615 matches
-
în brate-acus Chiar de-am judecat mult; Și l-am pus cu mine-n pat, Nu mă pricep artistic, Fiindcă tata e plecat... Cuvântul să-l învârt, A plecat greu să muncească, Cum n-am știut nici legea Bănuți să agonisească, S-o-nvart cu interes; Eu să pot avea mâncare De-aceea, totdeauna, Și hăinuțe de-mbracare. Necazuri am cules. Să am cărți și jucării, Dar,am inima pură Caiete,că alți copiii, Și suflet de copil, Mama mea să stea
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
luat în brate-acus Chiar de-am judecat mult;Și l-am pus cu mine-n pat, Nu mă pricep artistic,Fiindcă tata e plecat... Cuvântul să-l învârt,A plecat greu să muncească, Cum n-am știut nici legeaBanuti să agonisească, S-o-nvart cu interes;Eu să pot avea mâncare De-aceea, totdeauna,Si hăinuțe de-mbracare. Necazuri am cules.Sa am cărți și jucării, Dar,am inima puraCaiete,că alți copiii, Și suflet de copil,Mama mea să stea cu
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
ceea puteai lua din apa pârâiașului ce-i despărțea și despre care se zicea că e vie, de vindecă răni sau chiar te mântuie de moarte... Tocmai acolo, mânat de glas curat de Maică, a răzbit, a așteptat și-a agonisit din apa aceea. Dar n-avea liniște! Îi zicea sfânta șoaptă în ureche despre un smârc mocirlos, ascunzișul unei alte ape... Apoi, pe drumul de întoarcere, din mlaștina aia verde și mirositoare, a luat un ulcioraș de apă moartă... Știa
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
-și vadă soțul. Când l-a văzut s-au îmbrățișat îndelung. Era totul în ordine. Se avea unul pe celălalt și asta era important. „Ne-am luat din dragoste și nu aveam nimic. Acum am pierdut aproape tot ceea ce am agonisit zeci de ani, dar le vom face împreună. Ce mă făceam dacă mă căsătoream din interes? Să nu vă căsătoriți doar din dragoste. Aceasta e fericirea încă de pe pământ”, a ținut să mă sfătuiască. Ce diferență dintre așa zișii “oameni
CĂSĂTORIA – UN ANGAJAMENT PE VIAŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352621_a_353950]
-
bunicilor”. Din casa bunicii Diana a plecat bogată de fiecare dată - „Mă simt atât de bogată,/ cum nu mă gândeam vreodată că se poate/ pornind acum, sfielnic, pe-un drum spre nemurire/ unde trăirile divine sunt dincolo de toate...// Din comorile agonisite/ - flori de suflet împletite în roiuri de stele -,/ un murmur de copilă se-așează lin, cuminte,/ pe pragul drag, curat, al casei părintești din Călățele” („Bogăție”), luând cu sine toate dorurile născute acolo, la poalele Apusenilor: „Mi-e dor de
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
vremuri au rămas în urmă. După plecarea soției sale acum trei ani, viața nu mai avea același farmec. Nu mai trăia emoțional cu aceeași intensitate. Se dedicase muncii și dorinței de a face un turism de calitate. Investise tot ce agonisise în cei cincisprezece ani de activitate turistică, plus împrumuturile bancare, pentru a ridica standardul de calitate al Complexului său. Era singurul din Neptun care avea hotel, restaurant, discotecă și bază de tratament, frecventat încă de înainte de revoluție de către turiștii străini
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
a cărui voință a fost întotdeauna siluită) sau printre cei care se ocupau cu furturile din avutul comun (de la cărămizi, ferestre, uși, țevi, la tractoare „Că din tractoarele de la SMA am apucat și noi vreo două cu care să ne agonisim ceva”.), cu practicarea bișniței, ce i-ar putea îmbogăți: „Acu, cât nu s-a prins lumea despre noul mers al vremilor.” Și, nu în ultimul rând, cu aderarea la noile formațiuni politice care se înfiripau peste tot. În esență, „Un
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
GLODICI - DESPRE LĂCOMIE Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Meditând la scopul vieții pe pământ, poate veți ajunge la concluzia (dacă nu ați și ajuns) că ceea ce merită cu adevărat să agonisești de-alungul anilor este doar strictul necesar pentru a te putea bucura de viață cu adevărat. Să aduni atît cât e destul ca să rămâi mereu tu însuți, pentru a avea timp să prețuiești familia, prietenii și în primul rând pe Dumnezeu
DESPRE LĂCOMIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354099_a_355428]
-
dramă suferită de poporul nipon, am început, încet-încet, să îmi întăresc și mai mult convingerea că viața unui om atârnă mereu de un fir de ață, omul fiind supus oricând unei morți subite, dar și ideea că tot ceea ce omul agonisește într-o viață, poate să dispară în doar câteva clipe. De aici pot rezulta ușor două concluzii: prima, conform căreia viața este în general scurtă și uneori se termină mai repede decât ne-am aștepta, iar cea de-a doua
CUM POŢI PIERDE TOTUL ÎNTR-O CLIPĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354126_a_355455]
-
minimalizat, mai ales dacă privim acest tragic exemplu, care a ațintit pentru mult timp privirile a miliarde de oameni de pe întreaga planetă. Desigur, chiar și atunci când oamenii mor de bătrânețe și nu din cauza unui accident, în final, tot ceea ce au agonisit, va trece în posesia altora și nu vor lua nimic cu ei în mormânt. Poate că în acest context, ar trebui să reconsiderăm punctul nostru de vedere asupra vieții în general, și asupra obiectelor de care tindem să ne atașăm
CUM POŢI PIERDE TOTUL ÎNTR-O CLIPĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354126_a_355455]
-
în viața mea de pana-acum. Hm, banală întrebare! Și-un și mai snob răspuns, mi-am zis ! Oricare om și-ar pune-o. Dar, ce-ar răspunde oare ?! Nimic de luat în seamă n-am făcut. A ! ce-am agonisit, cu ce-am rămas, ce fac acum ? Sunt vorbe goale, Trecătoare că un fum. Dar, CE RĂMÂNE ?? mi-am mai zis, Dorind cu încăpățânare acel răspuns, mai optimist. Îmi derulăm cu ochii minții Tot filmul vieții, puțin cam trist. Deodată
SENSUL IUBIRII de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354258_a_355587]
-
Nou; Sf. Mc. Nestor; Sf. Ier. Iachint-mitropolitul Țării Românești, precum și celelalte sărbători dintre ele. Gospodarii de frunte doldora de roadele muncii lor, nu mai prididesc. Nu mai au timp de altceva, să privească în sus sau împrejur, ci doar să agonisească. Se spune că Mântuitorul Iisus Hristos alege o ceată de îngeri din Corola Sa cerească, sub directa îndrumare a Maicii Sale, cerându-le să picteze pe cerul României, după modelul cozii de Păun, CURCUBEUL TOAMNEI-ochi de păun-superbi aștri, de toate
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
sihastrul se ruga lui Dumnezeu. Acolo s-a nevoit mulți ani pustnicul în post, în rugăciune și în alte neștiute osteneli. În tradiția locului se spune că pustnicul nu primea nici un fel de mâncare de la nimeni, ci singur și-o agonisea din pădure. Numai ursul, ca ucenic credincios, îi aducea vara în peșteră rugi de zmeură și mure. Se mai spune din bătrâni că, odată, doi vânători au pândit ursul în zmeuriș ca să-l împuște. Apoi s-au luat după el
PUSTNICUL SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357110_a_358439]
-
pupă mâna iar ea, sentimentală, nici nu-i ceru tariful. Însă acest ultim aspect îi provocă o criză de furie lui Ciordel, zis Tamango, protectorul ei, care-i mardi niște dupaci foarte profesioniști și-i luă din chiloți tot ce agonisise dansând. Mucii împletiți cu sângele din nas îi ridicară lui Vasile părul pe spate. Era totuși un moldovean care avea jacă deci știa și ceava batai! În consecință, Ciordel rămase lat pe podele cu ficatul cumva la vedere spre bucuria
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
esențial în temperarea afectului cititorului sensibilizat de empatia cu aceste personaje complexe și pline de o viață grea, dar trăită din plin. Cartea este fascinantă pentru că prezintă destinele unor oameni care au fost nevoiți să lase în urmă tot ce agonisiseră până când au luat decizia de relocare. Și când te afli în această situație, te agăți mult mai puternic de orice amintire. Orice sentiment devine mai pregnant și fiecare experiență mai importantă. Mulți dintre cei care pleacă ajung să-și aprecieze
CÂND DRAGOSTEA DE VIAŢĂ ÎNVINGE DORUL DE ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357401_a_358730]
-
era din Tălmaciu, Ritivoi o chema de fată. Se trăgea din același neam cu Ion Ritivoi, despre care nea Mitică mi-a spus că este cel mai harnic om din câți întâlnise. Și el stătuse ani buni în străinătate ca să agonisească ceva pentru familie, apoi revenise acasă. Socrii lui nea Niculiță aveau o casă mare, în Tălmaciu, în care mai târziu, probabil după naționalizare, funcționase școala din sat. Pe vremea aceea, Sebeșul de Sus avea statut de comună, iar la conducere
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
fir roșu toată această manifestare. În anul 1764, an de prigoană în Imperiul Austro-Ungar, 88 de familii din Șinca Veche, pentru a-și putea păstra credința ortodoxă și a nu participa la regimentele de grăniceri, au lăsat tot ce-au agonisit ei și străbunii lor de-a lungul timpurilor, au luat clopotul bisericii „în spinare” și s-au dus. L-au suit peste crește și l-au coborât prin văi, fără a traversa vreo apă, căci altfel clopotul și-ar fi
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
Katy Perry, Ray Charles... întreaga enumerare este extensivă...! Susține concerte, spectacole de autor, turnee în țară și în străinatăte, la românii din Diaspora, nu este animat de orizonturi politice, este apolitic, nu este ahtiat după îmbogățire, și-a făurit și agonisit necesarul decent al vieții, are prieteni cei mai vechi, mai mulți, și mai buni, la Galați, prieteni „trăiți”, nu „făcuți” (sunt chiar cuvintele artistului) - celor neprieteni le transmite: „le doresc să fie sănătoși și să aibă parte de tot ce
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
că mă duc să vă pregătesc loc?” (In. 14. 2) În genere, creștinismul nu este împotriva bunurilor, a averii, dimpotrivă, atunci când aceasta este câștigată prin muncă cinstită și fără să fie în defavoarea celorlalți, este recunoscută și chiar consfințită de Dumnezeu: “agonisită cu dreptate este dată omului de Dumnezeu, fiind un semn al binecuvântării cerești” (Fac. 24,35). Ceea ce ne aduce însă mereu aminte Sfânta Scriptură este faptul că noi nu suntem proprietari de drept ai acestor bunuri, ci cel mult niște
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
mulți puteau fi fericiți! Acum, mă rog cât mai trăiesc, fiindcă ești bun și iertător, Ajută-mă, să nu greșesc, să mai pot fi de ajutor! Patru copii mi-ai dăruit și-o nepoțică. . .FLOARE RARĂ, Nimic din ce-am agonisit, nu face cât așa, COMOARĂ ! De-aceia Doamne, te implor, veghează-i pașii pe pământ, Că drumul veții nu-i ușor, fă-l luuung, cu dragoste și cânt! Dă-i harul de-a cânta duios, de-a spune glume ca
MĂRITE STĂPÂNE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358296_a_359625]
-
trecutul, prezentul și mai ales, nesiguranța viitorului, o asupreau prea mult. Și trebuia să se elibereze. Eliberarea s-a produs treptat, pe măsură ce înainta în scrierea cărții. Nu mai voia să țină nimic pentru sine. I se părea o impietate să agonisească, să tezaurizeze stări, cuvinte și sentimente, numai pentru ea. Mai ales că avea de îndeplinit o misiune. O misiune este o sarcină pe care și-a asumat-o cu strângere de inimă, dar care, curând a devenit o datorie morală
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
făcut voia vrăjmașului. Pe aceștia o să-i aștepte diavolul, după cuvântul: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui” (Matei 25, 41). Fiecare va merge, după această viață, cu tot ceea ce a agonisit în această viață, cu bagajul lui sufletesc, de cugetare, de simțire și de fapte. Prin urmare, cuvintele noastre sunt puține și neputincioase pentru a putea spune cât bine a făcut Preacuviosul nostru Părinte Petroniu Tănase, datorită ținutei sale morale și
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
asemenea lor (Matei 7, 12) Și pe harta duhovnicească a lumii se petrec lucruri noi. Deprinderi și bunuri duhovnicești, cunoscute și folosite altădată numai de călugări, au început a fi cunoscute și folosite de o lume mai largă. Bunurile spirituale agonisite cu migală, vieți de-a rândul în incinta mănăstirilor, au trecut azi dincolo de ziduri și au început să trăiască din ele și oamenii din lume. Privind lucrurile mai aproape, ai impresia că, așa cum dezlegările la marile probleme de știință întâi
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
același lucru: Dacă omul care-și subțiază mintea, ca să pătrundă în tainele tuturor firilor, întru toată cunoștința, este bogat în pricepere și înțelegere, întru toată cunoștința, dar are sufletul întinat de stricăciunea păcatului și din toată strădania lui nu a agonisit îndemn către împlinirea cea mai de pe urmă a sufletului său ci, dimpotrivă, i se pare că acolo unde stă e limanul izbăvirii, se cuvine a ști că lumea nu are pe nimeni mai de plâns decât acesta. Fiindcă înseamnă că
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]