nu vă ajunge. Am fi vrut să vă putem da mai mult. Nu ne-am ales cu nimic din averea lui tata. A fost mare gospodar și tot ce a avut, a agonisit prin munca lui și a noastră: vii, livadă, păsări, vite , oloiniță, mașină de cusut Singer. În beciul nostru se întorcea carul cu 6 boi. Acești bani nu înseamnă nimic pentru mine. Eu aștept de ani de zile hârtia de reabilitare
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
Atlanticul, absorbit cu trup și suflet de un imens concern, inclus în grupul restrâns de monopoliști aflați la conducere! Parcă ieri se întâmplaseră toate! Și, deși nu se gândise prea mult la sine, la sufletul său, prin toate călătoriile sale agonisise tezaur de cunoștințe, de amintiri, reazem pentru retrăiri nostalgice... Ce mai, aflase multe, învățase multe, făcuse multe pentru el și familia sa, dar își reproșa că nu făcuse ceva special pentru cantemiriștii lui dragi, cu care simțise alături chemarea spre
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
GLODICI - DESPRE LĂCOMIE Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Meditând la scopul vieții pe pământ, poate veți ajunge la concluzia (dacă nu ați și ajuns) că ceea ce merită cu adevărat să agonisești de-alungul anilor este doar strictul necesar pentru a te putea bucura de viață cu adevărat. Să aduni atît cât e destul ca să rămâi mereu tu însuți, pentru a avea timp să prețuiești familia, prietenii și în primul rând pe Dumnezeu
DESPRE LĂCOMIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1396867599.html [Corola-blog/BlogPost/354099_a_355428]
-
în România. De ce? Pentru că acolo sunt „ai mei”, strămoși, moși, părinții... care își dorm somnul de veci... apoi prieteni, oameni de aceeași limbă, legături vechi, rădăcini... Am mulți prieteni acolo, chiar dacă pe unii nu i-am văzut fizic niciodată! Prieteni agonisiți de pe la revistele literare cu care am colaborat și colaborez... prieteni care aș vrea să îi întâlnesc sau care și-au exprimat dorința să mă întâlnească. Sunt mulți cei cu care am colaborat pe parcursul anilor. Peste 1000! Desigur că printre ei
PREGĂTIRI DE PLECARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1383907197.html [Corola-blog/BlogPost/342072_a_343401]
-
cântă mandolina./ Viață copacilor iar piere,/ Ceața le stinge-ncet lumina.” (Toamnei îi cântă mandolina) Faptul că autoarea și-a adunat avuțiile de suflet între coperte de carte e un lucru îmbucurător, pentru că, oricât ne-am strădui și oricât am agonisi, această mărturie este tot ceea ce rămâne. Și asta nu e puțin. Aceste poezii smulse din cămările inimii, purtând marca originalității, având multă culoare, străfulgerări poetice cu impulsuri lăuntrice, ne dau îndreptățirea să credem că vor avea ecou în inimile cititorilor
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1460620688.html [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului E așa frumos de creionat un portret afectiv al artistei Pompilia Stoian! Frumos, pe cât de frumos e să o și asculți! Ea-i bogatul spor sufletesc pe care nu-i nimeni să-l agonisească mai bine decât cine-o iubește! Cine se-ndeamnă să scrie despre ea adună în urmă fiecare fărâmă a vârstei fără să fie alungat de timp, ci rechemat de el! Pentru acesta, cuvântul nu e cuvânt, cuvântul este tronul gândului
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415811863.html [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia?” (I Corinteni 1, 18-20). Unde sunt toți aceștia, prietene al meu? Nu mai este nici unul. Doar tu ai rămas aici, viu și întreg în Biserica lui Hristos; tu, popor sfânt, agonisit de Dumezeu; tu, temelie pe care se zidește sufletul ortodox al neamului românesc; tu, singura lui salvare și dăinuire prin veacul acesta. Cuvânt rostit în Biserica Radu-Vodă, în cea de-a patra miercuri a Postului Mare, la 5 aprilie 1978
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) by http://balabanesti.net/2015/12/28/pr-gheorghe-calciu-nimic-din-ceea-ce-se-petrece-in-lumea-aceasta-nu-este-un-joc-al-intamplarii-inconstiente-cuvantul-5/ [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
să le ia dracu - Guvernul, pre limba română! Ce-i așa greu de văzut cum stăm? Dacă acest articol va fi citit de vreun cretin de la Ministerul de Finanțe - se vor inventa noi impozite pentru a stoarce tot ce am agonisit până acum. Și uite că se va ajunge la ceea ce spuneam în cărțile mele: POPORUL versus STAT. Mai pe înțelesul lumii - Războiul Civil. Ștefan Doru DĂNCUȘ București 25 august 2013 Referință Bibliografică: Ștefan Doru DĂNCUȘ - DIN ROMÂNIA (3) / Ștefan Doru
DIN ROMÂNIA (3) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Stefan_doru_dancus_din_ro_stefan_doru_dancus_1377495466.html [Corola-blog/BlogPost/364961_a_366290]
-
vreme este să plângi și vreme să râzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuești; vreme este să arunci pietre și vreme să le strângi; vreme este să îmbrățișezi și vreme este să fugi de îmbrățișări; vreme este să agonisești și vreme să prăpădești; vreme este să păstrezi și vreme să arunci; vreme este să rupi și vreme să cosi; vreme este să taci și vreme să grăești; vreme este să iubești și vreme să urăști. Este vreme de război
Toate la timpul lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82360_a_83685]
-
în Madeira și din acest motiv mă simt și eu foarte afectat de acest dezastru. Doresc să-mi exprim empatia pentru membrii familiilor afectate dar și pentru cei care, în doar câteva ore au pierdut tot ce au reușit să agonisească într-o viață. Uniunea Europeană se află sub microscop în special acum, când locuitorii din Madeira și Franța au nevoie nu doar de empatia noastră ci, mai mult decât orice altceva, de asistența financiară pe care o putem oferi prin Fondul de solidaritate
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
nici o profesiune sau meșteșug, deși ar avea mijloace și putință de a o face. Sînt considerați tot că vagabonzi, supuși la măsurile și pasibili de pedepsele contra vagabondajului, toți indivizii cari, fie că au sau nu un domiciliu oarecare, isi agonisesc hrană practicând sau înlesnind pe cale publică acțiuni ori jocuri imorale, meserii degradatoare sau, în fine, orice acte ilicite pentru cari nu li s-a aplicat vreo altă pedeapsă. Articolul 3 Se considera cerșetori, pasibili de pedeapsă în sensul acestei legi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134218_a_135547]
-
familia Leurei și a lui Urmăn , doi copii jucăuși nevoie-mare și neastâmpărați așa cum bine le stă copiilor de sama lor. Nu erau prea mari: Urmăn avea vreo șapte anișori, surioara lui, Leura șase. Mama și tatăl copiilor trebăluiau mereu ca să agonisească cele de trebuință traiului de zi cu zi. Era o zi de început de vară, cu soare și cer senin și în tihna acelor locuri nu se auzea decât țârâitul greierilor și vocile oamenilor ce coseau iarba pentru vite. Cu
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435995517.html [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
zile, încep pregătirile pentru Anul Nou. Femeile gătesc bucate alese, ca și la Crăciun, dar nu au voie să taie pasări, zicând că „dacă tai galiță la Anul Nou, tot anul ce urmează vei împrăștia precum galița, tot ce ai agonisit” In seara de Anul Nou se umblă cu capra. Este un joc cu măști, la care participă băieți între 13-14 ani. Ei sunt îndrumați de o persoană vârstnică, dar care nu îi va însoți. Toți sunt mascați, dar masca cea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
acest oraș de la malul Dunării, se află în România. În 1940 în urma unei decizii dramatice, forțată de împrejurări istorice ostile, România cedează Cadrilaterul Bulgariei iar românii de acolo sunt obligați să se refugieze în România lăsând în urmă tot ceea ce agonisiseră. Artista rămâne profund marcată de locurile copilăriei și de apropierea de Dunăre care îi vor influența decisiv viat și multe dintre creații.Este fiica cea mare a învățătorului, inspectorului școlar și ofițer Mihail Danet și al învățătoarei Georgeta în acte
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
sfârșește într-un mod tragic. Conașul Văleanu, donjuanul facil care-i făcea curte Firei, este ucis de un tânăr de pe moșia lui, iar Fira moare din pricina remușcărilor. Dinu, tutorele familiei după moartea fierarului, pierde bruma de avere pe care o agonisise într-un proces cu Vlaicu, arendașul moșiei lui Văleanu, și se retrage în satul lui. Romanul "Cel din urmă armaș" prezintă povestea unui fiu de boieri, cu studii în străinătate, care-și toacă toată averea și se sinucide, iar romanul
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
-lea într-un sat nedenumit (se dă numai inițiala D.) din Bucovina aflată sub stăpânire austro-ungară. În centrul narațiunii se află conflictele din familia prosperă a lui Ivonika și a Mariei (Marikăi) Fedorciuk. Fiind harnici, ei au reușit să-și agonisească o avere frumoasă, muncind pământul, dar lucrând și la construirea căii ferate, devenind astfel cei mai înstăriți țărani din sat. Fiul lor cel mare, Mihailo, este harnic și își ajută părinții, dar a trebuit să-și părăsească familia pentru a
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]