1,906 matches
-
de la „începutul Cotrocenilor“ până la „Leu“, mirosul rustic de levănțică din autobuzul 36 este „parfumul fanaticei din august trecut intrând în vagonul de campanie“, „duhoarea de piele răscoaptă a țiganului pirat îi apăru în minte, chiar acum, în vibrația levănțicăi“, olfacțiile agronomului legându-se între ele „după legi mai trainice decât ale vederii“: acestea sunt legile nescrise ale detenției în capsula poveștii, care anulează reperele temporale și spațiale prin apelul la memoria afectivă. Locul în care se adună poveștile, urcând ca somonii
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
case tip, încărcate cu povești (a lui Megaclide Pavelescu și a familiei Floașu): „Abia acum, când casa se încărcase de povești, vrând să capete o notă a ei, distinctă, își dădu seama că era identică, dar absolut identică cu a agronomului, case tip“; atmosfera din Clopeni este regăsită de meteorologul stagiar Gigi Cristescu pe vârful Plavăț, unde Păstrămoiu îl introduce „în poveștile Stației“. În Galeria cu viță sălbatică, textul urmărea viața; în Însoțitorul, textul creează text, trucând viața. Iată cele două
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
Constantin Țoiu (Tinerilor naratori români sexoși) Acum venise rândul lui Pavelescu; Șușu obosind, luase el cuvântul, ca agronom mai bătrân... Tânărul agronom Titi Streașină, protejatul său, trimis în experiență în Statele Unite - povestea Pavelescu - mergea spre miază-noapte împreună cu prietena lui, Miriam, o negresă, în rabla lor de Buick, pe una din autostrăzile late, nesfârșite, părând că duc nicăieri. De
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
Constantin Țoiu (Tinerilor naratori români sexoși) Acum venise rândul lui Pavelescu; Șușu obosind, luase el cuvântul, ca agronom mai bătrân... Tânărul agronom Titi Streașină, protejatul său, trimis în experiență în Statele Unite - povestea Pavelescu - mergea spre miază-noapte împreună cu prietena lui, Miriam, o negresă, în rabla lor de Buick, pe una din autostrăzile late, nesfârșite, părând că duc nicăieri. De condus, conducea ea, care
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
sculptată în lemn, executată de același erou, mai înainte, și dăruită muzeului de către mama sa. Mă gândesc ce-ar fi putut ajunge toți acești eroi, dacă ar fi trăit. Cu siguranță, unii militari de carieră; dar poate și artiști, dascăli, agronomi - ori, devotați de-o eternitate, țărani ai țării. Merg înapoi, la Monumentul lângă care mi-am început această scriere. Pe soclul cinstirii - florile roșii ale recunoștinței. Pomii din jur au flori de aceeași culoare. Cerneala cu care scriu prinde și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și din tot ce se află la vedere pe taraba pieței publice: buletinul prețurilor și buletinele căilor ferate, ale industriei farmaceutice, alimentare, sticlei, tricotajelor, mineritului, ale serviciilor sanitare, cooperației, trupelor de infanterie și ale cluburilor de fotbal, publicațiile comitetelor de agronomi, meseriași și astronomi, calendarele competițiilor sportive, revistele de pionieri, gazetele ostășești, documente clasificate, de uz intern (evidențe contabile, controlul mărfurilor), ziarul „bursei horticole” și cele de la Uzina Mecanică Muscel („Metalurgistul”) sau de la Întreprinderea de Construcții și Montaje Siderurgice din Galați
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
9 dulgher restaurator 5 economist 4 electrician 5 facturist 1 faianțar 30 finisor cocleți 2 fochist 1 frigoriferist 1 gestionar depozit 2 grafician 1 gravor manual 1 inginer confecții piele 1 inginer electrotehnist 2 inginer industria alimentară 2 inspector inginer agronom 3 instalator încălzire centrală 2 instructor pregătire profesională 6 îngrijitoare bătrâni domiciliu 1 îngrijitor animale 15 îngrijitor clădiri 1 lăcătuș 25 maistru lumini 1 măturător stradă 10 montator telecomunicații 1 muncitor necalificat 16 operator confecții îmbrăcăminte 45 operator mașini-unelte 2
Agenda2005-17-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/283598_a_284927]
-
ani „Reducerea prețului la petrol. În urma intervenției guvernului, conducerea cartelului petrolului din țară a consimțit să reducă, cu 1,50 lei la litru, prețul petrolului întrebuințat în agricultură, la tracțiunea mecanică“. (Voința Banatului din 5 octombrie 1930). 50 ani „Casa agronomului. Nu de mult s-au înființat în mai multe comune din regiunea noastră, cum sunt Jimbolia, Bozovici, Buziaș etc. «Case ale agronomului». Ele aparțin punctelor agricole din comune“. (Drapelul Roșu din 6 octombrie 1955). „Lucrări pentru o mai bună alimentare
Agenda2005-40-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284255_a_285584]
-
litru, prețul petrolului întrebuințat în agricultură, la tracțiunea mecanică“. (Voința Banatului din 5 octombrie 1930). 50 ani „Casa agronomului. Nu de mult s-au înființat în mai multe comune din regiunea noastră, cum sunt Jimbolia, Bozovici, Buziaș etc. «Case ale agronomului». Ele aparțin punctelor agricole din comune“. (Drapelul Roșu din 6 octombrie 1955). „Lucrări pentru o mai bună alimentare cu apă a orașului minier Anina. Pentru sporirea debitului de apă și deservirea populației în condiții igienice din cele mai bune s-
Agenda2005-40-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284255_a_285584]
-
mai mari, la propunerea activiștilor de partid. Pe el l-au propus țăranii, că-l apreciau ca fiind cel mai bun gospodar. Îl respectau, că era înaintea lor la toate ale câmpului. Le știa pe toate. Mai bine decât inginerii agronomi după atâta carte tocită parcă-n doru’ lelii la facultate. Se orienta după calendarul bisericesc. Aproape la fiecare mare sfânt, se începea ori se sfârșea o activitate legată de lucrările agricole. Erau zile în care refuza să meargă pe tarla
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
un fenomen ciudat: ținuturile amintite mai sus se deznaționalizează, își reduc populația (e vorba de cea etnic-românească!). Și ca să fiu cât mai convingător întreb: câți din odraslele românilor/vlahilor s-au întors la baștină și au devenit stomatologi, ingineri și... agronomi? Cineva recomanda autorităților române să aprobe burse, mai ales, pentru specialitățile filologie, istorie și ziaristică și să se condiționeze întoarcerea lor acasă. Urmele românismului le putem descoperi în orice localitate din cele aproape 200 în care se spune că trăiesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
Motelul lui Clari-neni. Pentru că aici se putea petrece toată noaptea (pe vremea aceea, în oraș, nunțile țineau până la ora 24:00) și aici se găseau de toate. Familia s-a mărit cu încă un membuCamelia. Soțul celei dintâi născute, Mariana, agronomul Dorin Dumitreanu, prin natura meseriei, avea legături profesionale cu responsabilul veterinar din sat, Josef Winterberger. Așa ne-am cunoscut. În timp, drumurile vieții s-au despărțit, unele au urcat până la cer, altele au devenit autostrăzi. Dar prietenia între familiile Lucian
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
cafele. În sfârșit sosi și Anton. Îi întinse mâna lui Ștefan, mulțumindu-i că nu i-a uitat pe foștii colegi. — Iată, eu am revenit în localitatea natală, am avut câțiva ani zbuciumați și am ales această cale. Fiind inginer agronom și după cum știi după revoluție multe s-au schimbat chiar și în meseria noastră. Aș fi putut cumpăra pământ poate chiar mai bun în altă parte, dar am optat pentru întoarcerea acasă și nu-mi pare rău. Dar tu, Ștefan
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383260_a_384589]
-
natală. Așadar. în perioada când Delia găsi petalele pe terasă, ani mulți în urmă el Anton fostul soț, locuise la zeci de kilometri distanță. E clar că nu putea el să fie. Dar se hotărî totuși să verifice. Anton, inginerul agronom era divorțat a doua oară. Nu a mers nici a doua căsnicie. Își cumpărase cincizeci de hectare de teren, își făcuse o mică fermă, în localitatea natală, dar Ștefan află ceva ce-l puse pe gânduri. Zece hectare de teren
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
nevoie. — Spune-mi, mamă ce știi de Anton Ghițescu, fostul soț al Deliei, fiica doamnei Tomescu? — Despre Anton? Un bărbat minunat, păcat că nu l-au înțeles soțiile! Știi doar că a fost căsătorit și a doua oară. E inginer agronom, lucrează vreo cincizeci de hectare de teren doar cu doi oameni. Îi merge foarte bine după cum am auzit și eu, dar muncește foarte mult. Are părinții destul de în vârstă și locuiesc împreună. Cică nu a avut copii nici cu a
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
A dat-o pe glumă, mulțumindu-i chiar pentru inspirație, fiindcă În felul acesta l-a ferit de represaliile pe care regimul comunist instalat În România după război le-ar fi Îndreptat Împotrivă-i, În calitate de mare latifundiar. Ca simplu inginer agronom cu câteva hectare de pământ În proprietate se descurcase, cu toate că la institutul de cercetări agricole, unde ajunsese să lucreze În pofida dosarului de cadre compromițător, i se mai amintea din când În când de originea lui burghezo-moșierească. Tacit, i se trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
unele documente care să-i argumenteze științific lucrarea (212 pagini, pe hârtie A4, având pe o pagină separată o „Notă a profesorului Gh. Vraciu, purtând data de 25.04.1983). Tot cam prin acest timp, Toader Gh. Miron Boca, fostul agronom, ajuns la o vârstă înaintată, din imbold propriu sau rugat de alții, s-a apucat să scrie „Mica monografie a satului Luca, comuna Filipeni, jud. Bacău”, bazată, în cea mai mare parte, pe experiența de viață proprie de 90 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acasă, în gospodărie, să muncească și să crească copii): Vasile Boca a rămas cu 4 clase, a fost luat fecior boierescă la moșia lui Sterian, apoi a fost factor poștal; Gheorghe Boca a urmat cursurile Școlii agricole de la Roman, devenind agronom pe moșia unui colonel din județul Gorj, dar și-a continuat studiile în particular, urcând treaptă cu treaptă în ierarhia socială; Constantin Boca a fost învățător și revizor școlar, iar Ion Boca, fratele cel mai mic, a urmat politehnica în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Amândoi au fost agricultori, muncind mai mult pe moșia boierului Rosetti. Au avut 8 copii: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Dumitru, Costică, Zamfirița și Ion. Au fost știutori de carte: Gheorghe care a urmat școala agricolă din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile a urmat școala primară din sat și a lucrat un timp ca fecior boierescă la moșia Rosetti (atenție: a fost mobilizat în anul 1907 în legătură cu răscoalele țărănești) și apoi a fost factor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a așezat sub dealul numit Beșicata. în apropiere era o baltă cu stuf și rogoază pe care oamenii o numeau bahnă. Și așa le-a rămas numele din tată-n fiu și de Bahnă. Acestea le-au auzit de la agronomul Toader Boca și de la moș Costache Știrbu care a fost logofăt la curtea boierească. Moș Costache Știrbu spunea că le știe de la moștenitorii boierului Dumitru Rosetti, adică Petruț și Vasilică Rosetti. Tot de la oamenii arătați mai sus, am auzit că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a stricat. După cel de-al doilea război mondial a venit Partidul Muncitorescă Român și a format colective sau întovărășiri, adunând pământul iar la un locă și punând oamenii să-l muncească cu utilaje mecanizate și îngrășăminte chimice, cu ingineri agronomi specialiști - și pământul a început să se îndrepte și să dea roade mai bune. Războiul din anul 1877 - au luat parte și oamenii din satul Lunca. îmi amintescă că i-am cunoscut pe Iftenie Ignătescu, Grigore Gurău și Nicolai Tabarcea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu un preț mai mică la cumpărare, dar, în general, loturile primite sunt aproximativ egale, toate, la un loc, însumând 731 ha și 2.300m2. Planul geodezică și de parcelare s-a păstrat din anii 1920-1922 până în anul 1970 de către agronomul Toader Boca, care mărturisește, la 24 august 1960, că „un an de zile s-a ținut moșia fără parcelare. A semănat fiecare cum a putut. Parcelarea s-a făcut după un an.” Spre sfârșitul vieții, agronomul Toader Boca a încredințat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până în anul 1970 de către agronomul Toader Boca, care mărturisește, la 24 august 1960, că „un an de zile s-a ținut moșia fără parcelare. A semănat fiecare cum a putut. Parcelarea s-a făcut după un an.” Spre sfârșitul vieții, agronomul Toader Boca a încredințat documentul în stare avansată de degradare învățătorului Luca Boghian. Documentul a fost renovat la Muzeul Central al Armatei prin grija colonelului Gheorghe Cernat; a fost copiat pe calcă și heliografiat în cinci exemplare prin grija colonelului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
3791 cu privire la împroprietărire, în baza căruia s-a trecut, începând cu luna ianuarie 1919, la formarea, în fiecare comună, a comisiilor de expropriere și de întocmire a tabelelor cu cei îndreptățiți la împroprietărire. Cetățenii comunei Filipeni au fost convocați de agronomul regional al Regiunii a 6-a Traian, Marici Constantin, în conformitate cu dispozițiile Casei Centrale a Cooperație și împroprietăririi, pentru constituirea comisiei comunale de expropriere. Delegatul regional, în baza art. 38, 39 și 40 din Decretul - lege 169 privitor la expropriere, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pintilescu, delegatul Consiliului de administrație al Băncii Populare „Dunavățul”; 5. Gheorghe Postoiu, dirigintele Școlii primare Lunca; 6. Gheorghe Dimofte, agent fiscal al Circumscripției 11 Obârșia; 7. Gheorghe Neagu, primarul comunei Filipeni. Președinte al Comisiei locale de expropriere a fost ales agronomul Andrei Boca. Comisia a procedat la întocmirea tabelelor cu locuitorii îndreptățiți la împroprietărire, care formau, conform art.38 din Decretul - lege privitor la expropriere, pentru cauză națională, obștea de arendare. Până la împroprietărirea propriu-zisă, suprafețele de teren din moșiile supuse exproprierii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]