3,907 matches
-
și aproape mai deloc cunoscut în restul Europei). La cincizeci de ani de la acea ediție, noul traducător și prefațator al lui Arghezi constată situația neschimbată, și încearcă să avanseze câteva explicații: să fie de vină tematica uneori vetustă, imaginarul său agrar sau acele trimiteri locale la forme de religiozitate populară, greu de echivalat, nu doar lingvistic, ci și cultural, în spațiul altei literaturi? Să fie de vină bascularea, încă indecisă, între tradiție și modernitate? Sau, pur și simplu, limbajul lui Arghezi
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
suntem suficient de recunoscători” Regelui Ferdinand I, care în 1922 se încorona la Alba Iulia ca Rege al României Mari. Nu pot să nu remarc două lucruri făcute de Ferdinand după ce a devenit rege al României Mari: a făcut reforma agrară și i-a împroprietărit cu prioritate pe veteranii din primul război mondial și a așezat România pe baza unei Constituții moderne, din 1923”, a spus Băsescu. Președintele n-a pierdut ocazia să atace USL, spunând că cei care au lucrat
Băsescu, între elogii aduse Regelui Ferdinand I și atacuri la USL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35952_a_37277]
-
spiritele „rele”, duhurile sunt și de un soi și de altul, cîteodată chiar sortite dispariției, cum ar fi „duhul sărbătorii”, comentat de Vasile Băncilă. S-ar putea menține distincția cu care, spre deosebire de Blaga, operează Noica, între sufletul pastoral și cel agrar al românului? Puțin probabil, socotește Alexandru Surdu, întrucît doar populațiile nomade puteau fi autentic pastorale: „Situație ilustrată de marii cărturari de Școală Ardeleană, aceea că oamenii acestor locuri nu sunt doar posesori de pămînturi, cum au fost ocupanții străini, nu
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
XIX și până la începutul secolului XX. Transilvania era valorizată din punct de vedere istoric, ideologic, ca loc de naștere a poporului român, dar și economic, economia fiind complementară cu a Regatului României. Avea industrie și resurse minerale, care completau caracterul agrar al economiei din Regat. Acesta avea petrol, cereale, forță de muncă ieftină. -Integrarea venea de la sine. -Nu este așa. România era o țară mică la acea vreme, fără forță economică, cu o armată slab dotată și resurse puține. Fără momentul
Marea Unire din 1918 - Controverse necunoscute despre constituirea României Mari by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31868_a_33193]
-
î.d.Ch, în timpul marii migrații celtice, triburile tauriscilor s-au stabilit în nord-vestul viitoarei Dacii (să nu uităm, colindele cu Ler împărat au o densitate mai mare în Transilvania). Aceste triburi celtice au adus în arealul Daciei intracarpatice climaxul agrar recunoscut de arheologi: plugul cu brăzdar de fier, coasa, morile circulare de măcinat cereale, roata olarului cu turație rapidă etc. Creatorii culturii La Tène, celții au influențat nu doar agricultura geto-dacilor, ci, foarte probabil, și riturile legate de ciclul anului
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
recunoscut de arheologi: plugul cu brăzdar de fier, coasa, morile circulare de măcinat cereale, roata olarului cu turație rapidă etc. Creatorii culturii La Tène, celții au influențat nu doar agricultura geto-dacilor, ci, foarte probabil, și riturile legate de ciclul anului agrar, cu precădere a capului anului, când se făceau urările de belșug (colindele) pentru noul an agrar. De aici, poate, și unitatea obiceiurilor de Crăciun din fostele arii de locuire celtică. E suficient să amintim azi obiceiul românesc al colindului cu
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
cu turație rapidă etc. Creatorii culturii La Tène, celții au influențat nu doar agricultura geto-dacilor, ci, foarte probabil, și riturile legate de ciclul anului agrar, cu precădere a capului anului, când se făceau urările de belșug (colindele) pentru noul an agrar. De aici, poate, și unitatea obiceiurilor de Crăciun din fostele arii de locuire celtică. E suficient să amintim azi obiceiul românesc al colindului cu „capra”, întru totul asemănător colindului galez cu „iapa” (y fari lwyd); sau comparați vasilca propițiatorie românească
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
după cum susțin alți scriitori, ci discipolul său, tracul Zamolxis”. Pe această punte balcano-irlandeză creată de migrația vechilor celți a putut circula nu doar complexul de legende legate de numele misteriosului Ler, dar și cultul misteric al zeilor Cabiri (Kαβειροι), divinități agrare, dar și ale navigației atestate din sud-estul Europei până în Irlanda. În Irlanda, spune Diodorus Siculus în Bibl. hist., IV, 56, 4, „celții, care locuiesc pe malurile Oceanului, slăvesc - dintre zei - mai ales pe Dioscuri (Cabiri)”, cei care „au ajuns acolo
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
pe Dioscuri (Cabiri)”, cei care „au ajuns acolo din vremuri străvechi, străbătând Oceanul”. Aceste zeități gemelare au generat în arealul tracic cultul „cavalerilor danubieni”, cult relaționat de cercetători zeilor Cabiri, Marii Zei (Theoi Megaloi) din Samothrace, divinități în același timp agrare și protectoare ale navigației. Despre cultul lor misteric vorbea plin de admirație Diodor: „Nimeni - în afară de cei inițiați - nu poate afla aceste taine. Se pare că Zeus cel dintâi i-a inițiat pe străini în misteriile despre care vorbim și care
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
poate fi echivalentul precreștin al lui doamne, anafora de adstrat creștin nefăcând decât să-i sublinieze lexemului remanența sacrală, cea care descinde din miturile despre Llyr, zeul celt al apelor și al furtunii, o divinitate extrem de importantă pentru orice cult agrar. În marginea acestei concluzii, putem opina și că explicația lui Dumitru Dan (în Noua revistă română, vol. III, nr. 26/ 1901, p. 85-91), preluată de toate dicționarele românești (v. DEX, DM) este incompletă: ler nu provine din ebr. halelu-iah ‘lăudați
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
dacă o plesneai de perete, rămînea lipită. Avea un gust acrișor și era sățioasă, chiar dacă nu deosebit de hrănitoare. Colegii care veneau de la țară erau revoltați în special din cauza colectivizării forțate din anii '50, făcută după model sovietic și numită reformă agrară. Țăranii, cărora li se luaseră animalele și pămîntul, care pentru ei erau la fel de importante ca și familia, erau marii opozanți ai regimului. La țară s-a ajuns la ciocniri violente; cu mare brutalitate s-a impus colectivizarea. Nu mai aveai
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
maiorul de vânători lipsea, fiind la concentrare; pe Manda cu bărbatu-su, deputatul Stăniloaie, care aduse și pe prefectul județului, Toader Tudose (venise și rândul poporului să ia frânele puterii), pe câteva �personalități" din Târgoviște, președintele federalei, președintele unei bănci agrare, câțiva avocați, �oameni de finanțe", cum spunea popa, cu importanță, încântat de atâția târgoveți cu trecere și la București. Erau vreo treizeci în tot; întinse două mese mari sub cei doi nuci stufoși din grădină, chiar lângă fântână. Mâncare și
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
parc de brazi de jur-împrejur, până în fund de tot, la �curmătura dealului"... Vedea mare, modern... Va avea nevoie, firește, de bani; vor contribui toți ginerii și feciorii lui; vor apela și la cooperativă, și la federală, și la o bancă agrară, și la vreo bancă din București; avea nevoie de concursul autorităților, al statului, pentru că era vorba de o bogăție națională și de sănătatea publică (�nu-i așa, domnule doctor?" - pentru că era de față și doctorul primar al județului). Toți îi
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
observa și el că proiectul de modernizare al Școlii Gusti se situează între modelul civilizației franceze și cel al culturii germane: "Cu o burghezie firava, adesea majoritar alogena, România a fost și a rămas cea mai compactă societate rurală și agrara din Europa. Cu (această situație socială n.n.), a trebuit sa croim o națiune modernă. Modelul a fost civilizația franceză, mijlocul a fost însă cultură germană. Ceea ce a rezultat a fost o construcție culturală a națiunii, care își găsea sursă și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
clientelismului. Adevărul nu poate fi decât unul parțial, din moment ce clientelismul există în spații care nu au avut nicio legătură cu lumea otomană. Mutând un pic planul discuției, este cu deosebire cunoscut faptul că rețelele de control al votului din societățile agrare, implică prezența unor lideri și patroni locali care au rolul unor activiști politici, aceștia recrutând sub-lideri care vor acționa electoral în numele partidului care i-a angajat 10. Cum sărăcia, izolarea și slabă educație constituie terenul fertil pe care se dezvoltă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
autoarea a prezentat-o a fost că: Risorgimento a fost un proiect care a eșuat. Pornind de la această afirmație Gramsci a introdus în spațiul teoretic mai multe concepte cum ar fi: "blocco storico" (blocul istoric), "mâncata rivoluzione agraria" (lipsa revoluției agrare), "questione meridionale" (chestiunea meridionala), "hegemonia" (hegemonia), "trasformismo" (transformism), "rivoluzione passiva" (revoluția pasivă) sau "rivoluzione senza rivoluzione" (revoluție fără revoluție). Concluzia cercetării este că întreaga gândire gramsciană are ca scop demonstrarea cauzelor și a mecanismelor care au condus la eșecul proiectului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fenomenului risorgimental se fundamentează pe ideea că Risorgimento a fost un proiect care a eșuat. Pornind de la această afirmație Gramsci a introdus în spațiul teoretic mai multe concepte cum ar fi: "blocco storico" (blocul istoric), "mâncata rivoluzione agraria" (lipsa revoluției agrare), "questione meridionale" (chestiunea meridionala), "hegemonia" (hegemonia), "trasformismo" (transformism), "rivoluzione passiva" (revoluția pasivă) sau "rivoluzione senza rivoluzione" (revoluție fără revoluție)5. Gramsci folosește aceste concepte pentru a identifica și analiza elementele constitutive ale proiectului politic impus de liberalii democratici întregii societăți
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și Sud că forma de exploatare directă între Metropola și colonii. Analiza să e mult mai subtilă prin introducerea conceptului de hegemonie 6. Prețul acestui compromis a fost că a impus o ruptură permanentă între Nordul industrial dezvoltat și Sudul agrar subdezvoltat. Această falie a fost transmisă din generație în generație, nefiind niciodată rezolvată (până la data realizării Caietelor). Tema raportului dintre Nord și Sud a fost analizată de Gramsci în cadrul temei intitulată "quistione meridionale" (chestiunea meridionala)7. Conform teoreticianului sard, reacțiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
apariția statului și crearea unei identități naționale italiene. Gramsci a arătat că, aceasta unificare teritorială a avut cu precădere un caracter administrativ. Crearea statului italian nu a adus cu sine rezolvarea raportului dintre sat și oraș, în Sudul subdezvoltat și agrar și între Nord și Sud. Dimpotrivă, a creat disparități majore și între spațiul urban din Nord și cel din Sud. La momentul unificării, orașul Napoli, capitala teritoriilor meridionale, era mult mai dezvoltat din punct de vedere comercial și economic având
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a eșuat, deoarece nu a creat o solidaritate internă în plan național, si nu a adus o prosperitate distribuită unitar pe întreg teritoriul peninsular. Creșterea economică și bunăstarea s-au concentrat în Nord, în timp ce Sudul a rămas încremenit în realitățile agrare și preindustriale caracteristice regatului Siciliei. Menținerea acestei stări de fapt s-a realizat prin măsurile restrictive luate de instituțiile de forță ale statului. Pentru Gramsci, acest proces nu a angrenat Sudul, preferându-se atragerea oportuniștilor în loc să fie angrenate acele straturi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și instituirea regimului că forma a revoluției pasive. Ipotezele promovate de teoreticianul sard sunt următoarele: 1) apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; 2) colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 21; 3) fascismul este un nou instrument al dominației de clasă, apărut cu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sfera economiei și finanțelor. Prin urmare, compoziția Consiliului arată în felul următor: - Constantin Garoflid era Președintele Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole. Fiind ales senator la categoria agricultură, reprezenta Liga Agricolă în Senatul corporatist, el fiind și fost membru al Ligii Agrare; - Constantin Angelescu era Directorul General al Băncii Urbane, fost membru al PNL a fost ales deputat în parlamentul corporatist, la categoria industrie și comerț, în circumscripția electorală București; - Ion Gigurtu era Administrator delegat și director al Societății "Mică" și reprezentant
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
interiorul societăților liberale, pe fondul conflictelor existente pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste"16. Al doilea tip de abordare se referă la realitățile interne ale Italiei din perioada risorgimentală și postrisorgimentală. Prentru Gramsci, colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 17; fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului 18
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
21 aprilie 1893 și a avut ca membri marcanți pe Ion Nădejde, Vasile C. Morțun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan C. Frimu, Mihail Gheorghiu Bujor, Cristian Rakovski ș.a. A avut revendicări asemănătoare celorlalte partide socialiste din Europa (vot universal, legislația muncii, problema agrara etc.). S-a desființat în 1899 când mai mulți lideri (trădarea generoșilor: V. Morțun, I. Nădejde, C. Stere) au trecut în rândul liberalilor. Așa cum spuneam, încheierea războiului de Independență a însemnat și o modificare a statutului României pe plan extern
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
la colectiv!? - Am dat?! Au luat! Parcă a dat careva?!... Au luat ăștia care n-aveau nici izmene pe ei! Tremurau, că ne pricopsim noi! Nu ții minte? - E, nu?! Întâi au luat caii! De, dușmanii de moarte ai Revoluției Agrare! Și-apoi, salam și bocanci... Ca să vezi! Și-apoi, cu câinii! I-ai! Și... tot la tăbăcit! ... Că mi s-a rupt sufletul! Dac-o mai țineau așa, ne tăbăceau și pe noi! - Mai știi? Pe la Canal, pe la Gherla sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]